LEGE nr. 27 din 28 decembrie 1966 (*republicată*) privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Au drept la pensie de asigurări sociale de stat
angajații
cei care au devenit invalizi în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori sarcinilor de stat sau obștești
studenții și elevii deveniti invalizi în timpul și din cauza efectuării practicii profesionale
urmașii celor prevăzuți mai sus.
Categoriile de pensii sînt
pentru limita de vîrsta
de invaliditate
de urmaș.
Pensionării, precum și membrii lor de familie, au drept la asistența medicală, medicamente, materiale sanitare, asistența socială, ajutoare în caz de deces și la alte drepturi, în conformitate cu normele legale în vigoare.
Fondurile necesare plății pensiilor, a ajutorului social și a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor și membrilor lor de familie se realizează din contribuțiile întreprinderilor, altor organizații și ale persoanelor fizice care angajează, precum și din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reținere din salariu.
Pentru stabilirea cuantumului pensiei se iau în considerare, după felul pensiei, următoarele elemente
vechimea în munca
salariul tarifar de încadrare
gradul de invaliditate și cauza care a provocat invaliditatea
condițiile de la locul de muncă.
Locurile de muncă, după condițiile în care s-a desfășurat activitatea, se împart în trei grupe în raport cu influența factorilor nocivi asupra organismului, solicitarea fizica și neuropsihica sau periculozitatea, după cum urmează
grupa I de muncă, în care se încadrează locurile de muncă cu condiții foarte vătămătoare, foarte grele sau foarte periculoase
grupa a II-a de muncă, în care se încadrează locurile de muncă cu condiții vătămătoare, grele sau periculoase
grupa a III-a de muncă, în care se încadrează celelalte locuri de muncă.
Stabilirea locurilor de muncă care se încadrează în grupele I și II de muncă se face pe baza criteriilor și de către organele prevăzute prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă încadrate în grupele I și II se acordă următoarele sporuri de vechime în munca
6 luni pentru cei care au lucrat în locurile de muncă din grupa I
3 luni pentru cei care au lucrat în locurile de muncă din grupa a II-a.