LEGE nr. 145 din 22 iulie 2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare

Comisia de disciplină de la nivelul Ministerului Justiției se constituie prin ordin al ministrului justiției.

Comisia de disciplină de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Comisia de disciplină de la nivelul fiecărei unități subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a conducătorului unității.

Comisia de disciplină este formată din președinte și 4 membri titulari.

Pentru fiecare comisie de disciplină se vor desemna un președinte supleant și cel puțin 4 membri supleanți.

Membrii titulari ai comisiei de disciplină sunt desemnați astfel

În cazul în care polițiștii de penitenciare nu sunt organizați în sindicat sau nu sunt îndeplinite condițiile de la alin. (1) lit. b) teza a doua, membrii titulari ai comisiei de disciplină vor fi desemnați prin votul majorității polițiștilor de penitenciare din respectiva unitate. Alegerea reprezentanților se face prin vot secret.

Desemnarea membrilor supleanți se face cu respectarea prevederilor alin. (1) și (2) .

Președintele, președintele supleant, membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea numirii pentru un nou mandat cu aceeași durată.

Președintele, președintele supleant, membrii titulari și membrii supleanți ai comisiei de disciplină își exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină până la data expirării acestuia sau înainte de termen, în condițiile prevăzute de lege. În cazul încetării mandatului înainte de termen, noul președinte al comisiei de disciplină ori, după caz, noul membru titular ori supleant continuă mandatul persoanei pe care a înlocuit-o.

Cu 35 de zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină se va proceda la constituirea unei noi comisii de disciplină, în condițiile prezentului capitol. În acest scop, conducătorul unității va comunica organizației sindicale reprezentative a polițiștilor de penitenciare din cadrul unității ori, după caz, polițiștilor de penitenciare din unitatea respectivă, cu cel puțin 30 de zile înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, solicitarea privind desemnarea membrilor titulari și supleanți ai comisiei de disciplină, potrivit art. 155 .

În situația în care, cu 7 zile lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, organizația sindicală reprezentativă a polițiștilor de penitenciare din cadrul unității ori, după caz, majoritatea polițiștilor de penitenciare din unitatea respectivă nu a desemnat cei 2 membri titulari ai comisiei prevăzuți la art. 155 alin. (1) lit. b) , precum și membrii supleanți corespunzători, desemnarea acestora se face de conducătorul unității.

Poate fi desemnat președinte al comisiei de disciplină un polițist de penitenciare definitiv care îndeplinește următoarele condiții

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a) , în situația în care nu pot fi desemnați ofițeri cu gradul profesional de cel puțin subcomisar de poliție penitenciară, președinte al comisiei de disciplină poate fi desemnat un ofițer cu grad profesional mai mic.

Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situații

Cererea de suspendare se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existența situațiilor prevăzute la alin. (1) și se înaintează președintelui comisiei de disciplină.

În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare, comisia de disciplină se pronunță cu privire la existența situațiilor prevăzute la alin. (1) , precum și cu privire la suspendarea mandatului.

Membrii comisiei de disciplină care știu că există un motiv de suspendare a mandatului lor au obligația să formuleze cerere de suspendare, în scris, care se înaintează președintelui comisiei.

Cererea de suspendare produce efecte de la data constatării existenței uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) prin raportul comisiei de disciplină. Cu privire la participarea celui în cauză la ședința comisiei de disciplină care are ca obiect constatarea uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (1) în privința mandatului său, cererea de suspendare produce efecte de la data depunerii.

Raportul comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoștință persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum și persoanei vizate prin cererea de suspendare.

Președintele comisiei de disciplină va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat cu unul dintre membrii supleanți corespunzători. (8) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat-o.

Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen în următoarele situații

Cererea de renunțare la calitatea de membru se înaintează președintelui comisiei de disciplină și produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă președintele acesteia, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.

Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată printr-un referat al președintelui, care se aduce de îndată la cunoștința persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.

Prevederile art. 161 și art. 162 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și președintelui comisiei de disciplină.

Cererea de suspendare a mandatului președintelui comisiei de disciplină se formulează, în scris, de orice persoană care poate dovedi existența situațiilor prevăzute la art. 161 alin. (1) . Președintele comisiei de disciplină are obligația să formuleze cerere de suspendare dacă știe că există un motiv de suspendare a mandatului său.

Cererea de suspendare se adresează persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică dacă în cuprinsul cererii se regăsește vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 161 alin. (1) și emite actul prin care se suspendă mandatul președintelui comisiei de disciplină. Actul prin care se suspendă mandatul președintelui comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoștința persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum și președintelui comisiei de disciplină.

Încetarea mandatului președintelui comisiei de disciplină se constată de către persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică existența situațiilor prevăzute la art. 162 alin. (1) și emite actul prin care constată încetarea mandatului președintelui comisiei de disciplină.

Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile în mod corespunzător și supleantului președintelui comisiei de disciplină.

În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru titular al comisiei de disciplină, atribuțiile acestuia se vor exercita de unul dintre membrii supleanți corespunzători. (2) În cazul suspendării sau încetării mandatului președintelui comisiei de disciplină, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de supleantul prevăzut la art. 156 .

În cazul în care comisia de disciplină nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanți sau, după caz, a supleantului președintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri supleanți ori a președintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în condițiile prezentului capitol, care vor exercita atribuțiile de membru al comisiei de disciplină cu caracter temporar sau permanent, după caz.

Membrii titulari sunt înlocuiți de membrii supleanți corespunzători și în următoarele situații

Absența nejustificată de la ședințele comisiei de disciplină constituie abatere disciplinară.

Comisia de disciplină are un secretar titular și un secretar supleant, numiți prin actul administrativ de constituire a comisiei de disciplină, care au, de regulă, studii superioare juridice. Secretarul titular și supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplină.

Prevederile art. 157-159 , art. 161 , 162 și 164 sunt aplicabile în mod corespunzător și secretarului titular și supleantului acestuia. Suspendarea și încetarea mandatului secretarului titular și al supleantului acestuia se constată de către persoana care are competența de numire a comisiei de disciplină.

Comisiile de disciplină sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin, care au competența de a efectua cercetarea faptelor ce pot constitui abateri disciplinare și de a propune, dacă se constată vinovăția, una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege.

Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii

În desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor, președintele și membrii comisiei de disciplină au următoarele obligații

Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și secretarului comisiei de disciplină, în desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor.

Comisia de disciplină are obligația de a primi, prin secretarul acesteia, orice document care îi este destinat. Acestea se înscriu în registrul de evidență al comisiei de disciplină.

Comisia de disciplină are următoarele atribuții principale

Comisia de disciplină își desfășoară activitatea în limitele și raportat la obiectul sesizării.

Sesizarea îndreptată împotriva unui polițist de penitenciare se adresează comisiei de disciplină competente, conform prevederilor art. 145 .

În cazul în care comisia de disciplină sesizată constată că nu este competentă să efectueze cercetarea, va transmite de îndată sesizarea către comisia de disciplină căreia îi revine această competență.

În cazul în care sesizarea este adresată altei structuri decât comisia de disciplină, conducătorul acesteia are obligația să o transmită de îndată comisiei de disciplină competente.

În situațiile prevăzute la alin. (2) și (3) , persoana care a făcut sesizarea va fi înștiințată cu privire la demersurile efectuate în termen de 10 zile de la realizarea acestora.

Comisia de disciplină poate fi sesizată de

Sesizarea se formulează în scris și trebuie să cuprindă

La primirea sesizării, comisia de disciplină verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 172 alin. (2) , dacă se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 și dacă este competentă să cerceteze fapta care constituie obiectul sesizării.

În cazul în care comisia de disciplină constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 172 alin. (2) ori sesizarea nu se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 sau privește același polițist de penitenciare și aceeași faptă săvârșită în aceleași circumstanțe pentru care s-a desfășurat procedura de cercetare și s-a propus aplicarea unei sancțiuni disciplinare sau clasarea sesizării, sesizarea se clasează.

În cazul în care sesizarea privește un membru al comisiei de disciplină, aspectele semnalate sunt supuse unei verificări prealabile, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării sesizării. Comisia de disciplină poate desemna unul ori doi membri să efectueze verificările prealabile și să prezinte comisiei un raport care să cuprindă rezultatele acestor verificări. Cu ocazia verificărilor prealabile, comisia ori, după caz, membrii desemnați pot să solicite conducerii unității în cadrul căreia membrul comisiei de disciplină își desfășura activitatea la data săvârșirii faptei informații considerate necesare pentru soluționarea sesizării și, după caz, să procedeze la audierea unor persoane ale căror declarații pot clarifica dacă faptele reclamate pot întruni elementele vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege, precum și a polițistului de penitenciare vizat prin sesizare.

În situația în care se constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 173 alin. (1) , iar în cazul prevăzut la art. 173 alin. (3) , din verificările prealabile efectuate, rezultă indicii suficiente privind săvârșirea unei abateri disciplinare, comisia de disciplină începe cercetarea faptei care constituie obiectul sesizării.

În vederea cercetării faptei care face obiectul sesizării, președintele comisiei de disciplină va stabili de îndată termenul de prezentare și va dispune citarea polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată, a persoanei care a formulat sesizarea și, după caz, a altor persoane indicate în sesizare.

Citarea se face cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de termenul de prezentare. Comunicarea citației se face personal, cu semnătură de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.

Comunicarea citației prin scrisoare recomandată se face la domiciliul celui citat. Schimbarea domiciliului în timpul cercetării trebuie, sub sancțiunea neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința comisiei de disciplină.

În cuprinsul citației se indică locul, data și ora ședinței comisiei de disciplină.

Pentru primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, în cuprinsul citației se indică, pe lângă elementele prevăzute la alin. (5) , și obiectul sesizării.

Pentru primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, odată cu citația, polițistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancțiunea nulității, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa și de pe înscrisurile pe care se sprijină aceasta.

Dacă persoana citată refuză să primească citația sau să semneze dovada de primire, se încheie un proces-verbal.

Citația se consideră comunicată în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a o ridica, deși există dovada avizării sale.

Prezența persoanei citate în fața comisiei de disciplină acoperă orice vicii de procedură.

Polițistul de penitenciare a cărui faptă este cercetată are obligația de a se prezenta personal în fața comisiei de disciplină pe parcursul cercetării.

Comisia de disciplină are obligația de a asigura, în condițiile legii, accesul neîngrădit al polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată la documentele utilizate în sau rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca abatere disciplinară.

Cercetarea faptei ce poate constitui abatere disciplinară se face cu celeritate.

În cadrul cercetării se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. Ascultarea celui cercetat în cauză și verificarea apărărilor sale sunt obligatorii.

Activitatea de cercetare a faptei constă în: a) audierea persoanei care a formulat sesizarea, dacă comisia o apreciază ca necesară pentru clarificarea unor elemente de fapt cuprinse în sesizare. Pe parcursul cercetării disciplinare, la solicitarea polițistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea poate fi citată în vederea audierii

Cel mai târziu la primul termen de prezentare în fața comisiei de disciplină, polițistul de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul sesizării poate propune mijloacele de probă pe care le consideră necesare, iar persoana care a formulat sesizarea poate propune completarea mijloacelor de probă indicate în sesizare. Probele se propun motivat pentru fiecare din perspectiva concludenței, pertinenței și utilității probei, comisia având obligația de a se pronunța motivat în sensul admiterii sau respingerii acestora. Persoanele citate pot propune mijloace de probă și printr-o cerere scrisă adresată comisiei de disciplină.

Mijloacele de probă care nu au fost solicitate în condițiile alin. (4) nu vor mai putea fi invocate în fața comisiei de disciplină.

Dacă nevoia administrării probei a reieșit din dezbaterile în fața comisiei de disciplină, aceasta poate încuviința proba solicitată.

Comisia de disciplină dispune din oficiu administrarea probelor pe care le consideră necesare pentru soluționarea cazului.

Audierea persoanelor prevăzute la art. 176 alin. (3) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancțiunea nulității. Procesul-verbal se semnează, pe fiecare pagină, de președinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum și de persoana audiată. Adăugările, ștersăturile sau schimbările aduse se semnează în același mod, sub sancțiunea de a nu fi luate în seamă.

Dacă persoanele audiate nu vor sau nu pot să semneze, se va menționa acest lucru în procesul-verbal.

Refuzul persoanelor legal citate de a se prezenta la audieri se menționează în procesul-verbal și nu împiedică desfășurarea cercetării faptei.

Ședințele comisiei de disciplină sunt publice numai la solicitarea sau cu acordul scris al polițistului de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară.

Ședințele comisiei de disciplină nu sunt publice în situațiile în care sesizarea sau înscrisurile care stau la baza sesizării au caracter clasificat.

Lucrările fiecărei ședințe a comisiei de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte, de membri și de secretarul acesteia.

În exercitarea atribuțiilor sale, comisia de disciplină întocmește procese-verbale, pe baza concluziilor majorității membrilor săi.

Refuzul unui membru al comisiei de disciplină de a-și exprima opinia sau abținerea de la vot pe parcursul cercetării constituie abatere disciplinară și se sancționează conform legii.

La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, comisia de disciplină va întocmi un referat în care va consemna rezultatele activității de cercetare desfășurate.

Referatul comisiei de disciplină care consemnează rezultatele activității de cercetare cu privire la cauza cu care a fost sesizată trebuie să conțină următoarele elemente

Opiniile separate, formulate în scris și motivate, se vor anexa la referatul comisiei de disciplină.

Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la sancțiunea aplicabilă în cuprinsul referatului prevăzut la art. 180 .

Prin referat, comisia de disciplină poate să propună

În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, aceasta procedează și la individualizarea ei; în acest sens, prin referatul prevăzut la art. 180 alin. (1) , comisia de disciplină propune cuantumul de diminuare a drepturilor salariale, în cazul sancțiunii prevăzute la art. 141 lit. b) , perioada maximă de amânare, în cazul sancțiunii prevăzute la art. 141 lit. c) , sau funcția pe care să se realizeze numirea, în cazul sancțiunilor prevăzute la art. 141 lit. d) și e) .

La individualizarea sancțiunii disciplinare aplicabile polițistului de penitenciare, comisia de disciplină ține seama de

Pentru individualizarea concretă a cuantumului și perioadei de diminuare a drepturilor salariale, a perioadei de amânare a avansării în gradul profesional sau funcție, a funcției inferioare pe care se realizează trecerea, respectiv revocarea, comisia de disciplină solicită structurii de specialitate, anterior întocmirii referatului, informații cu privire la cuantumul eventualelor rețineri salariale, situația avansărilor în gradele profesionale și a funcțiilor superioare, a funcțiilor inferioare pe care se poate realiza numirea, respectiv a funcțiilor vacante pe care se poate face numirea ca urmare a revocării din funcția de conducere.

În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvârșită de polițistul de penitenciare poate fi considerată infracțiune, solicită conducătorului unității în cadrul căreia funcționează comisia sesizarea procurorului sau organelor de cercetare penală. Conducătorul unității va sesiza de îndată procurorul sau organele de cercetare penală. Cu privire la solicitarea adresată ministrului justiției sau, după caz, directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, comisia de disciplină informează și conducătorul unității unde își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare.

În cazul în care fapta polițistului de penitenciare a fost sesizată ca abatere disciplinară și ca infracțiune, procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la data la care soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă.

Actul administrativ de sancționare a polițistului de penitenciare este emis de persoana care are competența aplicării sancțiunii disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în referatul comisiei de disciplină.

Persoana care are competența aplicării sancțiunii disciplinare poate aplica, motivat, o sancțiune disciplinară mai ușoară decât cea propusă de comisia de disciplină.

Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu

Referatul comisiei de disciplină care consemnează rezultatele activității de cercetare, precum și motivarea aplicării unei alte sancțiuni, unde este cazul, se anexează la actul administrativ prevăzut la alin. (1) și face parte integrantă din acesta.

Actul administrativ de sancționare se emite în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii referatului comisiei de disciplină și se comunică polițistului de penitenciare sancționat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

În vederea respectării termenului de aplicare a sancțiunii, comisia de disciplină are obligația de a întreprinde demersurile necesare pentru transmiterea referatului, în timp util, către persoana care are competența de a emite actul administrativ de sancționare.

Președintele comisiei de disciplină întocmește rapoarte de activitate trimestriale cu privire la: a) numărul faptelor sesizate ca abateri disciplinare

Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducătorului unității în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină.

Numărul și complexitatea activităților corespunzătoare funcției publice pe care o dețin polițiștii de penitenciare care au calitatea de președinte, membru și secretar al comisiei de disciplină se stabilesc proporțional cu complexitatea activității desfășurate în cadrul comisiei de disciplină.

Stabilirea atribuțiilor de serviciu ale polițiștilor de penitenciare care au calitatea de președinte, membru și secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile alin. (1) .

În cadrul procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale polițiștilor de penitenciare care au calitatea de președinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină nu este evaluată activitatea desfășurată în cadrul comisiei de disciplină.

Conducătorii unităților, precum și conducătorii compartimentelor în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată au obligația de a sprijini activitatea comisiei de disciplină pentru soluționarea cazului.

Compartimentele de resurse umane din cadrul unităților sunt obligate să transmită președintelui comisiei de disciplină documentele solicitate.