LEGE nr. 294 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (actualizată până la data de 30 iunie 2006*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Pedepsele se execută în condiții care să asigure respectarea demnității umane
Art. 4 · Interzicerea supunerii la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente
Se interzice supunerea oricărei persoane aflate în executarea unei pedepse la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.
Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepsește potrivit legii penale.
În timpul executării pedepselor este interzisă orice formă de discriminare pe temei de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de orientare sexuală, de opinie, de apartenență politică, de avere, de origine socială sau alte temeiuri.
Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepsește potrivit legii penale.
Executarea pedepselor se desfășoară sub supravegherea, controlul și autoritatea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor.
În cadrul fiecărei judecătorii, unul sau mai mulți judecători sunt desemnați anual, de către președintele curții de apel, ca judecător delegat pentru executarea pedepselor.
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și exercită atribuțiile stabilite prin lege.
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia funcționează un penitenciar supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor privative de libertate în penitenciar, stabilește măsurile de personalizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate prevăzute în prezenta lege, controlează condițiile în care aceste măsuri sunt aplicate și exercită alte atribuții stabilite prin lege.
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia funcționează un centru de reținere și arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea măsurilor preventive privative de libertate în aceste centre și exercită alte atribuții stabilite prin lege.
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia funcționează un penitenciar, un centru de reținere și arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă soluționează plângerile formulate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate sau de persoanele arestate preventiv împotriva măsurilor luate de administrația locurilor de deținere privitoare la exercitarea drepturilor și la sancțiunile disciplinare.
Munca în folosul comunității se execută în domeniul serviciilor publice gestionate de autoritățile administrației publice locale, în cadrul instituțiilor publice la nivel local sau în cadrul asociațiilor și fundațiilor, abilitate în acest scop de instanța de judecată potrivit art. 8.
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor stabilește anual lista activităților în folosul comunității care pot fi executate în circumscripția în care își exercită competența teritorială, pe baza comunicărilor efectuate de autoritățile administrației publice locale și instituțiile publice la nivel local, precum și a cererilor formulate de asociațiile și fundațiile abilitate.
Lista activităților în folosul comunității cuprinde
natura activităților care pot fi executate în domeniul fiecărui serviciu public gestionat de autoritățile administrației publice locale, în cadrul fiecărei instituții publice la nivel local, precum și în cadrul fiecărei asociații și fundații abilitate
numărul de persoane care pot executa munca în folosul comunității în domeniul fiecărui serviciu public gestionat de autoritățile administrației publice locale, în cadrul fiecărei instituții publice la nivel local, precum și în cadrul fiecărei asociații și fundații abilitate
numele, prenumele și funcția persoanei desemnate pentru organizarea muncii în folosul comunității de fiecare autoritate a administrației publice locale, de fiecare instituție publică la nivel local, de fiecare asociație și fundație abilitată.
Dacă serviciul public în cadrul căruia persoana condamnată execută munca în folosul comunității este concesionat unei societăți comerciale cu capital integral sau parțial privat, contravaloarea prestațiilor efectuate se virează la bugetul unității administrativ-teritoriale în circumscripția căreia se execută munca în folosul comunității.
Abilitarea asociațiilor și fundațiilor se acordă de instanța de judecată în circumscripția căreia asociația sau fundația are sediul, la cerere, pe baza raportului judecătorului delegat pentru executarea pedepselor și a următoarelor documente care se anexează la cererea de abilitare
o copie după încheierea privind înscrierea asociației sau a fundației în Registrul asociațiilor și fundațiilor
o copie după actul constitutiv și statutul asociației sau al fundației
bilanțul și bugetul de venituri și cheltuieli pe ultimii 3 ani
un raport privind natura activităților în folosul comunității care urmează să fie organizate în cadrul asociației sau al fundației și condițiile în care acestea pot fi executate.
Abilitarea se acordă prin încheiere, pe o perioadă de 3 ani.
Abilitarea poate fi retrasă de instanța de judecată, din oficiu sau la sesizarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor.
Supravegherea și controlul executării muncii în folosul comunității se efectuează de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, direct sau prin intermediul consilierilor de reintegrare socială și supraveghere și al persoanelor împuternicite în acest scop de unitățile de poliție în a căror circumscripție se execută munca în folosul comunității.
Supravegherea și controlul executării muncii în folosul comunității se realizează pe baza programului de supraveghere și control întocmit de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.
Persoanele desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c) au obligația de a informa de îndată judecătorul delegat pentru executarea pedepselor cu privire la cazurile care atrag revocarea muncii în folosul comunității potrivit Codului penal și de a-i comunică datele și informațiile solicitate cu privire la executarea muncii în folosul comunității.
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia persoana condamnată are domiciliul stabilește, prin încheiere, ca urmare a comunicării condamnării și pe baza mandatului de executare a pedepsei muncii în folosul comunității
serviciul public gestionat de o autoritate a administrației publice locale, instituția publică la nivel local, asociația sau fundația unde persoana condamnată urmează să execute munca în folosul comunității
natura muncii în folosul comunității pe care persoana condamnată trebuie să o execute, ținând seama de aptitudinile, starea de sănătate și pregătirea profesională a acesteia
programul de executare a muncii în folosul comunității.
Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor prevăzută în alin. (1) se comunică persoanei condamnate la pedeapsa muncii în folosul comunității și persoanei desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c).
Încheierea prevăzută în alin. (1) poate fi modificată oricând, în timpul executării pedepsei muncii în folosul comunității, de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, din oficiu sau la cererea persoanei condamnate ori a persoanei desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c).
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor procedează potrivit alin. (1) ca urmare a comunicării hotărârii de condamnare.
Persoana condamnată la pedeapsa muncii în folosul comunității este obligată să se prezinte la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor în termen de 3 zile de la primirea încheierii prevăzute în art. 10 alin. (1).
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor comunică persoanei condamnate data și ora la care aceasta trebuie să înceapă executarea muncii în folosul comunității, precum și numele și datele de identificare ale persoanei prevăzute în art. 7 alin. (3) lit. c) la care persoana condamnată trebuie să se prezinte pentru începerea executării muncii în folosul comunității.
Înainte de a începe executarea pedepsei muncii în folosul comunității, persoana condamnată efectuează un examen medical, pentru a se stabili dacă este aptă, din punct de vedere medical, să execute munca în folosul comunității stabilită de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor și dacă nu suferă de o boală care pune în pericol sănătatea persoanelor la locul unde urmează să fie executată munca în folosul comunității
Munca în folosul comunității se execută într-un interval de cel mult 180 de zile, în cazul condamnaților majori și de cel mult 120 de zile, în cazul condamnaților minori. (2) Programul zilnic de muncă, în zilele lucrătoare, nu poate depăși 3 ore pe zi, în cazul condamnaților majori care desfășoară o activitate remunerată sau urmează cursuri de învățământ ori de calificare profesională și 2 ore pe zi, în cazul condamnaților minori care desfășoară o activitate remunerată sau urmează cursuri de învățământ ori de calificare profesională.
Munca în folosul comunității se execută după programul zilnic al activității remunerate, al cursurilor de învățământ sau de calificare profesională ale persoanei condamnate.
Programul zilnic de muncă în zilele nelucrătoare sau în cazul persoanelor care nu desfășoară o activitate remunerată ori nu urmează cursuri de învățământ sau de calificare profesională nu poate depăși 8 ore, în cazul condamnaților majori, și 6 ore, în cazul condamnaților minori. (5) Munca în folosul comunității nu poate fi executată în zilele de duminică și în zilele declarate sărbători legale.
Munca în folosul comunității se execută la serviciul public gestionat de o autoritate a administrației publice locale, instituția publică la nivel local, asociația sau fundația stabilită prin încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor.
Locul de executare a muncii în folosul comunității trebuie să fie situat în circumscripția judecătoriei unde persoana condamnată are domiciliul.
Dacă munca în folosul comunității nu poate fi executată în circumscripția judecătoriei unde persoana condamnată are domiciliul, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor din această circumscripție stabilește locul de executare a muncii în folosul comunității în circumscripția altei judecătorii din circumscripția tribunalului unde persoana condamnată are domiciliul, cu avizul judecătorului delegat pentru executarea pedepsei de la locul unde urmează să fie executată munca în folosul comunității.
La stabilirea locului de executare a muncii în folosul comunității, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor ține seama de distanța între domiciliul persoanei condamnate și locul de executare a muncii în folosul comunității, de distanța între locul de muncă, instituția de învățământ sau de calificare profesională a persoanei condamnate și locul de executare a muncii în folosul comunității și de posibilitățile de asigurare a transportului între aceste locuri.
Munca în folosul comunității se execută cu respectarea normelor de protecție a muncii.
Munca în folosul comunității nu poate fi executată în timpul nopții sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă un grad de risc pentru sănătatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnați.
Calea de atac împotriva măsurilor privitoare la condițiile de executare a muncii în folosul comunității și a încheierilor judecătorului delegat pentru executarea pedepselor
Împotriva măsurilor privitoare la condițiile de executare a muncii în folosul comunității, persoana condamnată poate face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, care soluționează plângerea prin încheiere, după ascultarea persoanei condamnate.
Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, soluționând plângerea, pronunță una dintre următoarele soluții
admite plângerea și dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii privitoare la condițiile de executare a muncii în folosul comunității
respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată.
Împotriva încheierilor judecătorului delegat pentru executarea pedepselor prevăzute în art. 10 și în alin. (1) din prezentul articol persoana condamnată poate face plângere la judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de executare a muncii în folosul comunității.
Plângerea prevăzută în alin. (3) se judecă potrivit art. 460 alin. 1 și alin. 3-6 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.
Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la judecarea plângerii.
Instanța, soluționând plângerea, pronunță una dintre următoarele soluții
admite plângerea și, după caz, modifică încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor prevăzută în art. 10 sau dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii privitoare la condițiile de executare a muncii în folosul comunității
respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată.
Hotărârea instanței poate fi atacată cu recurs.
Dacă persoana condamnată la pedeapsa muncii în folosul comunității nu execută această pedeapsă sau, în timpul executării, are o conduită necorespunzătoare prin neîndeplinirea obligațiilor care îi revin sau prin îndeplinirea lor defectuoasă, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor sesizează de îndată instanța de judecată, pentru revocarea muncii în folosul comunității
După executarea pedepsei muncii în folosul comunității, autoritatea administrației publice locale care gestionează serviciul public, instituția publică la nivel local, asociația sau fundația unde persoana condamnată a executat munca în folosul comunității are obligația de a comunică judecătorului delegat pentru executarea pedepselor și persoanei condamnate un document care atestă că munca în folosul comunității a fost executată
Dispozițiile prezentei secțiuni referitoare la executarea pedepsei muncii în folosul comunității se aplică în mod corespunzător în cazul înlocuirii pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă cu munca în folosul comunității și în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligația condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunității
Executarea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă în cazul nerespectării termenului de achitare integrală a acesteia sau a unei rate când plata amenzii a fost eșalonată se face potrivit dispozițiilor privind executarea silită a creanțelor bugetare.
Executorii bugetari au obligația să comunice instanței de executare, la data achitării integrale a amenzii, executarea acesteia și să înștiințeze instanța cu privire la orice împrejurare care împiedică executarea.
Art. 21 · Controlul executării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor dispuse potrivit Codului penal
Controlul executării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor prevăzute în Codul penal, care pot fi dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, al suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligația condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunității, al amânării aplicării pedepsei și al liberării condiționate, se asigură de regulă, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia persoana condamnată are domiciliul și de consilierii de reintegrare socială și supraveghere.
Pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, a suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligația condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunității, a amânării aplicării pedepsei sau a liberării condiționate, persoana condamnată sau, după caz, inculpatul poate solicita asistență și consiliere, care se acordă, potrivit legii, de consilierii de reintegrare socială și supraveghere.
Art. 22 · Sesizarea instanței în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor dispuse de instanță
În cazul nerespectării măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor prevăzute în Codul penal, dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau al suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligația condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunității, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, din oficiu sau la solicitarea consilierilor de reintegrare socială și supraveghere, sesizează instanța în vederea revocării suspendării ori a prelungirii termenului de încercare cu cel mult 3 ani
Raportul judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privind respectarea măsurilor de supraveghere și a obligațiilor dispuse în cazul amânării aplicării pedepsei În cazul amânării aplicării pedepsei, la data fixată de instanță, judecătorul delegat pentru și consilierii de reintegrare socială și supraveghere prezintă un raport comun cu privire la executarea pedepselor modul în care inculpatul a respectat măsurile de supraveghere și obligațiile prevăzute în Codul penal, dispuse în cazul amânării aplicării pedepsei.
Pedeapsa principală privativă de libertate a închisorii, a închisorii stricte, a detențiunii severe și a detențiunii pe viață se execută în locuri anume destinate, denumite penitenciare.
Penitenciarele se înființează prin hotărâre a Guvernului, au personalitate juridică și sunt în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Organizarea și funcționarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de Internet a Ministerului Justiției și a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
În cadrul penitenciarelor se pot înființa, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, secții interioare sau exterioare ale penitenciarelor, în raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate și nevoile speciale de protecție ale anumitor categorii de persoane condamnate.
Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot înființa penitenciare speciale, în condițiile art. 25 alin. (2).
Penitenciarele speciale sunt
penitenciare pentru minori
penitenciare pentru femei
penitenciare-spital.
În cadrul penitenciarelor se pot înființa secții speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
În secțiile speciale de arestare preventivă din penitenciare pot fi deținute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest în altă cauză, precum și arestații preventiv aflați în curs de judecată.
În fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcătuită din: conducătorul penitenciarului, adjunctul acestuia responsabil cu aplicarea regimului de detenție, medicul penitenciarului, un consilier de reintegrare socială și supraveghere, un reprezentant al compartimentului socioeducativ și al compartimentului de siguranță a deținerii
Administrația Națională a Penitenciarelor este instituția publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției, având ca scop coordonarea activității penitenciarelor.
Organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor este asigurată de un director general, numit prin ordin al ministrului justiției.
Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.
Finanțarea Administrației Naționale a Penitenciarelor se asigură din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.
Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația de a lua măsurile necesare pentru siguranța penitenciarelor, precum și măsurile de pază, supraveghere și escortare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.
Măsurile necesare pentru siguranța penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Penitenciarele trebuie să dispună de amenajările, dispozitivele, personalul și mijloacele necesare pentru supravegherea și controlul perimetrelor, al spațiilor interioare și al căilor de acces, precum și de armamentul și muniția necesare.
În cazul manifestărilor care tulbură ordinea și liniștea publică din cadrul penitenciarelor sau pun în pericol viața ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor și care depășesc posibilitățile de intervenție ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administrației și Internelor.
Protecția martorilor care execută pedepse privative de libertate Administrația Națională a Penitenciarelor și administrația penitenciarului au obligația de a asigura, în condițiile legii, protecția și asistența martorului aflat în stare de pericol și ale martorului protejat care execută o pedeapsă privativă de libertate.
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executării pedepselor privative de libertate.
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemul progresiv, persoanele condamnate având posibilitatea, în condițiile prevăzute de prezenta lege, să treacă dintr-un regim în altul.
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie să asigure respectarea și protejarea vieții, sănătății și demnității persoanelor private de libertate, a drepturilor și libertăților acestora, fără să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnată.
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt
regimul de maximă siguranță
regimul închis
regimul semideschis
regimul deschis.
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferențiază în raport cu gradul de limitare a libertății de mișcare a persoanelor condamnate, modul de desfășurare a activităților și condițiile de detenție.
Regimul de maximă siguranță se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii severe.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranță sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere și escortare, sunt cazate, de regulă, individual, prestează muncă și desfășoară activitățile socioeducative în grupuri mici, în spații anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă.
Pe durata executării pedepsei în regim de maximă siguranță, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.
Regimul închis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani.
Regimul închis se poate aplica și persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață, după executarea efectivă a cel puțin 12 ani de detenție în regim de maximă siguranță, precum și persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii severe, după executarea efectivă a cel puțin o treime de detenție în regim de maximă siguranță.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează munca și desfășoară activități socioeducative în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază și supraveghere.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca și în afara penitenciarului, sub pază și supraveghere continuă, cu aprobarea conducătorului penitenciarului.
Pe durata executării pedepsei în regim închis, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.
Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte care nu depășește 5 ani.
Regimul semideschis se poate aplica și persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii stricte mai mare de 5 ani, precum și persoanelor prevăzute în art. 35 alin. (2), care mai au de executat cel mult 2 ani până la realizarea fracțiunii de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru liberarea condiționată.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoțite în interiorul penitenciarului, prestează munca și desfășoară activitățile socioeducative, sub supraveghere, în grupuri, în spații din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta munca și în afara penitenciarului, sub supraveghere.
Pe durata executării pedepsei în regim semideschis, persoanele condamnate poartă costum penitenciar distinct.
Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii.
Regimul deschis se poate aplica persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite în timpul minorității, precum și persoanelor condamnate care mai au de executat cel mult un an până la realizarea fracțiunii de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru liberarea condiționată.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis pot presta munca și pot desfășura activitățile socioeducative în afara penitenciarului, sub supraveghere.
Pe durata executării pedepsei în regim deschis, persoanele condamnate poartă costum civil.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, ținând seama de raportul comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se poate dispune dacă sunt îndeplinite următoarele condiții
persoana condamnată a executat efectiv partea din pedeapsă prevăzută în art. 35 alin. (2) sau, după caz, mai are de executat partea din pedeapsă prevăzută în art. 36 alin. (2) ori în art. 37 alin. (2) până la realizarea fracțiunii de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru liberarea condiționată sau a comis acte ori fapte care o fac incompatibilă cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate închis, semideschis și deschis
raportul comisiei prevăzute în alin. (1) constată că buna conduită a persoanei condamnate permite schimbarea regimului în care aceasta execută pedeapsa privativă de libertate, persoana condamnată a făcut eforturi serioase pentru reintegrarea socială, în special în cadrul activității socioeducative, al instruirii școlare și al formării profesionale ori că prin conduita sa afectează grav conviețuirea normală în penitenciar sau siguranța acestuia, fiind necesară schimbarea regimului
persoana condamnată a comis abateri disciplinare grave, constând în acte sau fapte care afectează conviețuirea normală în penitenciar sau siguranța acestuia și o fac incompatibilă cu regimul de executare a pedepselor privative de libertate închis, semideschis și deschis.
Regimul stabilit pentru situația prevăzută la alin. (2) lit. c) nu poate fi mai sever decât cel hotărât inițial de către instanța de judecată prin pronunțarea pedepsei privative de libertate.
Instanța dispune cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor, după ascultarea persoanei condamnate.
Dispozițiile art. 460 alin. 1 și alin. 3-6 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
Când instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia cererea sau sesizarea poate fi reînnoită, termen care nu poate fi mai mare de un an.
Hotărârea instanței poate fi atacată cu recurs.
Personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabilește de comisia pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în funcție de infracțiunea săvârșită, durata pedepsei aplicate, starea de recidivă, conduita, personalitatea, vârsta, starea de sănătate și posibilitățile de reintegrare socială ale persoanei condamnate.
Persoana condamnată este inclusă, ținând seama de criteriile prevăzute în alin. (1), în programe care urmăresc, în principal
desfășurarea de activități socioeducative, acordarea de asistență și consiliere psihologică, acordarea de consiliere și asistență în vederea ocupării unui loc de muncă sau al desfășurării unei activități profesionale după punerea în libertate
instruirea școlară
formarea profesională.
Programele prevăzute în alin. (2) sunt realizate de compartimentele socioeducative ale penitenciarelor, cu participarea consilierilor de reintegrare socială și supraveghere, a voluntarilor, a asociațiilor și fundațiilor, precum și a altor reprezentanți ai societății civile.
Pentru fiecare persoană condamnată se întocmește un plan de evaluare și intervenție socioeducativă de către compartimentul cu atribuții în acest domeniu din cadrul penitenciarului.
Art. 40 · Personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în cazul minorilor
Minorii aflați în executarea unei pedepse privative de libertate sunt incluși, pe durata executării pedepsei, în programe speciale de asistență, consiliere și supraveghere a minorilor, în funcție de vârsta și de personalitatea fiecăruia.
Programele speciale prevăzute în alin. (1) sunt realizate de compartimentele socioeducative ale penitenciarelor, cu participarea consilierilor de reintegrare socială și supraveghere, a voluntarilor, a asociațiilor și fundațiilor, precum și a altor reprezentanți ai societății civile.
Dispozițiile art. 39 se aplică în mod corespunzător în cazul persoanelor condamnate prevăzute în alin. (1).