Înapoi la Legislație

Legea nr. 137/1995 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
108

Pe scurt

Legea nr. 137/1995: LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecția mediului (actualizată până la data de 24 iulie 2003*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
108 articole.
Cuprins

LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecția mediului (actualizată până la data de 24 iulie 2003*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 36

Protecția apelor de suprafața și subterane și a ecosistemelor acvatice are ca obiect menținerea și ameliorarea calității și productivitatii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătății umane și bunurilor materiale.

Art. 37

Activitățile de gestionare și protecție a resurselor de apa și a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei legi, precum și legislației specifice în vigoare.

Art. 38

Controlul respectării reglementărilor de protecție a apelor și a ecosistemelor acvatice este organizat și exercitat de către autoritățile de mediu, de ape, sănătate și de alte autorități, potrivit competentelor legale.

Art. 39

Autoritățile pentru protecția mediului, pentru gospodărirea apelor, împreună cu autoritățile navigației, supraveghează și controlează respectarea prevederilor și aplica măsurile legale privind protecția apelor ca urmare a activităților de navigație, respectând convențiile internaționale în domeniu la care România este parte.

Art. 40

Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații

a)

să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice și de ameliorare a calității apei, prevăzute cu termen în acordul, respectiv în autorizația de mediu, și să monitorizeze zona de impact

b)

să se doteze, în cazul deținerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalații de stocare sau de tratare a deșeurilor, instalații de epurare a apelor uzate și racorduri de descărcare a acestora în instalații de mal sau plutitoare

c)

sa amenajeze porturile cu instalații de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deșeurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale și maritime, și sa constituie echipe de intervenție în caz de poluare accidentala a apelor și a zonelor de coasta

d)

sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale și sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deșeuri

e)

sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafața

f)

sa nu deverseze în apele de suprafața sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere sau periculoase, ape cu conținut toxic care conțin substanțe periculoase

g)

sa nu arunce și sa nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede deșeuri de orice fel și sa nu introducă în acestea explozibile, tensiune electrica, narcotice sau alte substanțe periculoase.

Art. 41

Prin protecția atmosferei se urmărește prevenirea, limitarea deteriorării și ameliorarea calității acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătății umane și a bunurilor materiale.

Art. 42

Autoritatea centrala pentru protecția mediului promovează politicile regionale și globale, fundamentand principiile și acțiunile specifice, atât la nivel național, cat și local, privind protecția atmosferei. Politica naționala de protecție a atmosferei consta în principal din următoarele

a)

introducerea de tehnici și tehnologii adecvate pentru reținerea poluantilor la sursa

b)

gestionarea resursei de aer, în sensul reducerii emisiilor de poluanti până la realizarea celor mai scăzute niveluri și care să nu depășească capacitatea de regenerare a atmosferei

c)

gestionarea resursei de aer în sensul asigurării sănătății umane

d)

modernizarea și perfecționarea sistemului național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului.

Art. 43

Autoritatea publică centrala pentru protecția mediului, cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente, elaborează normele tehnice și regulamentele de aplicare privind

a)

calitatea aerului în funcție de factorii poluanti din atmosfera

b)

emisiile de poluanti atmosferici pentru surse fixe și mobile, precum și condițiile de restrictie sau de interdicție pentru utilizare, inclusiv pentru substantele care afectează stratul de ozon

c)

calitatea combustibililor și carburantilor, precum și reglementările privind introducerea pe piața și transportul acestora

d)

pragul fonic și reglementări pentru limitarea zgomotelor

e)

supravegherea calității aerului, proceduri de prelevare și analiza, amplasarea punctelor și instrumentelor pentru probare și analiza, frecventa măsurătorilor și altele

f)

identificarea, supravegherea și controlul agenților economici a căror activitate este generatoare de risc potențial și/sau de poluare atmosferica

g)

sistemul de notificare rapida, în caz de poluare acuta a atmosferei cu efecte transfrontiera, a autorităților desemnate cu aplicarea Convenției privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale.

Art. 44

Autoritatea centrala pentru protecția mediului supraveghează și controlează aplicarea prevederilor legale privind protecția atmosferei, în care scop

a)

constata apariția episoadelor de poluare a atmosferei, da alerta și/sau emite prognoze legate de acestea

b)

dispune încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare

c)

solicita măsuri tehnologice, aplica restrictii și interdicții în vederea prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanti

d)

aplica sancțiunile prevăzute de lege în caz de nerespectare a măsurilor dispuse.

Art. 45

Proprietarii și deținătorii legali de teren sunt obligați sa întrețină și sa extindă perdelele și aliniamentele de protecție, spațiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătățirea capacității de regenerare a atmosferei, protecția fonica și eoliana.

Art. 46

Autoritățile vamale au obligația sa nu permită intrarea/ieșirea din țara a surselor mobile poluante care nu respecta dispozițiile autorităților competente, conform legii.

Art. 47

Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații în domeniu

a)

să respecte reglementările privind protecția atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reținere și neutralizare a poluantilor atmosferici

b)

sa doteze instalațiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de măsura, să asigure corecta lor funcționare, să asigure personal calificat și sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităților pentru protecția mediului, datele necesare

c)

sa imbunatateasca performanțele tehnologice în scopul reducerii emisiilor și sa nu pună în exploatare instalațiile prin care se depășesc limitele maxime admise

d)

să asigure, la cererea autorităților pentru protecția mediului, diminuarea, modificarea sau încetarea activității generatoare de poluare

e)

să asigure măsuri și dotări speciale pentru izolarea și protecția fonica a surselor generatoare de zgomot și vibratii, sa verifice eficienta acestora și sa pună în exploatare numai pe cele care nu depășesc pragul fonic admis.

Art. 48

Protecția solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare și amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toți deținătorii, indiferent cu ce titlu.

Art. 49

Autoritatea publică centrala pentru protecția mediului, cu consultarea celorlalte autorități publice centrale competente, stabilește

a)

sistemul de monitorizare a calității solului în scopul cunoașterii stării actuale și a tendințelor de evoluție a acesteia

b)

reglementările privind protecția calității solului, subsolului, a ecosistemelor terestre și conservarea biodiversitatii

c)

procedura de autorizare privind probleme de protecție a mediului, cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului, amenajarea torenților pentru întocmirea amenajamentelor silvice, combaterea eroziunii solurilor, foraje de studii și prospecțiuni geologice și hidrogeologice, precum și pentru activități miniere de extracție

d)

reglementări privind refacerea cadrului natural în zonele în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activități cu impact negativ asupra mediului.

Art. 49^1

Acordul și autorizația de mediu pentru activitățile miniere care utilizează substanțe periculoase în procesul de prelucrare și concentrare se emit de Guvern, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului, pentru capacități de producție mai mari de 5 milioane de tone/an și/sau dacă suprafața pe care își desfășoară activitatea este mai mare de 1.000 ha.

Art. 50

Autoritățile centrale pentru agricultura și silvicultura au următoarele obligații

a)

sa elaboreze reglementări privind sistemele de agricultura, tehnologiile de cultura a plantelor și de creștere a animalelor, pasunatul, regenerarea pădurilor, recoltarea, colectarea și transportul lemnului și norme privind calitatea solurilor, în scopul menținerii și ameliorării acestora, eliminării consecințelor negative asupra ecosistemelor terestre și acvatice și al asigurării conservării funcțiilor specifice, biodiversitatii și habitatelor naturale, și să le comunice autorității publice centrale pentru protecția mediului

b)

sa țină evidenta terenurilor devenite improprii pentru producția agricolă și să ofere, la solicitarea deținătorilor, asistența tehnica de specialitate pentru ameliorarea sau schimbarea folosinței

c)

sa îndrume și sa exercite controlul tehnic de specialitate pentru lucrările de îmbunătățiri funciare și agropedoameliorative

d)

sa îndrume și să ofere asistența tehnica, la cererea cultivatorilor de terenuri, privind cele mai adecvate tehnici și tehnologii de gospodărire și ameliorare a solurilor

e)

sa armonizeze reglementările existente în domeniul forestier, cinegetic, piscicol și al pajiștilor, în sensul protejării patrimoniului natural al rețelei naționale de arii naturale protejate.

Art. 51

Controlul asupra respectării reglementărilor legale privind protecția și conservarea, ameliorarea și folosirea judicioasă a solurilor, a subsolului și a ecosistemelor terestre se organizează și se exercită de autoritățile pentru protecția mediului, precum și, după caz, de alte autorități ale administrației publice competente, potrivit dispozițiilor legale.

Art. 52

În scopul asigurării protecției calității solului, deținătorii de terenuri cu orice titlu, precum și orice persoană fizica sau juridică care desfășoară o activitate pe un teren fără a avea un titlu asupra lui au următoarele obligații

a)

sa prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității solurilor

b)

să asigure la amplasarea, proiectarea, construirea și punerea în funcțiune a obiectivelor de orice fel, ca și la schimbarea destinației terenurilor, condițiile prevăzute în acord și în autorizația de mediu

c)

sa nu arda miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fără acceptul autorității competente pentru protecția mediului și fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgenta

d)

să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicație rutiere, feroviare și de navigație.

Art. 53

Deținătorii, cu orice titlu, și administratorii pădurilor, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier și ai pajiștilor au următoarele obligații

a)

sa mențină suprafața impadurita a vegetatiei forestiere din afară fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor și pajiștilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de lege

b)

sa exploateze masa lemnoasă numai în limita posibilității pădurilor, stabilită de amenajamentele silvice și aprobată prin lege

c)

să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare și transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menținerii biodiversitatii pădurilor și a echilibrului ecologic

d)

să respecte regimul silvic pentru impadurirea suprafețelor exploatate, stabilit de autoritatea centrala pentru silvicultura, în acord cu condițiile de utilizare durabila a pădurilor, prevăzute de autoritatea centrala pentru protecția mediului

e)

să asigure aplicarea măsurilor speciale de conservare pentru pădurile cu funcții deosebite de protecție, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare și eroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioară de altitudine a vegetatiei forestiere, precum și pentru alte asemenea păduri

f)

să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pășunile împădurite care îndeplinesc funcții de protecție a solului și a resurselor de apa

g)

să asigure exploatarea rațională, organizarea și amenajarea pajiștilor, în funcție de capacitatea de refacere a acestora

h)

sa exploateze resursele pădurii, fondul cinegetic și piscicol, în limitele potențialului de regenerare, potrivit prevederilor legale; h^1) sa exploateze pajistile, în limitele bonitații, cu numărul și speciile de animale și în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate și a prevederilor specifice; h^2) sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol și al pajiștilor din cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliți prin planurile de management și regulamentele specifice

i)

sa sesizeze autoritățile pentru protecția mediului despre accidente sau activități care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

Art. 54

Persoanele fizice sau juridice, care prospecteaza sau exploatează resursele subsolului, au următoarele obligații

a)

să solicite și să obțină acord și/sau autorizație de mediu, potrivit legii, și să respecte prevederile acestora

b)

sa refacă terenurile afectate, să asigure încadrarea lor în peisajul zonei și să le aducă la parametrii productivi și ecologici naturali sau la un nou ecosistem funcțional, să monitorizeze zona, constituind în acest scop fondul de garanție necesar conform prevederilor legale

c)

sa anunțe autoritățile pentru protecția mediului sau pe cele competente, potrivit legii, despre orice situații accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru și sa acționeze pentru refacerea acestuia.

Art. 55

Abrogat.

Art. 56

Abrogat.

Art. 57

Abrogat.

Art. 58

Abrogat.

Art. 59

Abrogat.

Art. 60

Abrogat.

Art. 61

În procesul de dezvoltare social-economică a localităților este obligatorie respectarea principiilor și a dispozițiilor prezentei legi. Pentru asigurarea unui mediu de viața sanatos autoritățile administrației publice locale, precum și, după caz, persoanele fizice și juridice au următoarele obligații

a)

sa imbunatateasca microclimatul urban, prin amenajarea și întreținerea izvoarelor și a luciilor de apa din interiorul localităților și din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze și sa protejeze peisajul, sa mențină curățenia stradala; b) să respecte prevederile din planurile de urbanism și amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor și mijloacelor de transport, a rețelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deșeuri menajere, stradale și industriale și a altor obiective și activități, fără a prejudicia ambientul, spațiile de odihnă, tratament și recreare, salubritatea, starea de sănătate și de confort a populației

c)

sa informeze publicul privind riscurile generate de funcționarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru mediu și sănătatea populației

d)

să respecte regimul de protecție specială a localităților balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic și de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate și a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective și desfășurarea unor activități cu efecte dăunătoare în perimetrul și în zonele de protecție a acestora

e)

sa adopte elementele arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu menținerea, întreținerea și dezvoltarea spațiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori și a perdelelor de protecție stradala, a amenajamentelor peisagistice cu funcție ecologica, estetica și recreativa

f)

sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea, temporară sau permanenta, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfășurării unor activități generatoare de disconfort pentru populație în anumite zone ale localităților cu predominanta spațiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii și agrementului

g)

sa adopte măsuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice și juridice, cu privire la întreținerea și infrumusetarea clădirilor, a curților și împrejurimilor acestora, a spațiilor verzi din curți și dintre clădiri, a arborilor și arbustilor decorativi

h)

sa initieze pe plan local proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare și de întreținere și dezvoltare a canalizarii stradale.

Art. 62

La elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului se respecta prevederile prezentei legi și se prevăd în mod obligatoriu măsuri de menținere și ameliorare a fondului peisagistic natural și antropic al fiecărei zone și localități, condiții de refacere peisagistica și ecologica a zonelor deteriorate și măsuri de dezvoltare a spațiilor verzi, măsuri de protecție sanitară a captarilor de apa potabilă și lucrări de apărare împotriva inundațiilor.

Art. 63

Autoritățile administrației publice locale, persoanele fizice și juridice care administrează domeniul public au obligația să asigure realizarea măsurilor și a condițiilor prevăzute la art. 62. Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi prevăzute în planurile urbanistice se face potrivit legii.

Art. 64

Autoritățile publice pentru protecția mediului și autoritățile administrației publice locale, în colaborare cu autoritățile locale de sănătate publică, participa, conform competentelor, la dezbaterea publică privind programele de dezvoltare urbanistica și gospodărie comunală.

Art. 65

Autoritatea centrala pentru protecția mediului are următoarele atribuții și raspunderi

a)

reactualizează periodic strategia protecției mediului, cu respectarea principiilor și elementelor strategice prevăzute în prezenta lege

b)

elaborează recomandările și acționează pentru integrarea politicilor de mediu în strategiile și politicile sectoriale, corelează planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului și urbanism și impune măsuri de reconstrucție ecologica

c)

creează sistemul de informare propriu și stabilește condițiile și termenii care să permită accesul liber la informații și participarea publicului la deciziile privind mediul

d)

inițiază proiecte de legi, norme tehnice, reglementări și proceduri; avizează normele și reglementările privitoare la activități cu impact asupra mediului, elaborate de alte autorități; controlează aplicarea acestora

e)

organizează sistemul național de monitorizare integrată de fond și de impact pentru toți factorii de mediu, sistemul de inspecție privind mediul, coordonează activitatea acestora și asigura informarea autorității centrale pentru sănătate privind rezultatele monitorizarii contaminarii radio-active a mediului

f)

creează cadrul instituțional-administrativ pentru identificarea și promovarea programelor de cercetare, pentru formarea și instruirea unui personal calificat pentru supraveghere, analiza, evaluare și control al mediului și atesta acest personal

g)

numește comisii de experți, când este cazul, pentru analiza evaluării impactului asupra mediului și a bilanțului de mediu; autorizeaza laboratoarele pentru controlul calității mediului

h)

elaborează și implementeaza programe; elaborează materiale educative privind importanța protecției mediului

i)

urmărește aplicarea programului și a măsurilor pentru respectarea convențiilor internaționale la care România este parte pe linie de mediu

j)

urmărește și analizează aplicarea prezentei legi și întocmește anual rapoarte privind starea mediului, pe care le prezintă Guvernului; rapoartele se publică

k)

colaborează cu organizații și autorități similare din alte tari și reprezintă Guvernul în relațiile internaționale pe linie de protecție a mediului

l)

propune Guvernului reduceri sau scutiri de taxe, impozite, precum și alte facilități fiscale pentru titularii activităților care înlocuiesc substantele periculoase în procesul de fabricație sau investesc în procesele tehnologice și produse care reduc impactul sau riscul de impact negativ asupra mediului, ca și pentru cei care realizează măsurile speciale de protecție, conservare și reconstrucție ecologica, stabilite de autoritatea centrala pentru protecția mediului

m)

aplica sancțiuni titularilor activităților pentru neconformare

n)

asista celelalte autorități publice și celelalte persoane juridice, în scopul diminuării efectelor negative ale activităților economice asupra mediului, și încurajează introducerea tehnicilor și tehnologiilor adecvate pentru mediu

o)

pune la dispoziție publicului datele centralizate privind starea mediului, programele și politica de protecție a mediului

p)

se consulta periodic cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și cu alți reprezentanți ai societății civile pentru stabilirea strategiei protecției mediului și luarea deciziilor în cazuri care pot afecta mediul

r)

pregătește, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, aplicarea de noi instrumente financiare care favorizează protecția și îmbunătățirea calității factorilor de mediu, în conformitate cu cele aplicate pe plan internațional

s)

realizează activitatea de supraveghere a mediului prin intermediul Gărzii de mediu, corp de control ecologic cu statut specific

t)

în situații speciale, constatate pe baza datelor obținute din supravegherea mediului, autoritatea centrala de mediu are împuternicirea de a declara, cu informarea Guvernului, zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale tarii și obligația de a elabora, împreună cu alte instituții centrale și autoritățile locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluției stării mediului, zona respectiva este declarata reintrata în normalitate

u)

colaborează cu autoritățile publice de protecție civilă pentru elaborarea planurilor operative și pentru executarea în comun a interventiilor în caz de poluari sau accidente ecologice

v)

realizează activitățile de elaborare și implementare a politicilor, strategiilor și reglementărilor de protecția mediului cu sprijinul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Art. 65^1

Structura organizatorică, numărul de personal, atribuțiile și competentele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 66

Autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului îndeplinesc la nivel local atribuțiile și răspunderile autorității publice centrale pentru protecția mediului, prevăzute la art. 65 lit. b), c), d), h), i), j), m), o), p), r), s), t) și u), și întocmesc rapoarte cu privire la activitățile desfășurate pe perioada anului financiar și la aplicarea programelor de mediu, pe care le publică în presa locală. În perimetrul Rezervatiei Biosferei > autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului este reprezentată de Administrația Rezervatiei Biosferei >.

Art. 67

Pentru exercitarea funcțiilor sale autoritatea centrala pentru protecția mediului

a)

solicita informațiile necesare: ministerelor, autorităților administrației publice locale, persoanelor fizice și juridice, cu referire la prevederile art. 65 lit. a), b), d), e), f), h), i), j), l), p), r) și t)

b)

numește inspectorii-șefi, comisarii-șefi și împuternicește comisarii la nivel teritorial, potrivit legislației în vigoare.

Art. 68

În exercitarea atribuțiilor ce le revin inspectorii-șefi, comisarii-șefi și comisarii Gărzii de mediu au acces, în condițiile legii, oricând și în orice incinta unde se desfășoară o activitate generatoare de impact negativ asupra mediului. Persoana fizica sau juridică prejudiciata ca urmare a exercitării atribuțiilor de inspecție poate depune plângere la instanța judecătorească competența, în termen de 15 zile de la data constatării prejudiciului. Cuantumul compensatiei pentru eventualele daune produse se stabilește prin acordul părților și, în lipsa acordului dintre părți, de către instanța judecătorească competența, pe baza unei expertize tehnice. În obiectivele, incintele și zonele militare personalul prevăzut la alin. 1 are acces numai în cazul producerii unui accident de mediu major, în prezenta organelor specializate din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Articolele următoare · 80 din 108