LEGE nr. 196 din 31 octombrie 2016 privind venitul minim de incluziune

Ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune și măsurile de asistență socială complementare, prevăzute la art. 3 , precum și ajutoarele prevăzute la art. 4 se definesc astfel

Familiile și persoanele singure beneficiare de venit minim de incluziune, indiferent de componenta acestuia, fac parte din categoria consumatorilor vulnerabili definiți la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare.

Părinții și copiii lor necăsătoriți în vârstă de peste 18 ani care nu frecventează o formă de învățământ organizată potrivit legii sau părinții și copiii lor necăsătoriți în vârstă de peste 26 de ani care frecventează o formă de învățământ organizată conform legii, care locuiesc și/sau gospodăresc împreună, constituie familii separate.

În înțelesul prezentei legi, persoana singură definită la alin. (1) lit. a) , în calitatea sa de beneficiar al venitului minim de incluziune, se consideră membru de familie.

În sensul prevederilor alin. (1) lit. m) nu se consideră locuință de domiciliu sau de reședință serviciile sociale cu cazare prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, publice sau private, inclusiv cele înființate și administrate de cultele religioase cu scop monahal.

Prin excepție de la prevederile alin. (4) , serviciile sociale cu cazare se consideră locuință de reședință pentru persoanele vârstnice cu vârsta de cel puțin 65 de ani care sunt găzduite pentru o perioadă nedeterminată, nu au venituri proprii, nu au aparținători legali ori aceștia nu au suficiente venituri pentru plata contribuției lunare de întreținere și/sau nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Beneficiază de reglementările prezentei legi familiile și persoanele singure, cetățeni români, care au domiciliul sau reședința în România.

Familiile și persoanele singure, cetățeni români, fără domiciliu sau reședință și fără locuință, denumite în continuare persoane fără adăpost, beneficiază de venit minim de incluziune numai pe perioada în care se află în evidența serviciilor publice de asistență socială de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.

Beneficiază de venit minim de incluziune și familiile și persoanele singure care nu au cetățenie română, dacă se află în una dintre următoarele situații

Cuantumul venitului minim de incluziune, prevăzut de prezenta lege, se stabilește în baza venitului net lunar ajustat, calculat prin aplicarea coeficienților de echivalență, corespunzători persoanei singure, respectiv dimensiunii familiei, la venitul net lunar al acesteia.

Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.

În funcție de încadrarea venitului net lunar ajustat al persoanei singure/familiei în limitele maxime prevăzute la art. 9 alin. (3) , aceasta beneficiază de una sau ambele componente.

Pot beneficia de venit minim de incluziune familia și persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 700 de lei inclusiv.

Coeficienții de echivalență corespunzători dimensiunii familiei, denumiți în continuare coeficienți de echivalență utilizați în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt

Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor financiare prevăzute la art. 3 alin. (2) , care se stabilesc în funcție de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite

Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete definite conform art. 6 alin. (1) lit. o) , pe care membrii familiei sau persoana singură lea realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei conform prevederilor alin. (1) , nu se iau în calcul următoarele venituri

În cazul în care cel puțin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deținere cel puțin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept.

Lista prevăzută la alin. (3) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi și se poate actualiza anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

În cazul familiei care locuiește și gospodărește împreună cu alte familii ori persoane singure și contribuie împreună la achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, astfel cum este definită în art. 6 lit. o) din Legea nr. 292/2011 , cu modificările ulterioare.

Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare și nici din activități independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei dacă se află în una dintre următoarele situații

Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă competente de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.

Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor singure și membrilor de familie care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii.

Abrogat.

În înțelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții

Pentru menținerea dreptului la ajutorul de incluziune, persoanele apte de muncă, prevăzute la art. 13 alin. (1) , se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit ajustat al familiei numai dacă se află în una sau mai multe dintre următoarele situații

Abrogat.

Efectuarea activităților prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) nu exceptează persoanele apte de muncă, beneficiare de venit minim de incluziune, de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) lit. d) .

În scopul valorificării forței de muncă locale, primarii au obligația să întocmească planul de activități sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forță de muncă și funcționează pe raza unității administrativ-teritoriale, denumite în continuare beneficiari de lucrări.

Planul de activități prevăzut la alin. (1) se aprobă prin dispoziție a primarului, se afișează la sediul primăriei și cuprinde activitățile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum și repartizarea persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune pentru desfășurarea activităților sezoniere.

Repartizarea persoanelor apte de muncă pentru efectuarea activităților sezoniere se realizează de către primar, în funcție de solicitările beneficiarilor de lucrări și după efectuarea de către beneficiarii ajutorului de incluziune a activităților prevăzute la art. 13^1 alin. (1) lit. d) .

Beneficiarii de lucrări care solicită forță de muncă pentru desfășurarea activităților sezoniere se adresează primarului, în scris, precizând activitatea ce urmează a fi desfășurată, numărul de lucrători solicitați și perioada de desfășurare a activității sezoniere.

Remunerarea activității desfășurate potrivit alin. (1) , norma de lucru, precum și alte obligații și îndatoriri se stabilesc prin negociere directă între beneficiarul de lucrări și persoana care prestează activitatea, în condițiile Legii nr. 52/2011 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a efectua activitățile sezoniere conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune.

Modalitatea de verificare a situației prevăzute la alin. (6) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 275 lei/lună, cu excepția persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 400 de lei/lună.

Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat se calculează în funcție de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referință reprezentată de cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1) , la care se aplică coeficienții de echivalență prevăzuți la art. 9 alin. (2) .

Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabilește ca diferență între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condițiile art. 15 pentru întreaga familie sau persoana singură, și nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 și 11 .

Dacă din calculul prevăzut la alin. (1) rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.

Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă în funcție de nivelul venitului net lunar ajustat și numărul de copii din familie.

Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează

Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează

Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează

Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează

În cazul familiilor care au în întreținere copii de vârstă școlară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 , cu condiția ca fiecare copil să fie înscris și să frecventeze fără întrerupere o formă de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor care le întrerup din motive medicale.

Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1) , se diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează

În situația în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile școlare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat și nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

În cazul în care copilul care frecventează școala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an școlar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului școlar în care este înscris.

Pentru lunile în care se acordă vacanță școlară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2)-(5) .

Pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă școlară, condiția prevăzută la alin. (1) nu se aplică.

Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepția celor provenite din alocațiile de plasament și alte sume acordate asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condițiile legii.

În aplicarea prevederilor art. 4 , autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, prin serviciul public de asistență socială, realizează evaluarea persoanelor/familiilor beneficiare de venit minim de incluziune și elaborează, în baza nevoilor și riscurilor identificate, un plan de intervenție, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Planul de intervenție prevăzut la alin. (1) conține măsurile de asistență socială, respectiv serviciile sociale recomandate, disponibile în comunitate și beneficiile de asistență socială la care persoana/familia beneficiară de venit minim de incluziune are dreptul conform legii, precum și intervențiile necesare în scopul prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială.

Solicitantul dreptului la venit minim de incluziune se înregistrează, din oficiu, ca solicitant de servicii sociale.

Autoritățile administrației publice locale au obligația de a elabora programe de acțiune comunitară destinate prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială, care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

Autoritățile administrației publice locale au obligația de a include, cu prioritate, beneficiarii venitului minim de incluziune în programele de acțiune comunitară și de a analiza anual modul în care au fost aplicate măsurile pentru prevenirea și combaterea riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul beneficiarilor venitului minim de incluziune, stabilite prin programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) .

Programele de acțiune comunitară prevăzute la alin. (1) se transmit direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului în vederea elaborării strategiilor județene de dezvoltare a serviciilor sociale, precum și comisiilor județene de incluziune socială, respectiv comisiei de incluziune socială a municipiului București, înființate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.217/2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România, cu modificările și completările ulterioare.

Datele și informațiile rezultate din analiza prevăzută la alin. (2) se transmit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Procedura privind structurarea și transmiterea datelor și informațiilor privind beneficiarii de venit minim de incluziune și a măsurilor implementate de către autoritățile locale în scopul prevenirii și combaterii riscului de sărăcie și excluziune socială se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

În scopul asigurării accesului la serviciile și măsurile prevăzute la art. 27^3 , pentru persoanele beneficiare de venit minim de incluziune, înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pot fi utilizate instrumentele destinate șomerilor de lungă durată, prevăzute la art. 48^1-77^2 , 80-84^2 , 85-92 , 93^1-93^8 , 95-96 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru îndeplinirea condiției prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) , autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, transmit agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă lista persoanelor apte de muncă, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea solicitării de acordare a venitului minim de incluziune.

În termen de maximum 3 luni de la data comunicării de către autoritățile administrației publice locale a listei prevăzute la alin. (2) , agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă înregistrează persoanele beneficiare de venit minim de incluziune ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și elaborează planul individual de mediere, prevăzut la art. 60 din Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligația de a respecta și îndeplini în totalitate măsurile stabilite în planul individual de mediere, adus la cunoștința persoanei beneficiare potrivit Legii nr. 76/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă are obligația de a comunica agenției pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție teritorială, trimestrial, lista persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere, în scopul recalculării cuantumului venitului minim de incluziune sau, după caz, al suspendării ori încetării acordării dreptului, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

În situația în care pentru aplicarea măsurilor din planul individual de mediere prevăzut la art. 27^4 alin. (3) persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune sunt nevoite să se deplaseze la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care au domiciliul sau reședința, beneficiază de o sumă de 50 de lei/lună pentru transport.

Procedura de decontare a sumelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Măsurile prevăzute la art. 27^3 sunt disponibile și pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă acestea doresc să obțină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competențe profesionale competitive pe piața muncii.

Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau ambele componente ale venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale subvenționate din bugetul asigurărilor de șomaj.

În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 60% din persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituțiile cu atribuții în domeniu au obligația să asigure cel puțin una dintre măsurile prevăzute la art. 27^3 .

Pentru persoanele apte de muncă cu domiciliul sau reședința în mediul rural, aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv beneficiari de ajutor de incluziune, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și alte ministere ori instituții ale administrației publice centrale și locale inițiază și implementează proiecte/programe finanțate din fonduri europene, în scopul acordării unor măsuri de sprijin, în bani sau în natură, potrivit regulilor de finanțare aplicabile.

Proiectele/Programele prevăzute la alin. (1) pot fi inițiate și implementate în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, precum și cu alte persoane juridice de drept public sau privat.

Accesul la asistența pentru sănătate pentru persoanele care au dreptul la venitul minim de incluziune se asigură în condițiile stabilite de legislația privind asigurările sociale de sănătate.

Beneficiarii de ajutor de incluziune au calitatea de asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Autoritățile administrației publice locale, prin serviciul public de asistență socială, în colaborare cu personalul din asistența medicală comunitară au obligația de a se implica în facilitarea accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la asistență medicală, prin desfășurarea de activități de informare privind unitățile sanitare existente la nivel local și județean, acordarea de sprijin în vederea înregistrării pe lista unui medic de familie, înscrierea în sistemul de asigurări sociale de sănătate, promovarea și organizarea de acțiuni de educație a populației privind sănătatea copilului și a gravidei, planificarea familială, îngrijirea copilului, igienă personală și profilaxia bolilor transmisibile, adoptarea unui stil de viață sănătos.

Pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (3) , personalul serviciului public de asistență socială colaborează cu cabinetele medicilor de familie existente în comunitate, cu asistentul medical comunitar și/sau mediatorul sanitar, precum și cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

Autoritățile administrației publice locale pot stabili, prin hotărâri ale consiliilor locale, măsuri suplimentare adecvate specificului local, precum și ajutoare comunitare, în bani sau în natură, pentru facilitarea accesului la asistență medicală a persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Elevii care urmează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, au dreptul la bursă de ajutor social plătită din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, precum și la alte măsuri de suport din domeniul educației prevăzute de Legea nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Dreptul la bursa de ajutor social și la măsurile de suport prevăzute la alin. (1) se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

Agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale pentru plăți și inspecție socială, au obligația să comunice lunar inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București, denumite în continuare inspectorate școlare teritoriale, lista elevilor care frecventează învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune în luna anterioară celei de raportare a listei.

Modelul listelor prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Pentru facilitarea angajării, precum și a participării la cursuri de formare profesională, în cazul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune, care nu au un nivel de educație școlară sau cunoștințele necesare potrivit Cadrului național al calificărilor prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, cu modificările și completările ulterioare, agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă recomandă, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională, înscrierea și parcurgerea cursurilor programului educațional „A doua șansă» reglementate prin ordin al ministrului educației.

Inspectoratele școlare teritoriale comunică lunar atât agențiilor teritoriale pentru plăți și inspecție socială, cât și agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă numărul locurilor disponibile pentru înscrierea în cadrul programului educațional «A doua șansă».

Inspectoratele școlare aprobă, după caz, majorarea numărului de locuri în formațiunile deja existente, organizate în condițiile Legii nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, în situația în care numărul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune depășește numărul de locuri disponibile pentru programul educațional «A doua șansă». În funcție de numărul solicitanților, inspectoratele școlare pot aproba înființarea de noi formațiuni pentru anul școlar următor.

Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a participa la cursurile programelor educaționale de tip «A doua șansă» conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune, prin dispoziție a primarului.

Comunicarea situației centralizate a persoanelor apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune - componenta ajutor de incluziune se realizează electronic sau prin preluarea datelor din Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR) pentru activitățile din domeniul preuniversitar, organizat în baza Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017. Transmiterea datelor se realizează în conformitate cu dispozițiile protocolului încheiat între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Ministerul Educației. *) Ordinului ministrului educației naționale nr. 4.371/2017 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pentru persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune care urmează cursurile programului «A doua șansă» la o distanță mai mare de 5 km față de locuința acestora, autoritățile administrației publice locale asigură transportul acestora, în limita sumei prevăzute la art. 27^5 .

Decontarea sumelor prevăzute la alin. (6) se realizează trimestrial din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile teritoriale, la solicitarea autorităților administrației publice locale.

Procedura de decontare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Autoritățile administrației publice locale facilitează accesul persoanelor aparținând categoriilor vulnerabile, inclusiv al beneficiarilor de ajutor de incluziune, la locuință și la serviciile publice de strictă necesitate disponibile pe raza unității administrativ-teritoriale.

În vederea aplicării prevederilor alin. (1) , autoritățile administrației publice locale acordă ajutoare materiale și financiare destinate reabilitării locuinței sau pentru o construcție nouă, asigură spații de locuit destinate găzduirii persoanelor fără adăpost, repartizează cu prioritate o locuință, din fondul locativ propriu, pentru familiile cu copii aflate în risc de evacuare, subvenționează, integrală sau parțial, plata chiriei, achiziționează, construiesc sau reabilitează clădiri cu destinația de locuințe sociale, în raport cu ponderea persoanelor și familiilor aflate în risc de excluziune socială în totalul populației din localitatea respectivă și în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

În scopul asigurării accesului persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la locuință și utilități, autoritățile administrației publice locale pot încheia convenții cu furnizorii de servicii, prin care se angajează să suporte o parte din datoriile pe care le au persoanele și familiile beneficiare de ajutor de incluziune în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.