Înapoi la Legislație

Legea nr. 11/2024 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Articole
283

Pe scurt

Legea nr. 11/2024: LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Câte articole are?
283 articole.
Cuprins

LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 145

(1)

Suspendarea raporturilor de muncă ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți, în condițiile legii.

(2)

Suspendarea raporturilor de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) și a plății drepturilor de natură salarială.

Art. 146

(1)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este suspendat din funcție în următoarele cazuri

a)

când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de camera preliminară a dispus începerea judecății

b)

când, față de acesta, s-a dispus prin încheiere definitivă arestarea preventivă sau arestul la domiciliu

c)

când, față de acesta, s-a dispus în mod definitiv măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune și organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita una dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) în exercitarea căreia a săvârșit fapta

d)

când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător

e)

în perioada cuprinsă între data pronunțării deciziei de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. e) și data eliberării din funcție

f)

când a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea suspendării din funcție.

(2)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care suferă de o altă afecțiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. d) , care îl pune în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, poate fi suspendat din funcție, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanței sau al parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile pentru incapacitate temporară de muncă. Afecțiunea se stabilește printr-o expertiză de specialitate, care se efectuează de o comisie medicală de specialitate, stabilită prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. Suspendarea din funcție se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză, comisia stabilește termenul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) urmează să revină la reexaminare.

(3)

Suspendarea din funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune de președintele curții de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, de procuroru-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori de conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea.

(4)

Pe perioada suspendării din funcție dispuse în temeiul alin. (1) lit. a)-c) și e) , personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute la art. 187 și nu i se plătesc drepturile de natură salarială, dar i se plătește contribuția de asigurări sociale de sănătate, după caz. Această perioadă nu constituie vechime în muncă, în funcție și în specialitate.

(5)

În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. d) și alin. (2) , personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se plătește o indemnizație egală cu 80% din salariul de bază lunar net din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcție și îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute la art. 187 .

(6)

După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) și efectuarea de către comisia medicală de specialitate a noii expertize, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori, după caz, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție poate hotărî încetarea suspendării și repunerea în funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , dacă se constată însănătoșirea, prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcție prin pensionare.

(7)

Cursanții Școlii Naționale de Grefieri sunt suspendați din calitatea de cursant în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) și alin. (2) , care se aplică în mod corespunzător.

(8)

Suspendarea din calitatea de cursant se dispune de către Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum și cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată cursantului. După încetarea suspendării, cursantul va relua cursurile la Școala Națională de Grefieri din aceeași etapă în care acestea au fost întrerupte.

(9)

În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) , cursantul nu beneficiază de bursă și de alte drepturi ale cursanților, iar această perioadă nu constituie vechime în funcție sau în specialitate. În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. d) și alin. (2) , cursantului i se plătește o indemnizație egală cu 80% din bursă.

(10)

În cazul prevăzut la alin. (6) , dacă boala de care suferă cursantul este ireversibilă, Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri dispune încetarea calității de cursant.

(11)

Suspendarea personalului prevăzut la art. 2 poate interveni și în alte situații prevăzute de lege, de drept, la cerere sau prin acordul părților, cu respectarea prevederilor cuprinse în legislația muncii, al convențiilor sau tratatelor internaționale la care România este parte.

(12)

În perioada suspendării din funcție dispuse în temeiul alin. (11) , personalului prevăzut la art. 2 nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de prezenta lege și nu i se plătesc drepturile salariale.

(13)

Personalul prevăzut la art. 2 este suspendat de drept din funcție pe perioada ocupării unei funcții salarizate în sindicat.

(14)

Perioada suspendării raportului de serviciu pentru îndeplinirea unei funcții salarizate în cadrul organizației sindicale constituie vechime în muncă și în specialitate, în condițiile legii.

(15)

Persoanei care îndeplinește o funcție salarizată în cadrul unei organizații sindicale i se mențin postul și funcția deținute la momentul suspendării din funcție, iar la revenirea în activitate are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de gradație la împlinirea stagiilor prevăzute de lege și de a participa la concursuri pentru avansarea în carieră.

(16)

Pentru perioada în care raportul de serviciu al personalului prevăzut la art. 2 este suspendat potrivit prevederilor alin. (13) , funcția deținută în cadrul organizației sindicale se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în vederea deschiderii drepturilor de pensie.

Art. 147

(1)

În cazurile prevăzute la art. 146 alin. (1) lit. a)-c) , încheierea, ordonanța sau, după caz, încheierea de începere a judecății se comunică în termen de 24 de ore președintelui curții de apel sau, după caz, procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză, ori președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau celui al Direcției Naționale Anticorupție, precum și, dacă este cazul, conducătorului altei instituții în cadrul căreia persoana ce urmează a fi suspendată din funcție își desfășoară activitatea. Termenul de 24 de ore curge de la rămânerea definitivă a încheierii sau, după caz, a ordonanței procurorului.

(2)

În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate într-o cauză penală față de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) , instanța de executare comunică persoanelor prevăzute la alin. (1) o copie de pe dispozitivul hotărârii.

Art. 148

(1)

Președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau al Direcției Naționale Anticorupție comunică de îndată personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) și, după caz, conducerii instanței ori parchetului unde acesta funcționează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție.

(2)

Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal față de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) ori se dispune restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcție încetează, iar personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suspendat este repus în situația anterioară, beneficiind de drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcția de execuție sau, după caz, pe perioada în care nu a putut exercita funcția de conducere din pricina suspendării. Drepturile bănești ce se plătesc vor fi majorate, indexate și reactualizate, incluzând și dobânda legală penalizatoare, obligații de plată ce se stabilesc prin decizia sau, după caz, ordinul președintelui curții de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori prin decizia sau, după caz, ordinul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau al Direcției Naționale Anticorupție, precum și, dacă este cazul, a conducătorului altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea. Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se recunoaște vechimea în muncă, vechimea în specialitate și vechimea în funcție pe această perioadă.

(3)

Suspendarea din funcție încetează și în situația în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunță în primă instanță. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de achitare sau încetare a procesului penal.

Art. 149

(1)

În cazul prevăzut la art. 146 alin. (1) lit. d) , boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate.

(2)

Comisia medicală de specialitate se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. Comisia astfel constituită elaborează procedura de expertizare a persoanelor care suferă de o boală psihică, aprobată prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(3)

Atunci când există indicii că personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suferă de o boală psihică, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea dispune prezentarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate.

(4)

În cazul în care comisia constată că persoana suferă de o boală psihică care o împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător, aceasta este suspendată din funcție în condițiile art. 146 alin. (5) . Prin raportul de expertiză comisia stabilește și termenul la care persoana urmează să revină la reexaminare.

(5)

Suspendarea din funcție se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală de specialitate.

(6)

Dispozițiile art. 146 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(7)

În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea dispune suspendarea din funcție a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcție pentru acest motiv, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se plătesc drepturile salariale și nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcție și în specialitate. Suspendarea din funcție încetează prin decizie a președintelui curții de apel sau, după caz, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori prin decizie a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau al conducătorului altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea, de la data prezentării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate.

Art. 150

Dispozițiile art. 149 se aplică în mod corespunzător cursanților Școlii Naționale de Grefieri, suspendarea calității de cursant putând fi dispusă de Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri. În acest caz, suspendarea se dispune până la însănătoșire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la art. 149 alin. (2) , dar nu mai mult de 2 ani de la data constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de cursant.

Art. 151

Decizia de suspendare din funcție poate fi contestată la tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 152

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este eliberat din funcția de execuție sau de conducere în următoarele cazuri

a)

demisie

b)

pensionare, potrivit legii

c)

incapacitate profesională

d)

ca sancțiune disciplinară

e)

condamnarea definitivă, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum și renunțarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, cu excepția situațiilor în care, la solicitarea persoanelor care au competența numirii în funcție a personalului prevăzut de art. 2 alin. (1) , Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că infracțiunile, săvârșite din culpă, nu afectează prestigiul justiției

f)

neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei suspendării din funcție dispuse potrivit dispozițiilor art. 149 alin. (7)

g)

neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 lit.d)

h)

constatarea, în condițiile prevăzute la art. 146 alin. (6) și art. 149 alin. (6) , a unei boli ireversibile

i)

alte cazuri expres prevăzute de prezenta lege.

Art. 153

(1)

Eliberarea din funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune prin decizie sau ordin, de către persoanele care au competența numirii lor în funcție potrivit art. 60 .

(2)

Pentru personalul care a urmat cursurile Școlii Naționale de Grefieri, dacă eliberarea din funcție are loc înainte de împlinirea termenului de 5 ani de la numirea în funcție, decizia sau ordinul de eliberare din funcție prevăzute la alin. (1) se comunică Școlii Naționale de Grefieri, în termen de 30 de zile de la emitere.

(3)

Ordinul sau decizia de eliberare din funcție sau prin care se propune eliberarea din funcție poate fi contestat la tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(4)

În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva ordinului sau deciziei de eliberare din funcție sau prin care se propune eliberarea din funcție, acesta este suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța competentă.

(5)

În perioada suspendării prevăzute la alin. (4) , personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicții și incompatibilități prevăzute la art. 187 și nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeași perioadă, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se plătesc, după caz, potrivit legii, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.

(6)

În sensul prezentei legi, se consideră eliberat din funcție din motive neimputabile personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care a fost eliberat din funcție prin demisie, pensionare sau transfer.

Art. 154

(1)

În cazuri obiective, temeinic justificate, legate de necesitatea asigurării bunei funcționări a instanței sau a parchetului unde se solicită delegarea, președintele curții de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, la propunerea conducătorului instanței ori al parchetului aflate în circumscripție, poate delega personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) din circumscripția teritorială a aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel, cu acordul scris al persoanei delegate.

(2)

Delegarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile și poate fi prelungită, numai cu acordul persoanei delegate, cel mult 60 de zile într-un an.

Art. 155

(1)

În interesul bunei funcționări a instanțelor sau parchetelor, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot dispune, cu avizul motivat al conducătorului instanței judecătorești ori al parchetului de pe lângă aceasta, detașarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , cu acordul scris al persoanei detașate, în cadrul altor instanțe judecătorești sau parchete de pe lângă acestea, în cadrul Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii ori al unităților subordonate acestora sau al celor aflate în coordonarea acestora.

(2)

Detașarea se dispune pe o durată de până la 3 ani și poate fi prelungită o singură dată, cu acordul persoanei detașate.

Art. 156

(1)

Pe perioada delegării și detașării, persoana beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru acest personal. Dacă drepturile salariale prevăzute pentru funcția pe care este delegată sau detașată sunt inferioare celor de care beneficiază persoana delegată sau detașată își păstrează drepturile salariale ale funcției pe care o deține.

(2)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) , care este detașat sau delegat în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi

a)

diurnă în cuantum de 2% din salariul de bază brut lunar, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare

b)

decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele inclusiv. În situația în care nu beneficiază de cazare în aceste condiții, au dreptul la o sumă egală cu 0,5% din salariul de bază brut lunar pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau detașării în altă localitate

c)

decontarea, în limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, a transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferată clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, după caz, a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, în situația în care deplasarea se face cu autoturismul. Decontarea transportului nu se acordă în cazul în care deplasarea se face cu autoturismul ce aparține instituției.

(3)

Detașarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune de către persoanele care au competența numirii lor în funcție potrivit art. 60 .

Art. 157

(1)

Transferul personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) între instanțele judecătorești sau parchetele de pe lângă acestea se aprobă, la cererea celor în cauză, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, de către președintelui instanței sau conducătorul parchetului de unde se transferă personalul.

(2)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) încadrat pe o funcție de execuție pe perioadă nedeterminată, care a ocupat în trecut o funcție de execuție pe perioadă nedeterminată la o instanță sau parchet cu grad superior celei/celui la care funcționează la momentul formulării cererii, se poate transfera la o instanță sau parchet cu grad egal sau inferior celei/celui la care a ocupat funcția de execuție în trecut.

(3)

Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer.

(4)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) transferat la o instanță judecătorească sau la un parchet, inferioare în grad celei/celui de la care a fost transferat, își păstrează gradul profesional dobândit.

(5)

La soluționarea cererilor de transfer se au în vedere următoarele criterii

a)

motivele invocate în cererea de transfer

b)

volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora

c)

vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul

d)

vechimea efectivă în funcție

e)

vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul

f)

domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului

g)

distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează personalul care solicită transferul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia

h)

starea de sănătate și situația familială.

Art. 158

Procedura delegării, detașării și transferului se stabilesc prin regulamente elaborate de secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 159

(1)

Școala Națională de Grefieri este instituția publică, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială și continuă a grefierilor judiciari, a grefierilor de ședință, a grefierilor principali și a grefierilor, precum și formarea formatorilor.

(2)

Școala Națională de Grefieri nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supusă dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ și recunoașterea diplomelor.

(3)

Școala Națională de Grefieri are sediul în municipiul București.

(4)

Școala Națională de Grefieri își poate desfășura activitatea și în teritoriu, în centre și puncte zonale de formare profesională ori la sediile instanțelor și parchetelor.

Art. 160

(1)

Școala Națională de Grefieri este condusă de un consiliu de conducere format din 9 membri, astfel

a)

un membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

b)

un reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnat de Colegiul de conducere

c)

un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de Colegiul de conducere

d)

2 reprezentanți aleși din cadrul personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, din care cel puțin un reprezentant este ales din rândul personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a) , care are calitatea de personal de instruire

e)

2 reprezentanți ai cursanților, aleși pe durata cursurilor, unul din partea grefierilor de ședință și unul din partea grefierilor principali

f)

directorul Institutului Național al Magistraturii

g)

directorul Școlii Naționale de Grefieri, care face parte de drept din consiliul de conducere și prezidează ședințele acestuia.

(2)

Mandatul membrilor consiliului de conducere este de 4 ani, cu excepția mandatului reprezentanților cursanților, care sunt aleși pe durata studiilor.

Art. 161

Consiliul de conducere propune proiectul de buget al Școlii Naționale de Grefieri și hotărăște asupra problemelor care privesc organizarea și funcționarea Școlii Naționale de Grefieri, la propunerea directorului acestei instituții sau a unei treimi din membrii săi.

Art. 162

(1)

Școala Națională de Grefieri este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.

(2)

Directorul Școlii Naționale de Grefieri este ordonator terțiar de credite.

Art. 163

(1)

Numărul maxim de posturi pentru Școala Națională de Grefieri este stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.

(2)

Structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Școlii Naționale de Grefieri, precum și organizarea și funcționarea acestei instituții se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 164

(1)

Conducerea Școlii Naționale de Grefieri este asigurată de director, 2 directori adjuncți și un director economic.

(2)

Directorul și directorii adjuncți sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3)

Cel puțin unul dintre directorii adjuncți ai Școlii Naționale de Grefieri va fi numit din rândul grefierilor care au calitatea de personal de instruire.

(4)

Anunțurile privind ocuparea funcțiilor de director sau de director adjunct vacante se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.

(5)

Candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data afișării, însoțite de curriculum vitae, plan managerial privitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției, precum și de orice alte acte considerate relevante.

(6)

În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un referat privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) .

(7)

În vederea numirii în funcție, candidații susțin un interviu în fața unei comisii numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul constă în susținerea planului managerial și are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaților, urmând a fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, de sinteză, de previziune, de strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcția de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(8)

Judecătorii, procurorii și grefierii numiți sau delegați în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detașați la Școala Națională de Grefieri, în condițiile legii.

Art. 165

(1)

Personalul de instruire al Școlii Naționale de Grefieri este numit prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Școlii Naționale de Grefieri, în principal din rândul grefierilor judiciari, grefierilor de ședință și grefierilor principali, dar și din rândul judecătorilor, procurorilor sau al altor specialiști.

(2)

În cadrul Școlii Naționale de Grefieri, personalul de instruire poate fi detașat sau transferat din cadrul unor instituții din sistemul judiciar.

Art. 166

Stabilirea drepturilor și îndatoririlor personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face ținându-se seama de locul și rolul acestuia în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea fiecărei funcții, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru această categorie de personal.

Art. 167

(1)

Pentru activitatea desfășurată, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.

(2)

Durata normală a programului de lucru este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână.

(3)

Orele prestate de personalul prevăzut la art. 2 peste durata normală a timpului de lucru se realizează doar din dispoziția șefului ierarhic superior și se compensează pe baza documentelor justificative cu timp liber corespunzător. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibilă în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti, în luna următoare, cu un spor din salariul de bază, după cum urmează

a)

75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru

b)

100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

Art. 168

(1)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este liber să se asocieze ori să adere la organizații sindicale, precum și la organizații profesionale, locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale și economice, ori la alte asociații sau fundații umanitare.

(2)

Înalta Curte de Casație și Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, după caz, pe de o parte, și organizațiile sindicale reprezentative cel puțin la nivel de grup de unități ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) sau reprezentanții acestui personal, pe de altă parte, pot încheia contracte colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la: a) constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă

b)

sănătatea și securitatea în muncă

c)

formarea și perfecționarea profesională

d)

alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.

(3)

Contractul colectiv se încheie cu reprezentanții personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , desemnați în condițiile legii, în cazul în care organizația sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de unități sau personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) nu este organizat în sindicate.

(4)

Contractul colectiv se încheie pe o perioadă de cel puțin un an și poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte adiționale, cu acordul părților.

(5)

Încheierea, modificarea, completarea ori prelungirea contractului colectiv se face la inițiativa scrisă a oricărei părți, în urma unor negocieri între părțile acordului.

(6)

Negocierile cu privire la încheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai târziu de 10 zile și nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea solicitării.

(7)

Dispozițiile Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, privind părțile, negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător și contractelor colective încheiate în condițiile prezentului articol. (8) Înalta Curte de Casație și Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, după caz, furnizează organizațiilor sindicale reprezentative sau reprezentanților personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) informațiile necesare pentru încheierea contractului colectiv.

Art. 169

(1)

Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) îi este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii, cu respectarea principiilor continuității și ale celerității activității de justiție.

(2)

În timpul grevei se vor asigura serviciile esențiale, nu mai puțin de o treime din activitatea normală.

(3)

Nu poate fi afectată de grevă participarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la ședințele de judecată sau, după caz, la activitățile de urmărire penală pentru soluționarea cauzelor cu arestați în materie penală și în alte materii, pentru soluționarea cauzelor privind obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluționarea cererilor de ordonanță președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate, motivat, ca fiind urgente de către instanță sau de către conducerea parchetului.

(4)

Pe perioada desfășurării grevei sunt interzise orice fel de presiuni exercitate de angajator împotriva personalului, este interzisă declanșarea cercetărilor disciplinare, iar cele în curs de derulare vor fi suspendate până la epuizarea grevei.

Art. 170

(1)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.

(2)

Pe perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) urmează forme de perfecționare profesională, acesta beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt

a)

organizate la inițiativa ori în interesul instanței sau al parchetului unde este încadrat

b)

urmate la inițiativa personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , cu acordul președintelui curților de apel, al Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel pentru personalul din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel sau la propunerea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv celui al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru personalul din cadrul acestor direcții

c)

organizate de Școala Națională de Grefieri, de centrele zonale de formare continuă, în condițiile legii, sau de alte instituții de formare a acestui personal, din țară sau din străinătate.

(3)

În cazul în care formarea profesională, realizată în condițiile prevăzute la alin. (2) , se organizează în afara localității în care își are sediul instanța sau parchetul, personalul de specialitate beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile prevăzute la art. 156 .

(4)

Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare profesională a grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești sau al parchetelor de pe lângă acestea, organizate în condițiile prevăzute la alin. (2) lit. a) și c) , curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, precum și, după caz, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Școala Națională de Grefieri au obligația să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.

(5)

Cheltuielile privind masa și cazarea personalului de specialitate care participă la cursurile de formare profesională, organizate în condițiile prevăzute la alin. (2) lit. c) , se suportă de Școala Națională de Grefieri, iar cheltuielile de transport, de către instanța sau parchetul al cărui angajat este.

Art. 171

(1)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.

(2)

Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 172

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază anual de 3 călătorii în țară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian sau de decontarea a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri pentru trei călătorii în țară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

Art. 173

(1)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concedii plătite, pentru studii de specialitate, pentru participarea la cursuri sau la alte forme de specializare organizate în țară sau în străinătate, pentru pregătirea și susținerea concursurilor de promovare, prevăzute de prezenta lege, de doctorat, precum și la concedii fără plată, potrivit legislației în vigoare sau pentru alte evenimente, în condițiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 171 alin. (2) .

(2)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concedii și indemnizații pentru asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, în conformitate cu legislația în vigoare.

(3)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concediu plătit pentru ziua/zilele în care participă la concursul de promovare în funcții de conducere sau la cel de promovare la instanța/parchetul superior.

Art. 174

(1)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) , în activitate sau pensionar, precum și soțul sau soția beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, respectiv servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, în condițiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul ordonatorului principal de credite, în condițiile plății contribuției de asigurări sociale de sănătate.

(2)

Condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale în condițiile alin. (1) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.

(3)

Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și copiilor aflați în întreținerea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , în activitate sau pensionar.

(4)

Instanțele și parchetele au obligația să asigure personalului de specialitate condiții normale de muncă și igienă, de natură să le asigure sănătatea și integritatea fizică și psihică.

(5)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază și de

a)

bilete de odihnă, bilete de tratament balnear și bilete de recuperare fizică și psihică, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului

b)

tratament medical în străinătate pentru afecțiuni medicale dobândite în timpul exercitării profesiei, dacă nu pot fi tratate în țară, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului

c)

asistență juridică asigurată în mod gratuit de instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în cazurile și condițiile stabilite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În situația în care se constată vinovăția personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea.

Art. 175

(1)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lui nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu li s-a atribuit o locuință de către autoritățile administrației publice locale.

(2)

Personalul prevăzut la alin. (1) , căruia nu i s-a atribuit locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, are dreptul, în condițiile alin. (1) , la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii. Acest drept nu are caracter salarial și nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau al II-lea. În situații excepționale, determinate de inexistența unui fond locativ adecvat în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată în altă localitate din circumscripția aceluiași tribunal.

(3)

Plafonul în limita căruia se poate deconta chiria în condițiile alin. (2) se stabilește anual, pe localități, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

(4)

Au dreptul la locuință de serviciu, potrivit alin. (1) sau, după caz, la compensarea chiriei în condițiile alin. (2) și (3) , și persoanele delegate, detașate sau transferate în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ele, soțul/soția și copiii aflați în întreținerea lor nu au în proprietate o locuință în localitatea în care sunt delegate, detașatesau transferate.

(5)

Personalul prevăzut la alin. (1) , care nu deține în proprietate o locuință proprietate personală ori căruia nu i s-a atribuit o locuință de serviciu în condițiile alin. (1) sau nu beneficiază de compensarea chiriei în condițiile alin. (2) și (3) , în localitatea în care își desfășoară activitatea, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care își are domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității. În situația în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri de carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv.

(6)

Locuințele de serviciu nu pot fi vândute personalului prevăzut la alin. (1) .

(7)

Dacă personalul prevăzut la alin. (1) , inclusiv soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținerea lor, au înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție nu mai beneficiază de aceste drepturi.

(8)

Contractul de închiriere a locuințelor de serviciu încetează la data eliberării din funcție, inclusiv prin pensionare, a titularului.

(9)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) , care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării sau construirii unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe, beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

(10)

În situația prevăzută la alin. (9) , compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (3) , dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe achiziționate în timpul carierei.

(11)

Dreptul prevăzut la alin. (9) se menține în cazul transferului sau încadrării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) într-o altă instituție din sistemul justiției, indiferent pe ce rază teritorială se află aceasta.

(12)

În situația prevăzută la alin. (9) , compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată în timpul carierei.

(13)

Dreptul prevăzut la alin. (9) nu are caracter salarial și nu se impozitează.

(14)

Condițiile de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9)-(13) se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv prin ordinul procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau prin ordinul procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Art. 176

(1)

Grefierii judiciari, grefierii de ședință, grefierii principali, specialiștii criminaliști și tehnicieni criminaliști din cadrul parchetelor beneficiază de despăgubiri acordate din bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al curții de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta sau, după caz, al Ministerului Apărării Naționale, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

(2)

Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 177

Grefierii judiciari, grefierii de ședință, grefierii principali și grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfășoară activitate specifică acestor funcții.

Art. 178

(1)

Pentru merite deosebite în activitate, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar.

(2)

Diploma Meritul judiciar se acordă de Președintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(3)

Modelul diplomei și modul de confecționare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiției.

Art. 179

(1)

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) , precum și personalul prevăzut la art. 3 , cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 7 , în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2)

De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 7 , și personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) , precum și personalul prevăzut la art. 3 , cu o vechime în specialitate între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea în specialitate integrală.

(3)

Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.

(4)

Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(5)

În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(6)

Persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 48 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 . Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportat la personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC.

(7)

De prevederile alin. (6) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile acestora.

(8)

Soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, ai personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și ai personalului prevăzut la art. 3 , beneficiază de pensie de urmaș în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul la data decesului, actualizată, după caz.

(9)

Prevederile referitoare la pensia de serviciu și de urmaș se aplică și persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive.

(10)

Pensiile de serviciu ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și ale personalului prevăzut la art. 3 se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul își poate păstra pensia aflată în plată.

(11)

Se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale

a)

partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum și pensia de serviciu în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice

b)

partea din pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum și pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, în cazul susținătorilor care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice.

(12)

Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepția pensiei prevăzute la alin. (8) , are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

(13)

Elementele necesare stabilirii pensiilor prevăzute de prezenta lege referitoare la vechimea în specialitate, vechimea în funcție și baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de instanța judecătorească competentă, de parchetul de pe lângă aceasta sau de INEC, pe răspunderea acestora.

(14)

Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel

a)

de la data eliberării din funcție prevăzută în decizia conducătorului instanței judecătorești, a conducătorului parchetului de pe lângă aceasta sau, după caz, a directorului INEC, dar nu mai devreme de data acordării pensiei de serviciu, în situația personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) , a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3 , aflat în activitate la data depunerii cererii de pensionare

b)

de la data acordării pensiei, în situația persoanelor prevăzute la alin. (6) și (8) .

(15)

Prevederile prezentei legi, referitoare la pensii, se completează cu cele ale legislației privind pensiile din sistemul public de pensii cu privire la modalitățile de stabilire și plată, precum și la cele referitoare la revizuirea, suspendarea, reluarea, încetarea, recuperarea sumelor încasate necuvenit și jurisdicție.

Art. 180

(1)

De prevederile art. 179 , în situația îndeplinirii condițiilor impuse de acesta, beneficiază și fostul personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale și care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii.

(2)

Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 48 de luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul prevăzut la art. 2 , aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate, precum și media sporurilor, în procent, avute în ultimele 48 de luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcție. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportat la personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC.

(3)

De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de aceasta, beneficiază și executorii judecătorești pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o vechime în această funcție de cel puțin 20 de ani.

(4)

Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (3) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 48 de luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, specifice funcției de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcție de nivelul studiilor, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului, la care se adaugă media sporurilor, în procent, avute în ultimele 48 de luni anterioare datei eliberării din funcție. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportat la funcția de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcție de nivelul studiilor, aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului.

(5)

În situația persoanelor prevăzute la alin. (1)-(4) , pensia se acordă la cerere, se cuvine și se plătește începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.

Art. 181

(1)

Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 179 personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) , și nici personalul prevăzut la art. 3 care, chiar, ulterior eliberării din funcție, a fost condamnat definitiv ori pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, o infracțiune de serviciu sau o infracțiune în legătură cu acestea ori o infracțiune contra înfăptuirii justiției, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.

(2)

Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plății pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluționarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală beneficiază, în condițiile legii, de pensie din sistemul public.

(3)

Dacă se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunțarea la aplicarea pedepsei față de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) , precum și față de personalul prevăzut la art. 3 , acesta este repus în situația anterioară și i se plătește pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau, după caz, diferența dintre aceasta și pensia din sistemul public încasată după punerea în mișcare a acțiunii penale.

(4)

Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanța de executare persoanelor care au competența numirii în funcție potrivit art. 60 . Aceste persoane vor informa Casa Națională de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plății pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică.

Art. 182

Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 179 personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și nici personalul prevăzut la art. 3 cu privire la care s-a stabilit sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 196 alin. (1) lit. e) . Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, în condițiile legii.

Art. 183

În vederea aplicării prevederilor prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu se vor emite norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.

Art. 184

(1)

Grefierii judiciari și grefierii de ședință au dreptul la asigurarea în mod gratuit a ținutei vestimentare corespunzătoare instanței la care funcționează, potrivit legii.

(2)

În ședințele de judecată, grefierii judiciari și grefierii de ședință au obligația de a purta ținuta vestimentară compusă din: robă de culoare neagră și bavetă de culoare albastru-închis.

(3)

Ordonatorii secundari și terțiari de credite au obligația să asigure ținuta vestimentară obligatorie, respectiv să asigure câte o robă și o bavetă în stare corespunzătoare fiecărui grefier judiciar și grefier de ședință.

(4)

Detalierea aspectelor referitoare la ținuta vestimentară a grefierilor judiciari și a grefierilor de ședință se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Art. 185

Data de 4 iulie, data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 982/1865 pentru organizarea judecătorească, prin care a fost reglementată pentru prima dată funcția de grefier, se proclamă Ziua Grefierilor din cadrul autorității judecătorești.

Articolele următoare · 185 din 283