LEGE nr. 145 din 22 iulie 2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare

În cariera profesională, în urma rezultatelor obținute la evaluarea activității profesionale, polițiștii de penitenciare au dreptul de a avansa în funcție și în grad profesional conform prevederilor prezentei legi.

Avansarea în funcții publice de execuție vacante a polițiștilor de penitenciare, care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, se face pe bază de concurs, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare.

Avansarea polițiștilor de penitenciare într-o funcție imediat superioară la aceeași poziție din stat se face fără examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Avansarea în gradele profesionale se face de către

Polițiștii de penitenciare se avansează în gradul profesional următor dacă au împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut și la ultimele două evaluări ale activității profesionale anuale din cadrul stagiului minim în gradul deținut au obținut calificativul de cel puțin „bun“.

Polițiștii de penitenciare pot fi avansați în gradul profesional următor înaintea împlinirii stagiului minim, dacă au fost apreciați în ultimul an cu calificativul „excepțional“ și dacă au efectuat jumătate din stagiul minim în grad. Persoanele prevăzute la art. 108 , la împlinirea stagiului minim în gradul profesional, pot fi avansate în gradul profesional următor fără a fi necesară îndeplinirea condiției privind existența evaluării activității profesionale anuale.

Polițiștii de penitenciare pot fi avansați în gradul profesional următor, în mod excepțional, pentru merite deosebite legate de înlăturarea/prevenirea efectelor în caz de calamități, pandemii, catastrofe, revolte sau alte evenimente negative de amploare, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (5) .

Pentru obținerea gradului profesional de chestor de poliție penitenciară este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.

Comisarii șefi de poliție penitenciară în activitate, care au o vechime în gradul profesional de minimum 5 ani și au fost încadrați, în această perioadă, cel puțin 3 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliție penitenciară și care au fost apreciați în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puțin „foarte bun“, la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, în condițiile legii, pot fi avansați în gradul profesional de chestor de poliție penitenciară și le vor înceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competențelor și criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Personalul care a avut calitatea de funcționar public cu statut special, polițist de penitenciare sau cadru militar în activitate, în sistemul administrației penitenciare, căruia i-au încetat raporturile de serviciu sau a fost trecut în rezervă/retragere, poate fi avansat în gradul militar imediat următor, în cadrul aceleiași categorii, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției. Competența avansării în gradele de general în rezervă revine Președintelui României, respectiv ministrului justiției pentru celelalte grade în rezervă.

Acordarea gradelor profesionale următoare, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor și în limita gradului maxim prevăzut pentru funcția pe care o deține polițistul de penitenciare sau pentru funcția rezervată în condițiile art. 108 .

Polițistul de penitenciare cu gradul de comisar șef de poliție penitenciară, care a dobândit titlul științific de doctor în specialitatea funcției pe care o deține sau într-o specialitate înrudită, este exceptat de la aplicarea prevederilor art. 93 alin. (7) .

Acordarea gradelor profesionale se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-au îndeplinit condițiile legale privind avansarea în gradul profesional.

Trecerea agenților în categoria ofițerilor de poliție penitenciară se realizează prin concurs organizat anual, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților de penitenciare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta lege.

Agenților prevăzuți la alin. (1) li se acordă gradul profesional în funcție de vechimea efectivă în poliția penitenciară, astfel

Funcțiile de conducere vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs/examen, dintre ofițerii și agenții de poliție penitenciară în activitate. Agenții de poliție penitenciară pot ocupa prin concurs funcții de conducere vacante până la nivelul de șef serviciu sau echivalent.

Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor vacante de director general, director general adjunct, director de direcție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și de director de unitate sunt următoarele

Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de director adjunct din poliția penitenciară sunt următoarele

Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de șef serviciu și șef secție exterioară în poliția penitenciară sunt următoarele

Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării altor funcții de conducere din poliția penitenciară sunt următoarele

Funcțiile de conducere până la nivelul maxim de șef serviciu sau echivalent, rămase vacante ca urmare a neocupării, în condițiile stabilite la alin. (4) și (5) , se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare și al polițiștilor din cadrul altor instituții de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului.

La concursul prevăzut la alin. (6) pot participa persoanele care îndeplinesc condițiile stabilite la art. 11 și alin. (4) lit. a) , b) și f) , respectiv alin. (5) lit. a) și e) . Numirea în funcții de conducere a candidaților admiși la concurs se face ca polițiști de penitenciare definitivi.

Directorul general, directorii generali adjuncți și directorii de unitate din poliția penitenciară se numesc pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condițiile legii, pentru încă un mandat de 4 ani.

În cazul persoanelor prevăzute la alin. (8) , pe durata exercitării mandatului postul ocupat anterior devine temporar vacant și se păstrează. După încheierea mandatului, ofițerul revine pe postul ocupat anterior.

În cazul în care, în timpul mandatului, ofițerul dobândește un grad profesional superior celui prevăzut pentru funcția rezervată, la încheierea mandatului i se asigură în limita funcțiilor existente numirea într-o funcție corespunzătoare gradului profesional dobândit, care nu este prevăzută cu mandat, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs, dintre agenții și ofițerii în activitate, din cadrul aceleiași categorii.

Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul prevăzut la alin. (1) în vederea ocupării unor funcții de execuție sunt

Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concursul din sursă externă prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b) .

Administrația Națională a Penitenciarelor decide cu privire la modul de ocupare a funcțiilor de execuție vacante, în funcție de modalitățile de ocupare a acestora prevăzute la alin. (1) și (3) .

Funcțiile de execuție neocupate în urma concursurilor prevăzute la alin. (1) și (3) se pot ocupa prin transferul cadrelor militare și al polițiștilor din cadrul altor instituții de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului, prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c) .

În vederea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere și de execuție, se constituie comisii de concurs și comisii de soluționare a contestațiilor.

Componența nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1) , inclusiv desemnarea președinților acestora, se stabilește prin ordin al ministrului justiției, în cazul concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) și pentru ocuparea posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere și de execuție, din Ministerul Justiției, respectiv prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cazul celorlalte concursuri/examene de ocupare a posturilor vacante de polițist de penitenciare.

Polițiștii de penitenciare care sunt desemnați membri în comisiile de concurs ori de soluționare a contestațiilor trebuie să aibă o vechime de minimum 3 ani în poliția penitenciară.

La concursurile sau examenele prevăzute la alin. (1) poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant al organizațiilor sindicale ale polițiștilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar.

Candidații înscriși la concursul sau examenul de ocupare a posturilor vacante de polițist de penitenciare, aferente funcțiilor de conducere sau de execuție, trebuie să îndeplinească condițiile generale de dobândire a calității de polițist de penitenciare, precum și condițiile obligatorii cumulative de participare la concurs, potrivit prezentei legi.

Îndeplinirea de către candidați a condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic și medical pentru exercitarea funcției se constată de structurile de specialitate ale poliției penitenciare, potrivit reglementărilor specifice în domeniu.

Pentru participarea la concurs/examen, candidații din sursă externă care au fost declarați apt medical și psihologic plătesc o taxă al cărei cuantum se stabilește prin ordin al ministrului justiției sau, după caz, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) se organizează de Ministerul Justiției cu sprijinul Administrației Naționale a Penitenciarelor, asigurat prin structurile de resurse umane și psihologia personalului. Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcțiilor vacante de polițist de penitenciare, de conducere și de execuție, din Ministerul Justiției, se organizează de Ministerul Justiției prin structura proprie de resurse umane. Din comisiile de concurs și din comisiile de soluționare a contestațiilor pot face parte demnitari și personal din Ministerul Justiției, polițiști de penitenciare, specialiști în domeniul managementului și psihologi.

În cazul funcțiilor vacante de polițist de penitenciare, de conducere și de execuție, altele decât cele prevăzute la alin. (1) , scoaterea la concurs a acestora, precum și desemnarea unității penitenciare sau, după caz, a unităților penitenciare organizatoare ale concursului se realizează prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Data și locul susținerii concursului/examenului, tematica și bibliografia, prezentarea generală a posturilor și condițiile generale, precum și condițiile obligatorii cumulative pentru ocuparea acestora, probele de concurs, normele și baremele specifice privind organizarea, desfășurarea și evaluarea probelor cu caracter eliminatoriu, datele de contact, perioada pentru depunerea actelor de înscriere la concurs/examen și cuantumul taxei de înscriere se afișează la sediul Ministerului Justiției, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la alin. (1) , sau al unității organizatoare a concursului/examenului și se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiției sau, după caz, a Administrației Naționale a Penitenciarelor cu cel puțin 45 de zile calendaristice înainte de data fixată pentru susținerea primei probe a concursului/examenului.

Concursul/Examenul pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) constă în susținerea următoarelor probe

Comisia de concurs întocmește, pe baza tematicii și a bibliografiei de concurs stabilite prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, planul probelor de concurs, care cuprinde modalitatea de desfășurare a acestora și duratele de timp alocate pentru fiecare probă, precum și subiectele aferente probei practice și baremele de evaluare și notare și realizează evaluarea și notarea acestora.

În cadrul probelor de concurs candidații sunt verificați și evaluați cu privire la cunoștințele și aptitudinile manageriale necesare ocupării funcției pentru care candidează, fiind urmărite abilități legate de folosirea adecvată și eficientă a resurselor umane, materiale și financiare, capacitatea de organizare, strategie, analiză, sinteză, previziune, rezistența la stres, capacitatea rapidă de decizie, inițiativă și capacitate de adaptare rapidă la situații noi, comunicare.

Pe baza baremelor de evaluare și notare, fiecare membru al comisiei de concurs evaluează și notează candidații cu note de la 1 la 10. Pentru fiecare probă, nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferență mai mare de 1 punct, membrii comisiei de concurs procedează la reanalizarea probei susținute de candidat și la renotarea acesteia; procedura renotării se efectuează o singură dată, iar în cazul menținerii acestei diferențe și după renotare, membrii comisiei de concurs își motivează, în scris, punctajul acordat.

Probele de concurs se înregistrează audiovideo.

Este declarat «admis» candidatul care obține punctajul final cel mai mare pentru același post, cu condiția ca la fiecare probă să obțină cel puțin nota 7 (șapte); punctajul final este calculat ca medie aritmetică a notelor obținute la fiecare probă de concurs; la punctaje finale egale are prioritate candidatul a cărui vechime în poliția penitenciară este mai mare, iar dacă egalitatea se menține, are prioritate candidatul cu vechime mai mare în funcții de conducere din poliția penitenciară.

Baremele de evaluare și notare se afișează la centrul de concurs, imediat după finalizarea susținerii de către ultimul candidat a ultimei probe de concurs.

Împotriva baremelor de evaluare și notare, candidații pot face contestație în termen de 24 de ore de la afișarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a baremelor de evaluare și notare pot fi constatate și remediate și din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluționarea contestațiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.

Candidații nemulțumiți de rezultatele probelor de concurs pot contesta nota la una sau la ambele probe, în termen de 2 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor. Contestațiile se soluționează de comisia de contestații prin analizarea înregistrării audiovideo a probelor susținute de candidat, conform baremelor de evaluare și notare definitive, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora. Membrii comisiei de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile formulate cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4) . Dacă în urma soluționării contestației formulate nota la una dintre probele de concurs se modifică, în plus sau în minus, contestația se admite.

Concursul/Examenul pentru ocuparea funcțiilor vacante, de conducere sau de execuție, prevăzute la art. 96 , art. 97 alin. (3)-(6) și art. 98 alin. (1) și (3) , constă în susținerea următoarelor probe

Probele cu caracter eliminatoriu, cu relevanță directă în ceea ce privește specificul atribuțiilor postului scos la concurs, sunt

Organizarea, desfășurarea și evaluarea probelor prevăzute la alin. (2) se realizează potrivit normelor și baremelor specifice aprobate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Proba orală de verificare a cunoștințelor de limbă străină, precum și proba interviului se înregistrează în mod obligatoriu, în funcție de dotarea tehnică existentă, cu mijloace tehnice audio sau audio-video.

În situația în care funcțiile scoase la concurs/examen sunt din mai multe domenii de activitate, iar tematica stabilită este diferită, se constituie comisii de concurs și de soluționare a contestațiilor distincte pentru fiecare domeniu. Pentru probele eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. a)-c) , în cadrul comisiilor de concurs pot funcționa subcomisii de concurs, alcătuite din membri specialiști în domeniul probei.

Prin membrii specialiști în domeniul postului scos la concurs, în cazul probei scrise, sau, după caz, prin subcomisiile de concurs, în cazul probelor eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. a)-c) , comisia de concurs întocmește, pe baza tematicii și a bibliografiei de concurs stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la art. 98^3 alin. (1) , prin ordin al ministrului justiției, subiectele, baremele de evaluare și notare, modalitatea de susținere a probelor de concurs și realizează evaluarea, corectarea și notarea acestora.

Proba sportivă pentru evaluarea performanței fizice se evaluează cu calificativul «admis»/«respins»; proba se evaluează potrivit baremelor stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și împotriva ei nu poate fi formulată contestație.

Fiecare din probele eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. b)-d) se evaluează de comisia/subcomisia de concurs cu calificativul «admis»/«respins», potrivit baremelor prevăzute la alin. (3) , iar împotriva calificativului acordat nu poate fi formulată contestație.

În cazul probei scrise pentru examinarea cunoștințelor specifice postului scos la concurs, pe baza baremelor de evaluare și notare definitive, fiecare membru specialist în domeniul postului scos la concurs notează lucrările candidaților cu note de la 1 la 10; nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferență mai mare de 1 punct, fiecare corector procedează la reanalizarea lucrării candidatului și la renotarea acesteia. Procedura renotării se efectuează o singură dată, iar în cazul menținerii acestei diferențe și după renotare, fiecare corector își motivează, în scris, punctajul acordat.

Sunt declarați «admis» la concurs candidații care au fost declarați «admis» la proba sau, după caz, la probele eliminatorii, au obținut cel puțin nota 7 la proba scrisă pentru examinarea cunoștințelor specifice postului scos la concurs și care se clasează în limita numărului și categoriei de posturi scoase la concurs de unitatea pentru care au candidat; la note egale are prioritate candidatul a cărui vechime în specialitatea postului este mai mare. În cazul în care egalitatea se menține este declarat «admis» candidatul a cărui vechime în poliția penitenciară este mai mare.

Baremele de evaluare și notare la proba scrisă se afișează la centrele de concurs și pe pagina de internet a Administrației Naționale a Penitenciarelor, imediat după finalizarea probei scrise.

Împotriva baremelor de evaluare și notare la proba scrisă, candidații pot face contestație în termen de 24 de ore de la afișarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a subiectelor sau a baremelor de evaluare și notare pot fi constatate și remediate și din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluționarea contestațiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.

Candidații nemulțumiți de rezultatele obținute la proba scrisă pot face contestație în termen de 2 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor; contestațiile se soluționează de comisia de contestații, conform baremelor de corectare și notare definitive, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (9) . Dacă în urma soluționării contestației formulate nota se modifică, în plus sau în minus, contestația se admite.

În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care țin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis» sau care rezultă din verificările efectuate cu privire la îndeplinirea condițiilor de dobândire a calității de polițist de penitenciare, oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a punctajelor finale/notelor obținute, cu condiția ca acesta să fi obținut cel puțin nota 7 (șapte) sau, în cazul concursurilor prevăzute la art. 98^4 , acesta să fi obținut la fiecare probă cel puțin nota 7 (șapte).

Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul în care candidatul declarat «admis» comunică refuzul prezentării la post sau, ulterior emiterii actului de numire în funcție, nu se prezintă la post în cel mult 30 de zile calendaristice de la data comunicării acestuia.

Concursurile de ocupare a posturilor vacante de personal cu studii superioare din sectorul medical al poliției penitenciare se organizează și se desfășoară conform legislației din domeniul sănătății și metodologiei specifice aprobate prin ordin al ministrului sănătății, cu îndeplinirea condițiilor necesare dobândirii calității de polițist de penitenciare. Pentru posturile specifice sistemului poliției penitenciare care nu se regăsesc în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului sănătății se aplică legislația specifică polițiștilor de penitenciare.

Concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru clerul din poliția penitenciară se organizează cu respectarea dispozițiilor legale privind constituirea și organizarea clerului militar.

Evoluția în carieră a polițiștilor de penitenciare este reglementată prin prezenta lege și este detaliată în Ghidul carierei, aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Modul de organizare și desfășurare a concursurilor se stabilește prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Metodologia de organizare și desfășurare a pregătirii profesionale a polițiștilor de penitenciare și criteriile de evaluare a rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

În cazurile în care pregătirea și perfecționarea profesională se desfășoară în altă localitate decât cea de domiciliu, polițiștii de penitenciare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute de prezenta lege.

Pentru trimiterea la cursuri de formare sau specializări în străinătate, organizate sau finanțate de Administrația Națională a Penitenciarelor, polițiștii de penitenciare susțin un concurs, organizat potrivit ordinului ministrului justiției.

Polițistul de penitenciare care nu respectă angajamentul prevăzut la art. 102 este obligat să restituie cheltuielile de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului de 5 ani.

Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile polițistului de penitenciare sau în cazul transferului.

Polițistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localități, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, în limita a 70 km dus și 70 km întors, și, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, dacă în localitatea în care se află locul de muncă

Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, dacă acesta, soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținere au înstrăinat o locuință proprietate personală, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare.

În cazul deplasării cu autoturismul, polițiștilor de penitenciare li se decontează contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurși pe distanța cea mai scurtă dintre localități.

Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor, pe de o parte, și organizațiile sindicale reprezentative cel puțin la nivel de grup de unități ale polițiștilor de penitenciare sau reprezentanții polițiștilor de penitenciare, pe de altă parte, pot încheia acorduri colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la: a) constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă

Acordul colectiv se încheie cu reprezentanții polițiștilor de penitenciare, desemnați în condițiile legii, în cazul în care organizația sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de unități sau polițiștii de penitenciare nu sunt organizați în sindicate.

Acordul colectiv se încheie pe o perioadă de cel puțin un an și poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte adiționale, cu acordul părților.

Încheierea, modificarea, completarea ori prelungirea acordului colectiv se face la inițiativa scrisă a oricărei părți, în urma unor negocieri între părțile acordului.

Negocierile cu privire la încheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai târziu de 10 zile și nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea solicitării.

Dispozițiile legale privind părțile, negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor colective de muncă, cu excepția celor referitoare la înregistrarea și publicarea contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător și acordurilor colective încheiate în condițiile prezentului articol. (7) Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor furnizează organizațiilor sindicale reprezentative sau reprezentanților polițiștilor de penitenciare informațiile necesare pentru încheierea acordului colectiv.

Perioada suspendării raportului de serviciu pentru îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în cadrul unei organizații sindicale constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate, în condițiile legii. Persoana beneficiază de toate drepturile care rezultă din calitatea de polițist de penitenciare, cu excepția drepturilor salariale.

Persoanei care îndeplinește o funcție de conducere salarizată în cadrul unei organizații sindicale i se mențin postul și funcția în cadrul poliției penitenciare, deținute la momentul suspendării din funcție, are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de gradație la împlinirea stagiilor prevăzute de lege și de a participa la concursuri pentru avansarea în carieră.

Pentru perioada în care raportul de serviciu al polițistului de penitenciare este suspendat potrivit prevederilor art. 130 alin. (3) , funcțiile de conducere din organizația sindicală se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor de penitenciare, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca polițist de penitenciare.

Echivalarea funcțiilor, potrivit alin. (3) , se face prin ordin al ministrului justiției, la propunerea organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepția celor prevăzute la art. 104 lit. a) , e)-g) , j) , l)-n) , art. 105 și art. 111 alin. (2) , se acordă, potrivit condițiilor legale în vigoare, polițistului de penitenciare aflat în situația prevăzută la art. 130 alin. (3) .

Polițiștii de penitenciare vor fi sprijiniți în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei profesionale, a unei locuințe proprietate personală, în localitatea în care își are sediul unitatea la care sunt încadrați, din fondurile Administrației Naționale a Penitenciarelor sau alte fonduri guvernamentale, în condițiile legii.

Polițiștii de penitenciare, titulari ai contractului de închiriere a locuinței de serviciu, care au lucrat în poliția penitenciară sau în sistemul administrației penitenciare peste 15 ani și care s-au pensionat potrivit legii, precum și cei care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și s-au pensionat pentru invaliditate, în condițiile legii, își păstrează dreptul de folosință asupra locuinței de serviciu și după încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. În cazul decesului titularului, soțul/soția își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții.

Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

În condițiile legii, prin hotărâre a Guvernului se poate înființa Casa de credit a personalului din sistemul administrației penitenciare.

Polițiștii de penitenciare își păstrează, pe perioada delegării, detașării ori trecerii temporare în altă funcție, funcția, gradul și drepturile salariale avute anterior, acordate conform prevederilor actelor normative privind salarizarea acestora.

În situația în care drepturile salariale corespunzătoare funcției pe care este detașat sau, după caz, trecut temporar în altă funcție sunt mai mari, personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceste drepturi salariale.

Polițiștii de penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale.

Polițiștii de penitenciare cărora nu li s-a acordat locuință potrivit prevederilor alin. (1) și care nici ei și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate o locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii, inclusiv pentru locuințele atribuite de către autoritățile administrației publice locale sau pentru locuințele de serviciu. În situația inexistenței unui fond locativ corespunzător în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, în cazul în care nici polițistul de penitenciare și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate personală o locuință în acea localitate sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.

Dacă polițiștii de penitenciare, inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în întreținerea acestora au înstrăinat o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, aceștia nu beneficiază de prevederile alin. (1) și (2) .

Nu se acordă compensația lunară pentru chirie în situația în care contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției/soțului acestuia/acesteia.

Polițiștii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuință de serviciu pot solicita schimbarea acesteia și atribuirea unei alte locuințe disponibile în fondul locativ al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau al unității penitenciare în cauză, care să corespundă nevoilor locative ale polițistului de penitenciare, soțului/soției acestuia și copiilor aflați în întreținere. Prevederile alin. (8) teza a 2-a rămân aplicabile. Cererile de schimb de locuințe se soluționează cu prioritate.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , medicii rezidenți angajați în poliția penitenciară pot solicita chirie în localitatea unde efectuează studiile de rezidențiat.

De prevederile alin. (2) beneficiază și polițiștii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuință de serviciu din fondul locativ al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, al unității penitenciare în cauză, care nu mai corespunde nevoilor locative ale polițistului de penitenciare, soțului/soției acestuia și copiilor aflați în întreținere și la care cel în cauză renunță. Prevederile alin. (8) teza a 2-a rămân aplicabile.

Beneficiază de prevederile alin. (2) și polițistul de penitenciare care a avut în proprietate o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, și care, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, pentru motive neimputabile, a pierdut dreptul de proprietate asupra acesteia. Dreptul prevăzut de prezentul alineat se acordă în urma efectuării unei anchete sociale, efectuată de către o comisie constituită prin act al conducătorului unității în care este încadrat polițistul de penitenciare.

Polițiștii de penitenciare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (2) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (2) , dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

Dreptul prevăzut la alin. (9) se menține în cazul transferului sau încadrării funcționarilor publici cu statut special într-o altă instituție din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

În situația prevăzută la alin. (9) compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (2) și pentru situația prevăzută la alin. (9) , caz în care polițistul de penitenciare optează pentru una dintre aceste situații.

Drepturile prevăzute de prezentul articol nu au caracter salarial și nu se impozitează.

Condițiile de acordare a drepturilor prevăzute de prezentul articol se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

La sesizarea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, a unităților din subordinea acesteia, instituțiile și organele specializate ale statului au obligația de a acorda protecție polițiștilor de penitenciare și membrilor de familie ai acestora împotriva amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj ori altor fapte de natură penală cărora le-ar putea fi victimă, precum și în cazul în care viața, integritatea corporală, demnitatea sau bunurile le sunt puse în pericol în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Sesizarea prevăzută la alin. (1) se face la cererea polițiștilor de penitenciare și, în cazuri temeinic justificate, a membrilor de familie ai acestora.

În cazurile prevăzute la alin. (1) , polițistul de penitenciare și membrii de familie ai acestuia pot beneficia, la cerere, de asistența juridică asigurată în mod gratuit de unitate, prin avocat, în condițiile ordinului ministrului justiției prevăzut la art. 104 lit. o) .

Condițiile și modalitățile de acordare a protecției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Polițistul de penitenciare în activitate ori pensionat, soțul sau soția acestuia, precum și copiii aflați în întreținerea acestuia beneficiază, în mod gratuit, de servicii de asistență medicală, medicamente și proteze, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și cu respectarea dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

Pentru acordarea, potrivit legii, a asistenței medicale specifice personalului din sistemul administrației penitenciare, în statele de organizare ale Administrației Naționale a Penitenciarelor și ale fiecărei unități penitenciare se prevăd și se încadrează posturi de personal medico-sanitar superior și mediu.

Drepturile prevăzute la alin. (1) nu au caracter salarial și nu se impozitează.

Polițiștii de penitenciare au dreptul la despăgubiri în situația în care au suferit, din culpa instituției, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, în condițiile și cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Polițistului de penitenciare care a decedat în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă, post-mortem, gradul de subinspector de poliție penitenciară, în cazul în care face parte din categoria agenților, sau gradul profesional următor, în cazul ofițerilor.

Copiii aflați în întreținerea polițistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați la cerere, fără examen ori concurs, în instituțiile de învățământ ale poliției penitenciare, dacă îndeplinesc condițiile legale.

Copiii aflați în întreținerea polițistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau soția acestuia pot fi încadrați ca polițiști de penitenciare sau angajați ca personal contractual în sistemul administrației penitenciare, fără examen ori concurs, dacă îndeplinesc celelalte condiții legale prevăzute pentru funcția respectivă.

Prin ordin al ministrului justiției se stabilește procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) și (4) .

Pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, polițiștilor de penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Absolvenților instituțiilor de învățământ prevăzute la art. 13 alin. (2) și (5) declarați „șef de promoție“ li se acordă recompense materiale cu ocazia absolvirii, stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Pentru activitatea desfășurată, polițiștilor de penitenciare li se conferă decorații potrivit legii.

Polițiștii de penitenciare, decorați cu Ordinul Meritul Militar sau cu Semnul onorific În Serviciul Armatei, își păstrează toate drepturile conferite de aceste ordine, dobândite anterior.

Pentru merite deosebite în activitatea desfășurată, polițiștilor de penitenciare li se conferă Medalia de Excelență în Serviciul Penitenciar. Criteriile și procedura pentru conferirea medaliei se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

Programul de lucru al personalului din compartimentele a căror activitate impune prezența în serviciu mai mult de 8 ore se stabilește de către directorii unităților, în raport cu necesitățile operative, asigurându-se respectarea timpului de lucru legal.

În cazul în care pentru anumite categorii profesionale durata normală a timpului de muncă este stabilită prin dispoziții legale specifice, se vor aplica aceste dispoziții legale.

În funcție de specificul muncii prestate se poate opta și pentru un alt fel de repartizare a timpului de muncă, cu respectarea timpului de lucru legal.

Modul de compensare și plată a orelor prestate de polițiștii de penitenciare peste durata normală a timpului de muncă, precum și a orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează se stabilește potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea personalului bugetar.

Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea acesteia elaborează regulamente de ordine interioară, cu consultarea organizațiilor sindicale, prin care se stabilesc normele de ordine interioară, principiile și regulile privind desfășurarea activităților structurilor organizatorice ale acestora, precum și modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor, evidența prezenței și a muncii suplimentare.

Prin ordin al ministrului justiției se stabilesc standardele privind condițiile de muncă asigurate polițiștilor de penitenciare.

Polițiștii de penitenciare sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații

Nu sunt permise raporturile ierarhice directe între polițiștii de penitenciare care sunt soți sau rude de gradul I.

În cazul existenței unui conflict de interese, polițistul de penitenciare este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să îl informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință.

În cazurile prevăzute la alin. (1) , conducătorul unității, la propunerea șefului ierarhic căruia îi este subordonat direct polițistul de penitenciare în cauză, va desemna un alt polițist, care are aceeași pregătire și același nivel de experiență.

Încălcarea dispozițiilor alin. (3) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

Prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la conflictul de interese se aplică în mod corespunzător.

Polițiștii de penitenciare au dreptul la stabilitatea raporturilor de serviciu.

Raporturile de serviciu ale personalului prevăzut la alin. (1) se nasc și se exercită în baza actului de numire și se pot modifica, suspenda sau pot înceta numai în cazurile și în condițiile prezentei legi.

Raporturile de serviciu ale polițiștilor de penitenciare sunt de subordonare ierarhică.

Raporturile de serviciu ale polițiștilor de penitenciare nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare și de război.

Ocuparea unei funcții care necesită acces la informații clasificate este condiționată de existența dreptului de acces la astfel de informații, în condițiile legii.

Polițiștii de penitenciare pot fi delegați de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorii unităților din subordinea acesteia să îndeplinească anumite activități în interesul unității unde sunt încadrați, în aceeași localitate sau în altă localitate, pe o perioadă de cel mult 60 de zile într-un an.

Polițiștii de penitenciare pot fi delegați mai mult de 60 de zile într-un an, cu acordul scris al acestora.

Detașarea polițiștilor de penitenciare se poate dispune, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Detașarea pe o perioadă mai mare de 6 luni se poate dispune numai cu acordul scris al celui în cauză.

Trecerea temporară în altă funcție se poate dispune fără acordul polițistului de penitenciare în caz de forță majoră sau ca măsură de protecție a polițistului de penitenciare, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

Ofițerii pot fi împuterniciți în funcții de conducere vacante în unitatea în care sunt încadrați sau în care au fost detașați, dacă îndeplinesc condițiile specifice postului, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane. Împuternicirea se poate face numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. Prin excepție, termenul de un an poate fi depășit în situația funcțiilor temporar vacante sau în legătură cu care există un litigiu.

În perioada de maximum un an prevăzută la alin. (3) , unitatea din cadrul poliției penitenciare este obligată să inițieze demersuri pentru ocuparea postului de conducere vacant; în cazul în care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune o nouă împuternicire.

Pe perioada împuternicirii, polițistul de penitenciare beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcției pe care este împuternicit. Polițistul de penitenciare poate opta pentru menținerea drepturilor salariale avute anterior, dacă acestea sunt mai mari decât cele ale funcției pe care este împuternicit.

Polițiștii de penitenciare definitivi pot fi schimbați din funcțiile deținute, în cadrul aceleiași unități, și pot fi numiți în alte funcții prevăzute cu același coeficient de ierarhizare sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiției, în următoarele cazuri

Polițiștii de penitenciare definitivi pot fi mutați în alte unități ale poliției penitenciare, la cerere sau în interesul serviciului, cu acordul lor, în aceeași ori în altă funcție prevăzută cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiției.

În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) , prin funcție prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înțelege funcția în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcției anterioare.

Revocarea din funcția de conducere și numirea într-o altă funcție se dispun în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale ori ca sancțiune disciplinară.

La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată și eficientă a resurselor umane, materiale și financiare, evitarea pierderilor, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor.

La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu subalternii, cu persoanele aflate în stare de detenție, cu alte persoane sau instituții cu care intră în contact, precum și cu mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public și transparența actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, modul de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniu și modul în care sunt respectate drepturile persoanelor private de libertate, precum și celelalte dispoziții legale privind executarea pedepselor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă.

Împotriva ordinului sau deciziei de revocare din funcția de conducere se poate face plângere la instanța de contencios administrativ competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile.

Modul de verificare a îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin. (2)-(5) se stabilește prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului justiției.