LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Stabilirea drepturilor și îndatoririlor personalului de specialitate criminalistică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se face ținându-se seama de locul și rolul acestora în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea îndeplinirii funcției deținute, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal și urmărește garantarea independenței și imparțialității acestora.
Pentru activitatea desfășurată, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC au dreptul la o salarizare stabilită în raport cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și de alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice.
Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum și a unor documente interne ori internaționale.
Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăților științifice ori academice, al asociațiilor sau fundațiilor care au scop științific ori profesional, precum și în asociații sportive sau organizații cu scop caritabil.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul și îndatorirea de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.
Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt
organizate la inițiativa ori în interesul INEC
urmate la inițiativa acestuia, cu acordul directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice
organizate de Ministerul Justiției sau de alte instituții specializate din țară ori din străinătate.
În cazul în care formarea și perfecționarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2) , se organizează în afara localității în care își are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile prezentei legi.
Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare și perfecționare profesională a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condițiile alin. (2) lit. a) și c) , Institutul Național de Expertize Criminalistice și Ministerul Justiției au obligația să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare.
INEC are obligația să asigure personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică condiții normale de muncă și igienă, de natură să le asigure sănătatea și integritatea fizică și psihică.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică are dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecție adaptat specificului activității desfășurate în cadrul INEC.
Dispozițiile art. 167 alin. (2) și (3) , 168 , 169 , art. 171 alin. (1) , art. 172 , 173 , art. 174 alin. (1)-(3) , art. 175 , 176 și 178 se aplică, în mod corespunzător, personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică.
Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Funcțiile de personal de specialitate criminalistică și personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, a celor de instruire din cadrul instituțiilor de formare, precum și a funcțiilor de cercetare.
Dispozițiile art. 187 alin. (2)-(4) sunt aplicabile și personalului prevăzut la alin. (1) .
Personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică le este interzis
să participe și să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC, în perioada în care dețin calitatea de experți criminaliști ai INEC
să exercite orice activități de natură să lezeze prestigiul instituției din care fac parte.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică nu pot acorda consultații de specialitate, în legătură cu atribuțiile ce le revin, persoanelor care nu funcționează în cadrul INEC.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică sunt obligate să dea, anual, o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora.
Declarația se înregistrează și se depune la dosarul profesional personal al persoanelor prevăzute la alin. (1) .
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.
Dispozițiile art. 191 alin. (2) , (4) și (5) sunt aplicabile și personalului prevăzut la alin. (1) .
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar, civil, administrativ și penal, în condițiile legii.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.
Prevederile art. 197 se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la alin. (1) care ocupă o funcție de conducere.
Constituie abateri disciplinare
refuzul de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite
absențele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instituției
încălcarea normelor de protecție, igienă și securitate a muncii, precum și a regulilor de prevenire și stingere a incendiilor
încălcarea normelor de comportare civică și etică sau folosirea unui limbaj inadecvat în cadrul relațiilor de muncă
intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiei lui sau ale altor persoane, precum și orice alte imixtiuni în activitatea altor colegi
nerespectarea confidențialității lucrărilor sau a informațiilor care au acest caracter
încălcarea prevederilor legale referitoare la declarațiile de avere, declarațiile de interese ori a celor referitoare la incompatibilități sau la alte interdicții
nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când știe că există una dintre situațiile prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere.
Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte
absența nemotivată de la serviciu timp de 3 zile consecutiv
plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator
refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite
asumarea de obligații sau responsabilități față de persoane, organe ori organizații, interne sau internaționale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calității de salariat, fără acordul sau împuternicirea prealabilă a angajatorului.
Pentru abaterile disciplinare săvârșite de personalul de specialitate criminalistică sau de personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, în raport cu gravitatea acestora, se aplică sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a) , b) , d) și e) .
Nicio sancțiune, cu excepția celei prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a) , nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
Comisia de disciplină are următoarele atribuții principale
cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată
stabilește persoanele care urmează să fie audiate
audiază salariatul a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului
poate solicita declarații scrise persoanelor prevăzute la lit. c)
poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluționarea cazului
propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite
întocmește rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează directorului institutului.
Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei. Sancțiunea disciplinară este dispusă de către directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.
Decizia se comunică persoanei sancționate în cel mult 5 zile de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.
Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu
datele de identificare a persoanei cercetate
descrierea faptei care constituie abatere disciplinară
precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancționat
motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancționat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată
temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară
termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată
instanța competentă la care sancțiunea disciplinară poate fi contestată.
Decizia de sancționare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul persoana sancționată disciplinar.
Personalul aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care este încadrat în urma transformării funcțiilor potrivit prezentei legi se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru funcția pe care este încadrat.
De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de grefier documentarist, grefier statistician, grefier arhivar și grefier registrator se desființează și se transformă în funcții de grefier.
Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate pe funcțiile prevăzute la alin. (2) se reîncadrează pe funcția de grefier, conform studiilor corespunzătoare funcției pe care sunt încadrate la această dată, respectiv medii sau superioare.
Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate pe funcțiile de grefier arhivar sau grefier registrator și au fost declarate admise la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar sau cea de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier arhivar sau de grefier registrator cu studii superioare, dar nu au fost încadrate pe aceste funcții, se reîncadrează pe funcția de grefier cu studii superioare.
De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcția de aprod se desființează și se transformă în funcția de agent procedural.
Persoanele încadrate pe funcțiile prevăzute la alin. (5) , la data intrării în vigoare a prezentei legi, se reîncadrează pe funcția de agent procedural.
De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de grefier se transformă în funcții de grefier de ședință, respectiv grefier principal, în funcție de necesități.
Persoanele încadrate pe funcția de grefier se reîncadrează, după caz, pe funcția de grefier de ședință sau grefier principal.
În cazul în care numărul grefierilor care solicită reîncadrarea pe noile funcții de grefier de ședință sau de grefier principal este mai mare decât numărul de posturi prevăzute pentru aceste noi funcții, reîncadrarea se va face în urma unui concurs organizat la nivelul curții de apel, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau al parchetului de pe lângă curtea de apel.
Persoanele care nu îndeplinesc, la data intrării în vigoare a prezentei legi, condițiile de studii prevăzute pentru funcția de grefier de ședință sau grefier principal, sunt menținute pe aceste funcții până la data eliberării din funcție într-una dintre modalitățile prevăzute de lege.
Numărul posturilor de grefier judiciar nu poate depăși 10% din numărul total al posturilor de grefier în cadrul instanțelor judecătorești și nu poate fi mai mic de 1 grefier judiciar la 5 judecători în cadrul fiecărei instanțe judecătorești.
Pe o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin excepție de la prevederile art. 7 lit. b) , pentru numirea în funcția de grefier judiciar se vor lua în considerare și perioadele cât persoana a îndeplinit funcția de grefier.
Pe o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin excepție de la prevederile art. 65 alin. (5) lit. a) , pentru a putea participa la concursul pentru promovarea în funcții de conducere de prim-grefier, grefier-șef, grefier-șef secție, grefier-șef direcție, grefier-șef serviciu, grefier-șef cabinet se vor lua în considerare și perioadele cât persoana a îndeplinit funcția de grefier.
În cazul în care buna funcționare a instanțelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi de grefier judiciar, grefier de ședință, grefier principal și grefier din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma
numirii în funcții de conducere de prim-grefier, grefier-șef, grefier-șef secție, grefier-șef direcție, grefier-șef serviciu, grefier-șef cabinet sau specialist IT-șef
detașării
suspendării din funcție, potrivit prevederilor art. 146
vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanță sau, după caz, parchet, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea, atunci când este cazul, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înaltei Curți de Casație și Justiție sau curților de apel.
După încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1) , în cazul în care personalul prevăzut la alin. (1) revine la instanța sau parchetul unde a funcționat anterior, ordonatorul de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) și (5) , dacă nu mai există posturi vacante la acea instanță sau parchet.
Pentru asigurarea posturilor necesare de personal prevăzute la alin. (1) la încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1) , se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 50 de posturi de grefier judiciar, de grefier de ședință și de grefier pentru instanțele judecătorești și 50 de posturi de grefier principal și de grefier pentru parchete. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.
Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanțelor și parchetelor prin ordin al ministrului justiției, în situația în care la instanțele sau parchetele unde s-a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanța sau parchetul respectivă/respectiv, posturile de personal repartizate în condițiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar personalul prevăzut la alin. (1) care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
Sumele de bani corespunzătoare finanțării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârșitul fiecărui an calendaristic.
Gradele și treptele profesionale, prevăzute până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu mai sunt aplicabile grefierilor și altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Personalul încadrat pe funcții ale căror grade sau trepte nu mai sunt aplicabile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, potrivit alin. (1) , își menține salarizarea potrivit gradului sau treptei avute anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi.
Personalul prevăzut la alin. (2) , care nu are gradul maxim/treapta maximă, la împlinirea, după caz, a vechimii de peste 3 ani corespunzătoare gradului/treptei I, respectiv 6 luni corespunzătoare gradului/treptei II, se va salariza potrivit acestor noi vechimi conform legislației în materia salarizării.
Pentru personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) , reîncadrat potrivit prezentei legi, salariul în plată nu poate fi mai mic decât cel avut la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează gradul profesional, respectiv treaptă profesională, după caz, și drepturile aferente statutului profesional dobândit în condițiile legii.
Regulamentele prevăzute de prezenta lege se emit în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului articol și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului articol se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează regulamentele de ordine interioară ale instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, în acord cu cele stabilite de prezenta lege.
Persoanele încadrate pe funcția de grefier, potrivit prezentei legi, care îndeplinesc atribuțiile specifice funcției de grefier arhivar, grefier registrator, grefier documentarist sau grefier statistician, la data intrării în vigoare a prezentei legi, continuă să îndeplinească aceste atribuții, până la data intrării în vigoare a regulamentelor prevăzute la alin. (1) și (2) .
Consiliul Superior al Magistraturii elaborează regulamentele prevăzute la alin. (1) , cu consultarea Școlii Naționale de Grefieri și a organizațiilor sindicale reprezentative ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) .
Constituie vechime în specialitate perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a îndeplinit oricare dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) , precum și perioadele în care a îndeplinit, în cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale și fostelor notariate de stat, funcția de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, grefier arhivar-registrator, grefier arhivar, grefier registrator, curier, referent, stenodactilograf, șef de cabinet, funcționar, grefier statistician, statistician, grefier documentarist, documentarist, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician.
Constituie vechime în specialitate și perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a fost detașat sau transferat în cadrul Ministerului Justiției sau al Consiliului Superior al Magistraturii, a îndeplinit funcția de executor judecătoresc, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000, republicată , cu modificările și completările ulterioare, a îndeplinit funcția de secretar în cadrul fostelor colegii de avocați sau pe cea de secretar de cabinet în cadrul fostelor structuri jurisdicționale ale Curții de Conturi, precum și perioada îndeplinirii funcției de consilier juridic, avocat și asistent judiciar.
Perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a exercitat funcții de aceeași natură în cadrul Curții Constituționale sau în cadrul fostelor structuri jurisdicționale ale Curții de Conturi constituie vechime în specialitate.
Pentru specialiștii IT constituie vechime în funcție perioadele lucrate pe funcții specifice în domeniul informatic în cadrul Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Pentru specialiștii IT constituie vechime în specialitate vechimea prevăzută la alin. (4) , precum și perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități, cu condiția dovedirii, după caz, a îndeplinirii atribuțiilor specifice în domeniul informatic.
De la data intrării în vigoare a prezentei legi, referirile din actele normative în vigoare la „personalul auxiliar de specialitate“ se consideră a fi făcute, după caz, la grefieri judiciari, grefieri de ședință, grefieri principali, grefieri, precum și la celelalte categorii de personal care ocupă funcții de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum sunt definite prin prezenta lege.
De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sintagma „specialist IT“ va înlocui orice altă sintagmă ce desemnează personalul de specialitate informatică.
Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) care își desfășoară activitatea în cadrul Curții Constituționale a României, al instanțelor și parchetelor militare, precum și în cadrul Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Nivelul de salarizare pentru funcțiile nou-înființate prin prezenta lege se stabilește prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile art. 5 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 , cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică agenților procedurali și șoferilor din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea.
Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiției, al INEC, al Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sunt salarizați potrivit dispozițiilor legale aplicabile acelorași categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.
Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi menținut în funcție, cu avizul conducătorului instanței sau parchetului unde își desfășoară activitatea, după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 65 de ani.
Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) aflat în funcție care a beneficiat de vechime în funcție sau în specialitate potrivit Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează această vechime.
Dispozițiile prezentei legi privind durata mandatelor nu se aplică mandatelor în curs la data intrării în vigoare a acesteia, care continuă până la data expirării lor.
Concursurile și examenele pentru care s-au publicat anterior intrării în vigoare a prezentei legi anunțurile privind desfășurarea concursului sau examenului se vor desfășura potrivit prevederilor legii în vigoare la data publicării anunțului.
Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare ori de ocupare a posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1) , și nici altor proceduri în curs de desfășurare la data intrării sale în vigoare.
Prin excepție de la prevederile alin. (2) , procedurile de delegare, de detașare și de transfer începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi se reiau în acord cu noua lege.
Anunțurile sau documentele care se publică pe paginile de internet potrivit prezentei legi sau se afișează în condițiile prezentei legi cuprind, în mod obligatoriu, data și ora publicării ori afișării anunțului sau documentului respectiv. (2) În cazul anunțurilor sau documentelor care se publică, potrivit prezentei legi, pe paginile de internet ale mai multor instituții, publicarea se face, pe cât posibil, simultan. În cazul în care acest lucru nu este posibil, termenele curg de la data sau, după caz, ora publicării ultimului anunț.
Termenele prevăzute de prezenta lege se calculează potrivit Codului de procedură civilă.
Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care desfășoară activitate didactică în condițiile legii este obligat să aibă norma de bază la instanța sau parchetul unde funcționează ori, după caz, la INEC.
Litigiile în legătură cu aplicarea prevederilor referitoare la personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică care funcționează în cadrul INEC se soluționează de instanțele specializate pentru soluționarea conflictelor de muncă.
Prevederile art. 175 alin. (8) se aplică contractelor de închiriere a locuințelor de serviciu încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
Dispozițiile prezentei legi se completează, în măsura în care aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă prevăzute în prezenta lege, cu prevederile cuprinse în legislația muncii.
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta lege.
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării, cu excepția art. 261 care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.
Regulamentele prevăzute la art. 261 alin. (1) și (2) intră în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă
Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare
Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007 , cu modificările și completările ulterioare.
Anexa nr. 1
CRITERII GENERALE de evaluare a performanțelor profesionale ale grefierilor și ale altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice I. Criterii generale de evaluare a performanțelor profesionale ale grefierilor și ale altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice care ocupă posturi de conducere: 1. cunoștințe și experiență; ... 2. complexitatea, creativitatea și diversitatea activităților; ... 3. judecata și impactul deciziilor; ... 4. eficiența managementului, coordonarea și supervizarea; ... 5. contacte și comunicare; ... 6. gradul de realizare a atribuțiilor; ... 7. incompatibilități și regimuri speciale. ... II. Criterii generale de evaluare a performanțelor profesionale ale grefierilor și ale altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice care ocupă posturi de execuție: 1. cunoștințe și experiență; ... 2. complexitatea, creativitatea și diversitatea activităților; ... 3. judecata și impactul deciziilor; ... 4. contacte și comunicare; ... 5. gradul de realizare a atribuțiilor; ... 6. incompatibilități și regimuri speciale. ...
Anexa nr. 2
FIȘĂ DE EVALUARE a performanțelor profesionale individuale ale grefierilor și ale altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice Posturi de conducere Numele ... , prenumele ... Funcția ... Locul de muncă/Compartimentul ... Perioada evaluată ... A. Criteriile generale de evaluare a performanțelor profesionale individuale Nr. crt. Denumirea criteriului Nota acordată pentru îndeplinirea criteriului Observațiile evaluatorului 1. Cunoștințe și experiență 2. Complexitatea, creativitatea și diversitatea activităților 3. Judecata și impactul deciziilor 4. Contacte și comunicare 5. Gradul de realizare a atribuțiilor 6. Incompatibilități și regimuri 7. Eficiența managementului, coordonarea și supervizarea ... B. Criteriile specifice de evaluare a performanțelor profesionale individuale Nr. crt. Denumirea criteriului Nota acordată pentru îndeplinirea criteriului Observațiile evaluatorului 1. Capacitatea de organizare 2. Capacitatea de conducere 3. Capacitatea de coordonare 4. Capacitatea de control 5. Competența decizională 6. Capacitatea de a delega 7. Capacitatea de a dezvolta abilitățile personalului 8. Abilități de mediere și negociere 9. Capacitatea de a rezolva eficient problemele 10. Capacitatea de asumare a responsabilităților 11. Capacitatea de autoperfecționare și de valorificare a experienței dobândite 12. Creativitate și spirit de inițiativă 13. Capacitatea de planificare și organizare a timpului de lucru 14. Capacitatea de gestionare eficientă a resurselor alocate 15. Integritatea morală și etică profesională 16. Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă organizate de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, de instituțiile de profil 17. Alte criterii specifice Nota finală a evaluării: Calificativul evaluării: Rezultate deosebite: 1. ... 2. ... Dificultăți obiective întâmpinate în perioada evaluată: 1. ... 2. ... Alte observații: 1. ... 2. ... Propuneri de formare profesională pentru perioada următoare: ... Criterii specifice pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea: Criteriul 1. 2. ... 1. Numele și prenumele persoanei care a făcut evaluarea: ... Funcția ... Semnătura ... Data ... 2. Numele și prenumele persoanei evaluate ... De acord cu rezultatul evaluării ... semnătura ... data ... Contest rezultatul evaluării ... semnătura ... data ... 3. Numele și prenumele președintelui comisiei care soluționează contestația ... Funcția ... 4. Rezultatul contestației ... Calificativul acordat după contestație ... 5. Luarea la cunoștință a rezultatului contestației Numele și prenumele ... Semnătura ... Data ...