LEGE nr. 15 din 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Predarea în miinile inamicului de către comandant a forțelor militare pe care le comanda, lăsarea în miinile dușmanului, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuințare de către comandant a mijloacelor de lupta sau a altor mijloace necesare pentru purtarea războiului, fără ca aceasta sa fi fost determinata de condițiile de lupta, se pedepsesc cu moartea și confiscarea totală a averii, sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea totală a averii. Tentativa se pedepsește
Părăsirea cîmpului de lupta sau refuzul de a acționa, săvîrșite în timpul luptei, ori predarea în captivitate, sau săvîrșirea altor asemenea fapte de natura a servi cauza dușmanului, se pedepsește cu moartea și confiscarea totală a averii, sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea totală a averii. Tentativa se pedepsește
Zborul cu o aeronava aparținînd forțelor armate ale statului român, fără prealabilă autorizare, precum și nerespectarea regulilor de zbor, dacă prin aceasta se periclitează securitatea zborului în spațiul aerian sau a aeronavei, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a cauzat urmări grave, pedeapsa este închisoare de la unu la 5 ani, iar dacă a cauzat un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi
Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu, de către comandant, mai înainte de a-și fi exercitat pînă la capăt îndatoririle de serviciu, precum și de către orice persoană ce face parte din echipajul navei, fără ordinul comandantului, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Aceeași fapta săvîrșită în timp de război se pedepsește cu moartea și confiscarea totală a averii, sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea totală a averii
Părăsirea comenzii de către comandantul unei nave sau al unei grupări de nave militare, în situații ce ar fi putut periclita nava sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. În cazul în care părăsirea comenzii s-a savirsit în timpul luptei, de către comandantul unei nave sau al unei grupări de nave militare, pedeapsa este moartea și confiscarea totală a averii, sau închisoarea de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea totală a averii
Fapta comandantului unei nave militare sau grupări de nave militare care fără a fi fost oprit prin vreun ordin, sau fără a fi fost împiedicat de misiunea specială pe care o avea, nu ia măsurile necesare sa atace, sa lupte împotriva dușmanului, sa ajute o nava a statului român sau a unei tari aliate urmărită de dușman ori angajata în lupta, sau nu ia măsurile necesare pentru a distruge un convoi dușman, ori nu urmărește navele de război sau comerciale ale dușmanului, se pedepsește cu moartea și confiscarea totală a averii, sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea totală a averii
Coborirea pavilionului în timpul luptei, în scopul de a servi cauza dușmanului, săvîrșită de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, precum și de către orice altă persoană ambarcată, se pedepsește cu moartea și confiscarea totală a averii, sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea totală a averii
Fapta comandantului unei nave militare sau a oricărei persoane aflate la bordul navei, prin care s-a cauzat, din culpa, o coliziune sau punerea pe uscat a navei, dacă fapta a avut ca urmare avarierea grava a navei sau alte urmări grave, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. În cazul în care fapta prevăzută în alineatul precedent a fost săvîrșită cu intenție, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii. În timp de război, fapta prevăzută în alin. 2 se pedepsește cu moartea și confiscarea totală a averii, sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea totală a averii
Fapta persoanei care își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boala sau infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar în timp de război cu închisoare de la 3 la 10 ani. Acțiunea penală se pune în mișcare numai la sesizarea comandantului
Raspindirea sau publicarea în timp de război de zvonuri sau informații false, exagerate sau tendențioase relative la situația economică și politica a tarii, la starea morala a populației în legătură cu declararea și mersul războiului, precum și săvîrșirea altor asemenea fapte de natura sa slăbească rezistenta morala a populației, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi
Jefuirea pe cîmpul de lupta a morților sau răniților de obiectele aflate asupra lor se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Cu aceeași pedeapsa se sancționează fapta arătată în alineatul precedent, care, fără să fie săvîrșită pe cîmpul de lupta, este urmarea unor operații de război
Folosirea, fără drept, în timp de război și în legătură cu operațiile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani
Refuzul nejustificat de a pune la dispoziția forțelor armate bunurile legal rechiziționate, sustragerea de la îndeplinirea acestor obligații, ori nedeclararea la recensamint a bunurilor supuse rechiziționării, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. În cazul cînd fapta se săvîrșește în timp de război, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani
Sustragerea de la recrutare în timp de pace se pedepsește cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amendă. Sustragerea de la recrutare în timp de război se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani
Neprezentarea la încorporare sau concentrare în termen de 3 zile de la încunoștințare, iar dacă termenul de prezentare fixat este mai mare de 3 zile, neprezentarea la acest termen a celui chemat de autoritatea militară, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Cu aceeași pedeapsa se sancționează și neprezentarea celor încorporați sau concentrați la unitatea la care au fost repartizați. În timp de mobilizare sau război, precum și în caz de chemare urgenta, expres prevăzută în ordinul de chemare, termenele de prezentare vor fi cele specificate în ordin. În caz de neprezentare, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Termenele de prezentare prevăzute în alineatele precedente se sporesc cu 10 zile în cazul în care cei chemați se afla în străinătate
Acțiunea penală pentru infracțiunile prevăzute în prezentul capitol se pune în mișcare numai la sesizarea comandantului
Propaganda pentru război raspindirea de știri tendențioase sau inventate, de natura sa servească ațîțării la război, sau orice alte manifestări în favoarea dezlănțuirii unui război, săvîrșite prin grai, scris, radio, televiziune, cinematograf sau prin alte asemenea mijloace, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii
Săvîrșirea în scopul de a distruge în întregime sau în parte o colectivitate sau un grup național, etnic, rasial, sau religios, a vreuneia dintre următoarele fapte
uciderea membrilor colectivității sau grupului
vătămarea grava a integrității fizice sau mintale a membrilor colectivității sau grupului
supunerea colectivității ori grupului la condiții de existenta sau tratament de natura sa ducă la distrugere fizica
luarea de măsuri tinzind la împiedicarea nașterilor în sinul colectivității sau grupului
transferarea forțată a copiilor aparținînd unei colectivități sau unui grup, în alta colectivitate sau în alt grup, se pedepsește cu moartea și confiscarea totală a averii, sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii. Dacă fapta este săvîrșită în timp de război, pedeapsa este moartea și confiscarea totală a averii. Înțelegerea în vederea săvîrșirii infracțiunii de genocid se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii
Supunerea la tratamente neomenoase a răniților ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Roșii ori al organizațiilor asimilate acesteia, a naufragiaților, a prizonierilor de război și în general a oricărei alte persoane căzute sub puterea adversarului, ori supunerea acestora la experiențe medicale sau științifice care nu sînt justificate de un tratament medical în interesul lor, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii. Cu aceeași pedeapsa se sancționează săvîrșirea față de persoanele arătate în alineatul precedent a vreunuia dintre următoarele fapte
constringerea de a servi în forțele armate ale adversarului
luarea de ostateci
deportarea
dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal
condamnarea sau execuția fără o judecata prealabilă efectuată de către un tribunal constituit în mod legal și care să fi judecat cu respectarea garanțiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege. Torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prevăzuți în alin. 1 se pedepsește cu moartea și confiscarea totală a averii, sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii. Dacă faptele prevăzute în prezentul articol sînt săvîrșite în timp de război, pedeapsa este moartea și confiscarea totală a averii
Distrugerea în întregime sau în parte
a clădirilor, a oricăror alte construcții sau a navelor care servesc de spitale
a mijloacelor de transport de orice fel afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Roșie, ori al organizațiilor asimilate acesteia pentru transportul răniților, bolnavilor, materialelor sanitare sau al materialelor Crucii Roșii ori ale organizațiilor asimilate acesteia
a depozitelor de materiale sanitare, dacă toate acestea poarta semnele distinctive reglementare, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii. Cu aceeași pedeapsa se sancționează însușirea sub orice formă, nejustificată de o necesitate militară și săvîrșită în proporții mari, a mijloacelor sau materialelor destinate pentru ajutorul ori îngrijirea răniților sau bolnavilor căzuți sub puterea adversarului. Tot astfel se sancționează distrugerea în întregime sau în parte, ori însușirea sub orice formă, nejustificată de vreo necesitate militară și săvîrșită în proporții mari, a oricăror alte bunuri
Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau construcții care au o valoare artistică, istorica ori arheologică, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istorica sau științifică, opere de arta, manuscrise, cărți de valoare, colecții științifice sau colecții importante de cărți, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus și în general a oricăror valori culturale ale popoarelor, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi și confiscarea parțială a averii. Cu aceeași pedeapsa se sancționează jefuirea sau însușirea sub orice formă a vreuneia dintre valorile culturale arătate în prezentul articol, de pe teritoriile aflate sub ocupație militară
Tentativa infracțiunilor prevăzute în prezentul titlu se pedepsește. Tăinuirea și favorizarea privitoare la infracțiunile din acest titlu se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani. Tăinuirea și favorizarea săvîrșite de soț sau de o ruda apropiată în cazul infracțiunilor prevăzute în art. 357 și 358 alin. 3 și 4 se pedepsesc. Limitele pedepsei prevăzute în alin. 2 se reduc la jumătate, iar în cazul celorlalte infracțiuni, tăinuirea și favorizarea nu se pedepsesc. DISPOZIȚII FINALE
Dispozițiile din partea generală a acestui cod se aplică și faptelor sancționate penal prin legi speciale, afară de cazul cînd legea dispune astfel.
Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1969. Această lege a fost votată de Marea Adunare Națională la 21 iunie 1968, cu unanimitatea voturilor celor 432 deputați prezenți la ședință. Președintele Marii Adunări Naționale, ȘTEFAN VOITEC București, 21 iunie 1968. Nr
În conformitate cu dispozițiile art. 57 din Constituția Republicii Socialiste România semnăm această lege. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU București, 21 iunie 1968. -----