DECRET nr. 41 din 13 februarie 1950 pentru supravegherea, controlul și ordinea navigației maritime și fluviale
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Este oprit scaldatul în limitele portului. Pentru instalarea și funcționarea de băi publice în porturi, rade, plaje, se va cere avizul tuturor organelor portuare. Organele de conducere ale unor asemenea instalatiuni sînt obligate să se conformeze dispozițiunilor ce se vor da de organele maritime și fluviale în vederea prevenirii accidentelor.
Organizarea de serbari nautice cu barci și șalupe, de curse de înot sau alte manifestatiuni, este oprită în porturile și apele naționale fără permisiunea organelor competente. Organizatorii unor asemenea manifestatiuni sportive, sînt obligați să se conformeze măsurilor de prevedere luate sau recomandate de organele maritime și fluviale pentru evitarea accidentelor și pentru ocrotirea vietilor omenești.
Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor pe bordul cărora se afla cadavre sînt obligați sa anunțe Căpitănia Portului sau Oficiul de Port, imediat ce sosesc în port. Căpitănia sau Oficiul de Port, aduce cazul la cunoștința organelor competente și împreună cu medicul portului sau al orașului, constata starea sicriului și dreseaza un proces-verbal.
La introducerea în țara a cadavrului pentru care s-a făcut constatarea prevăzută la articolul precedent, Căpitănia sau Oficiul de Port cere actul de deces, emanat dela organul competent al locului, unde persoana a încetat din viața, și dreseaza prcesul-verbal, luînd declarații atît dela cel care a făcut cererea de introducere cat și a rudelor care vor fi însoțit cadavrul, reproduce în integime actul de deces, actul de imbalsamare, actul de închidere ermetica a sicriului și autorizația de transport a cadavrului. Un exemplar din procesul-verbal împreună cu actul de deces, se va inainta Parchetului Tribunalului respectiv, iar un exemplar se va inmana celui care a depus actul de deces.
Vasele și ambarcatiunile întrebuințate la un serviciu local de interes public nu pot funcționa dacă nu sînt prevăzute cu o autorizație tehnica de a funcționa, eliberata de Căpitănia Portului sau Oficiului de Port.
Ambarcatiunile venind dela malul Statelor vecine, fie cu pasageri, fie cu mărfuri sau alte obiecte, fie deșerte, vor trage numai la locurile destinate de Căpitănia sau Oficiul de Port împreună cu celelalte organe din port. Conducătorii lor sînt obligați a se prezenta imediat la Căpitănia sau Oficiul de Port, pentru îndeplinirea formalităților de sosire în port. Este de asemenea interzis comandantului, conducătorului sau carmaciului vasului, a permite în timpul voiajului, legarea de vasul lor a barcilor sau altor ambarcatiuni.
Vasele de orice categorie nu vor putea părăsi portul sau rada, fără a ridica actele de bord dela Căpitănia Portului sau Oficiului de Port și fără permisul de plecare eliberat de aceste organe.
La ridicarea actelor vasului se va depune la Căpitănia sau Oficiul de Port permisul de acostare completat cu operațiunile efectuate de vas în port, manifestul vamal, dacă vasul a făcut operațiuni de încărcare, precum și permisele de ieșirea echipajului dela bord, eliberate de către organul portuar competent.
Înainte de a părăsi portul, vasul este obligat să justifice Căpităniei sau Oficiului de Port, prin prezentarea actelor legale, ca a achitat taxele, indemnizațiile sau amenzile la care era obligat față de organele maritime sau alte instituțiuni din port și ca a plătit valoarea stricaciunilor constatate conform Art. 47 din prezentul decret. Căpitănia Portului sau Oficiul de Port nu va elibera actele de bord și permisele de plecarea vaselor care nu s-au conformat acestor dispozițiuni.
Vasele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada în următoarele cazuri
Cînd s'a cerut aceasta de o instituție publică, alta decât cele prevăzute la articolul precedent, prin adresa scrisă. Reținerea vasului se va face pe răspunderea acelei instituții
Cînd Căpitănia sau Oficiul de Port primește reclamații scrise prin care i se cere reținerea vasului pentru neplata mărfii încărcate sau pentru alte cazuri de aceeași importanța. În acest caz reținerea se va face pe răspunderea reclamantului și numai pentru 24 ore. Dacă însă, în intervalul de timp prevăzut la punctul b, nu se primește dispozițiunea scrisă a unei instanțe judecătorești pentru continuarea reținerii vasului, Căpitănia sau Oficiul de Port, va permite plecarea vasului.
Capitaniile și Oficiile de Port, asistate de organele portuare, vor consemna prin procese-verbale toate reclamatiunile ce le-ar face comandantii, conducătorii sau carmacii diferitelor vase, contra încărcătorilor, descarcatorilor, sau altora, pentru neplata de navluri prin întârzieri sau reclamatiuni, ce le-ar face incarcatorii, descarcatorii ori alte persoane, împotriva armatorului sau comandantului, pentru diferite cauze maritime și le va elibera copii de pe aceste procese-verbale cu care să-și susțină drepturile lor.
Comandantul, conducătorul sau carmaciul vasului, care ar voi să-și prelungească șederea în port mai mult de 24 ore după ce a primit actele de plecare dela Căpitănia sau Oficiul de Port, trebuie să depună actele din nou Căpităniei sau Oficiului de Port, unde vor rămîne pînă în ziua plecării, cînd se va face mențiunea pe permisul de plecare, despre aceasta întîrziere.
Orice vas de război național sau străin, sosit într'unul din porturile sau radele române, acosteaza sau ancoreaza în locul ce i se recomanda de Căpitănia sau Oficiul de Port.
Căpitănia Portului sau Oficiului de Port, înștiințează garnizoana locală de sosirea vasului.
Este permisă ieșirea la uscat a detasamentelor armate de pe vasele de război străine numai în cazul cînd acestea iau parte la solemnități și ceremonii cu caracter oficial și numai cu aprobarea comandantului garnizoanei respective, pe baza avizului organului portuar competent.
Niciun vas nu va putea ancora sau acosta la maluri în afară de limitele portului, fără permisiunea specială a organelor maritime și fluviale și cu avizul celorlalte organe în drept, cu excepțiunea cazurilor de forta majoră și a imposibilității de continuarea navigației în timpul nopții. Constatarea cazurilor de forta majoră invocate de comandantul, conducătorul sau carmaciul vasului, se va face de organele maritime și fluviale, printr-un proces-verbal.
Dacă vasul are autorizație din partea organelor maritime și fluviale și a organelor vamale de a incarca sau transborda în afară limitelor portului, este obligat sa îndeplinească formalitățile cerute de lege ca și cînd vasul ar fi intrat în port. Pentru respectarea măsurilor de siguranță, operațiunile de manipularea mărfurilor, vor fi făcute sub supravegherea organelor Căpităniei sau Oficiului de Port, cei interesați fiind obligați sa plătească cheltuielile de deplasare și taxele tarifare respective.
Cînd vasul silit prin caz de forta majoră a trebuit sa debarce, pe mal sau coasta, o parte din incarcatura, este ținut sa anunțe imediat pichetul de graniceri și Căpitănia Portului sau Oficiului de Port cel mai apropiat.
Vasele operand în afară de limitele porturilor nu se vor putea lega mai mult de doua în aceeași dana.
Morile plutitoare, autorizate a funcționa, se vor conformă dispozițiunilor organelor maritime și fluviale, în ceea ce privește staționarea, miscarea, poziția ancorelor și altor măsuri de paza și siguranța.
Sînt supuse dispozițiunilor legilor și regulamentelor de navigație, fără deosebire de pavilion, vasele, ambarcatiunile de orice fel, precum și punctele care ar staționa sau circula în porturi și apele naționale.
Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, amarcatiunilor și plutelor, trebuie să se supună ordinelor și sa răspundă la orice somație a organelor maritime și fluviale în aplicarea dispozițiunilor legilor și regulamentelor de navigație.
Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, precum și echipajele vaselor, sînt obligați să-și dovedească identitatea și sa arate toate documentele oficiale ce li s'ar cere, pentru a se verifica exactitatea declarațiunilor ce ar face.
Comandantii, conducătorii sau carmacii nu pot refuza de a fi supuși unui interogatoriu sau de a depune ca martori și nici de a se opune ca membrii echipajelor lor să fie supuși acestor formalități.
Organele de inspecție maritime și fluviale și celelalte organe portuare, cînd călătoresc în interes de serviciu, pot călători dela un port la altul pe baza ordinelor de serviciu, numai pe vasele R.P.R., care naviga în apele naționale. Comandantii, conducătorii sau carmacii, trebuie să permită de asemenea a călători fără plata, oricărui pilot sau agent al organelor maritime și fluviale și celelalte organe portuare, care merge în intersul serviciului și care este prevăzut cu un ordin de serviciu, eliberat de organele maritime și fluviale.
Nici o permisiune de încărcare, descaracare sau transbord de mărfuri sau materiale la vase, nu va putea fi data de organele vamale, dacă nu i se prezintă dovada ca a satisfăcut obligațiunile impuse de Art. 20, - putând opri operațiunile, dacă aceste obligațiuni nu au fost îndeplinite.
Organele vamale vor putea face cercetări, vizite și inspecțiuni la bordul vaselor de comerț, în limita porturilor, numai în asistența organelor portuare în drept, care vor semna actele încheiate de organele vamale.
Orice cercetări, vizite sau inspecțiuni vamale la bordul vaselor comerciale străine, se vor face în prezenta Consiliului tarii al cărui pavilion îl poarta vasul, sau a delegatului acestuia, ori a comandantului vasului sau secundului acestuia.
Capitaniile și Oficiile de Port își vor da concursul pentru perceperea drepturilor fiscale ale Statului. În caz de neachitare a acestor drepturi, Căpitănia sau Oficiul de Port va putea interzice persoanelor care lucrează în port, exercitarea meseriei sau functiunei lor, iar vaselor, plutitoarelor sau ambarcatiunilor, navigația sau funcționarea lor.
Ordinea sanitară se exercită în apele naționale, în porturi, pe coastele și pe malurile române, în conformitate cu dispozițiunile legilor sanitare. Ea are ca scop sa protejeze litoralul și malurile române împotriva introducerii maladiilor contagioase și să asigure la bordul vaselor aflate în porturi, măsurile de profilaxie și de prim ajutor medical și farmaceutic necesar.
Orice reglementare sanitară aplicabilă în port sau care privește vasele și echipajele lor, va fi facuta de organele sanitare de acord cu organele maritime și fluviale și celelalte organe portuare în drept.
Organizarea serviciului sanitar, la bordul vaselor, se face de Ministerul Comunicațiilor, prin Direcțiunea Marinei Comerciale, pe cale de instrucțiuni, cu avizul Ministerului Sănătății.
Dacă un vas este în pericol de a naufragia, comandantul, conducătorul sau carmaciul lui este dator a depune toate silintele pentru a-l trage către mal, astfel ca sa nu fie angajat în canalul navigabil sau în locurile de intrare ale vaselor sau porturi, docuri sau bazine. Comandantul, conducătorul sau carmaciul, precum și echipajul vasului sînt datori a rămîne la bord sau pe mal în apropierea locului sinistrului pînă la sosirea reprezentanților organelor maritime și fluviale.
Cînd Căpitănia sau Oficiul de Port a luat cunoștința ca un vas, un plutitor sau o ambarcatiune se afla în pericol de a naufragia sau este expus vreunui alt sinistru, va proceda imediat la darea ajutorului necesar. Dacă nu dispune de mijloacele de ajutor sau acestea nu sînt suficiente, trebuie să înștiințeze imediat organele care au posibilitatea de a interveni în mod util. Pentru darea ajutorului necesar, capitanul Portului sau șeful Oficiului de Port, poate ordonă punerea la dispoziție a vaselor și ambarcatiunilor, cu personalul necesar, care se găsesc în porturi sau în vecinătatea acestuia. Retribuțiile datorate pentru opera prestată se vor determina și repartiza după normele în vigoare.
În caz de naufragiu sau de alt sinistru întâmplat în porturile și apele naționale, Căpitănia Portului sau Oficiului de Port procedează la ajutorarea naufragiaților în modurile stabilite prin articolul precedent. Toate organele locale au obligația de a-și de concursul lor. De asemenea, Căpitănia sau Oficiul de Port, poate obliga sa dea asistența lor toate vasele, ambarcatiunile și orice persoane, care prin aptitudinile lor profesionale pot concura la ajutor.
În lipsa comandantului, armatorului, proprietarului sau asiguratorului vasului sau încărcătorilor ori al mandatarilor lor, scoaterea vaselor scufundate în apele naționale, dacă e de prevăzut ca pot fi redate navigației, poate fi efectuată de organele maritime împreună cu organele tehnice ale Administrației P.C.A., care iau și măsurile pentru paza și administrarea obiectelor recuperate.
Organele maritime și fluviale pot acorda dreptul de a efectua aceste operațiuni, unei întreprinderi sau organizațiuni ale Statului care dispune de materialele și aparatura necesară. Întreprinderea care a procedat la scoaterea lor are dreptul, în limita valorilor lucrurilor recuperate, la acoperirea cheltuielilor avute, a dauneleor suferite și la o retributie care se va determina de organele maritime și fluviale în raport cu valoarea lucrurilor salvate, cu munca depusa și cu riscurile intampinate în cursul operațiunilor de scoatere a acestora. Dacă sumele arătate nu vor fi plătite de cei interesați, ele vor fi achitate prin organele maritime și fluviale din sumele realizate prin vînzarea lucrurilor salvate și în limita acestora.
Pentru vasele străine, organele maritime și fluviale vor informa despre sinistru și pe consulul Statului căruia aparține vasul. În cazul cînd consulul va cere, i se va lasă lui grija scoaterii vasului, organele maritime și fluviale rămînînd obligate să-i dea concursul dacă îi va fi cerut.
Dacă retributia datorată persoanelor care au prestat un serviciu pentru ajutorarea și scoaterea vasului, sau au furnizat mijloace în acest scop, nu a fost plătită, ea este determinata de organele maritime și fluviale conform Art. 87 și va fi plătită prin ele cu sumele rezultate din vînzarea vasului și a mărfurilor salvate.
Organele maritime și fluviale, cînd operațiunile de scoaterea vasului se fac pe cheltuiala Statului, au facultatea ca în timpul efectuării acestora, sa vândă prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat mărfurile și obiectele ce nu se pot păstra sau a căror conservare cere o cheltuiala disproportionata față de valoarea lor. De asemenea, organele maritime și fluviale, pot sa procedeze la vînzarea oricărui alt obiect salvat conform aliniatului precedent, cînd este necesar să se facă plata cheltuielilor de scoatere, de alimente și repatrierea echipajului și transportul personalului organelor maritime și fluviale, care au trebuit să se deplaseze la locul sinistrului.
După terminarea operațiunilor de scoaterea vasului și incarcaturei, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port în circumscripția căreia s-a întâmplat sinistrul, va face publicație pentru înștiințarea persoanelor interesate, invitandu-le sa dovedească drepturile ce au asupra obiectelor salvate. Publicațiunile se vor face prin afișarea infiintarii la Capitaniile și Oficiile de Port, la Tribunalul local, precum și într-unul din ziarele cele mai raspindite din țara. Dacă în termen de trei luni dela data ultimei instiintari, cei interesați nu se prezintă înaintea Căpităniei sau Oficiului de Port pentru a-și valorifica drepturile și a retrage lucrurile salvate. Direcțiunea Marinei Comerciale poate dispune vînzarea acestora prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat. Suma rezultată din vânzare, din care s'au dedus cheltuielile prevăzute la Art. 87 și 90, precum și acele rezultate din îndeplinirea obligațiunilor impuse de prezentul articol, se va depune la Banca de Stat, la dispoziția Ministerului de Finanțe. După trecerea unui an dela data vânzării, dacă niciun interesat nu și-a valorificat drepturile sale, sau dacă acestea au fost respinse printr'o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, suma depusa se va face venit la Bugetul Statului, la articolul respectiv.
În caz de scufundarea unui vas în porturi, rade, canale de acces sau în locurile necesare pentru intrarea și ieșirea vaselor, dacă după aprecierea organelor maritime și fluviale, în baza avizului organelor tehnice ale Administrației P.C.A., constituie un pericol sau împiedicare a navigației, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port ordonă proprietarului, armatorului sau reprezentanților lor, de a proceda în termenul ce se va fixa, pe propriile lor speze, la scoaterea vasului și la curățirea fundului apei. În caz de neîndeplinire a acestei obligațiuni, în termenul stabilit, organele maritime și fluviale împreună cu Administrația P.C.A., procedează la efectuarea operațiunii de scoatere, în contul proprietarului iar în caz de nerestituire a cheltuielilor, vasului conform Art. 90, pentru acoperirea acestora, eventuala diferența rămînînd la dispoziția proprietarului, după achitarea sarcinilor ce grevează vasul. Dacă cheltuielile de scoaterea vasului întrec suma obținută prin vânzare, proprietarul, armatorul sau reprezentanții lor vor fi obligați a plati diferența.
Cei care găsesc obiecte în Mare sau apele interioare, plutind, sau sub apa, sau aruncate de acestea pe maluri, coaste sau cheiuri, sînt obligați ca în termen de trei zile dela găsirea lor sau din ziua sosirii în port, dacă găsirea a avut loc în cursul navigației, să le predea Căpităniei sau Oficiului de Port celui mai apropiat. Ei au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute și la o recompensa egala cu a treia parte din valoarea lor, pentru obiectele găsite plutind sau sub apa și la a zecea parte din valoare, pentru obiectele găsite pe plaje, coaste, maluri sau cheiuri. Căpitănia Portului locală ia măsurile necesare pentru păstrarea lucrurilor și face publicațiunile pentru înștiințarea celor interesați, după normele prevăzute la articolul 91, cu excepția publicării în ziare, care se va face în cazul cînd organele maritime și fluviale găsesc ca este necesar. Dacă însă în timp de un an dela publicarea înștiințării, obiectele nu sînt reclamate de proprietar, ele trec în proprietatea Directiunii Marinei Comerciale. Aceasta va putea atribui Instituțiilor de Stat, dintre obiectele găsite, acelea care le pot fi folositoare, iar celelalte le va vinde prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat. Suma rezultată din vînzare se va face venit la Bugetul Statului, la articolul respectiv.
Sînt proprietatea Statului: armele, munitiile, aparatele militare și obiectele de valoare arheologică, istorica sau artistică găsite în Mare, ape interioare, coaste și maluri și care nu au fost reclamate timp de un an dela publicarea înștiințării, de proprietarii lor cu respectarea drepturilor de recompensa prevăzute de articolul 93.
Acei care nu au predat lucrurile indicate în cele doua articole precedente, pierd dreptul la recompensa și comit infracțiunea de însușire și deținere pe nedrept a lucrului pierdut, prevăzută de Codul penal.
Cînd scoaterea lucrurilor este opera proprietarului și a echipajului unui vas, recompensa respectiva trebuie să fie împărțită între proprietarul vasului și echipajul în proporție stabilită de Art. 104.
Dacă cei care au dreptul la plata de daune, cheltuieli sau retribuții, datorate pentru scoaterea vasului sau incarcaturei, nu le valorifica în termen de 3 luni dela vînzarea lucrărilor, acestea se prescriu, iar sumele se vor face venit la Bugetul General al Statului.