ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Fără a se aduce atingere prevederilor cuprinse în partea a IV-a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, dacă întreprinderea-mamă a uneia sau mai multor instituții de credit, persoane juridice române, este o societate holding cu activitate mixtă, Banca Națională a României exercită o supraveghere generală a tranzacțiilor dintre respectivele instituții de credit, pe de o parte, și societatea holding cu activitate mixtă și filialele acesteia, pe de altă parte, în condițiile stabilite prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.
Entitățile incluse în aria de cuprindere a consolidării prudențiale, societățile holding cu activitate mixtă și filialele acestora, sau filialele prevăzute la art. 180 alin. (3) trebuie să-și comunice reciproc orice informații care ar putea fi relevante pentru scopurile supravegherii individuale și/sau pe baza consolidată.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate competenta cu supravegherea pe baza consolidată, solicita entităților incluse în aria de cuprindere a consolidării prudențiale, orice informații care ar putea fi relevante pentru scopul supravegherii pe baza consolidată a instituțiilor de credit, persoane juridice române.
Entitățile, persoane juridice române, incluse în aria de cuprindere a consolidării prudențiale a unei instituții de credit, trebuie să furnizeze, la cerere, orice informații care ar putea fi relevante pentru scopurile supravegherii pe baza consolidată exercitate de Banca Națională a României sau de o autoritate competenta dintr-un alt stat membru.
În cazul în care întreprinderea-mamă și oricare dintre filialele acesteia, instituții de credit sau firme de investiții, sunt situate în state membre diferite, iar cel puțin una este o instituție de credit, persoană juridică română, Banca Națională a României comunică, în condiții de reciprocitate, autorităților competente din celelalte state membre toate informațiile relevante care pot permite sau facilita exercitarea supravegherii pe bază consolidată.
În cazul în care întreprinderea-mamă are sediul pe teritoriul unui alt stat membru, iar Banca Națională a României exercita supravegherea pe baza consolidată, aceasta poate cere autorității competente din respectivul stat membru să solicite întreprinderii-mamă orice informații care ar putea fi relevante pentru scopurile supravegherii pe baza consolidată și să le transmită Băncii Naționale a României.
În cazul în care întreprinderea-mamă are sediul în România, iar Banca Națională a României nu exercita supravegherea pe baza consolidată, aceasta din urma la cererea autorității competente responsabile cu, exercitarea supravegherii pe baza consolidată solicita întreprinderii-mamă orice, informații care ar putea fi relevante pentru scopurile supravegherii pe baza consolidată și le transmite respectivei autorități.
Colectarea și deținerea de informații potrivit dispozițiilor alin. (1) , (4) și (5) nu implică în niciun fel obligația pentru Banca Națională a României de a exercita un rol de supraveghere pe bază individuală a societăților financiare holding, a societăților financiare holding mixte, a instituțiilor financiare sau a întreprinderilor prestatoare de servicii auxiliare.
Banca Națională a României comunica autorităților competente din celelalte state membre, în condiții de reciprocitate, informațiile prevăzute la art. 194 .
Colectarea și deținerea de informații potrivit alin. (1) nu implica în nici un fel obligația pentru Banca Națională a României de a exercita un rol de supraveghere pe baza individuală a societăților holding cu activitate mixtă, a filialelor acestora care nu sunt instituții de credit sau a filialelor prevăzute la art. 180 alin. (3) .
În cazul în care o instituție de credit, o societate financiară holding, o societate financiară holding mixtă sau o societate holding cu activitate mixtă controlează una sau mai multe filiale, care sunt întreprinderi de asigurare sau alte entități care furnizează servicii de investiții financiare, care sunt supuse autorizării, Banca Națională a României cooperează cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum și cu autoritățile din alte state membre, responsabile cu supravegherea întreprinderilor de asigurare sau a altor entități care furnizează servicii de investiții financiare. Fără a se aduce atingere responsabilităților Băncii Naționale a României, aceasta furnizează celorlalte autorități menționate orice informație care ar facilita îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și care ar permite supravegherea activității și a situației financiare generale a entităților pe care le supraveghează.
Atunci când, în baza prevederilor art. 176 , Banca Națională a României are calitate de supraveghetor consolidant pentru un grup a cărui întreprindere-mamă este o societate financiară holding mixtă-mamă, dar nu și calitatea de coordonator potrivit art. 25 și 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 152/2007 , cu modificările și completările ulterioare, în scopul aplicării pe bază consolidată a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, a reglementărilor emise în aplicarea acesteia și a Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, Banca Națională a României cooperează cu autoritatea competentă ce are rol de coordonator. În vederea facilitării și instituirii unei cooperări eficace, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, încheie acorduri scrise de cooperare și coordonare cu autoritatea competentă ce are rol de coordonator.
Informațiile primite de Banca Națională a României în cadrul supravegherii pe baza consolidată precum și orice schimb de informații la care aceasta participa, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, sunt supuse obligației de păstrare a secretului profesional conform dispozițiilor Capitolului V din Titlul III, Partea I .
Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă pentru exercitarea supravegherii pe bază consolidată, întocmește liste cuprinzând societățile financiare holding-mamă la nivelul României și societățile financiare holding mixte-mamă la nivelul României, la care se referă prevederile art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care sunt transmise autorităților competente din celelalte state membre, Autorității Bancare Europene și Comisiei Europene.
Dacă, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și a reglementărilor emise în aplicarea acesteia, precum și a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 575/2013, Banca Națională a României dorește, în anumite cazuri, să verifice informațiile privitoare la o instituție de credit, o firmă de investiții, o societate financiară holding, o societate financiară holding mixtă, o instituție financiară, o întreprindere prestatoare de servicii auxiliare, o societate holding cu activitate mixtă, o filială de tipul celor prevăzute la art. 194 sau o filială de tipul celor prevăzute la art. 180 alin. (3) , situate într-un alt stat membru, aceasta solicită autorităților competente din respectivul stat membru efectuarea verificării.
Verificarea prevăzută la alin. (1) poate fi efectuată fie de către autoritatea competenta din respectivul stat membru, fie, cu acordul acesteia, de către Banca Națională a României. Banca Națională a României poate efectua verificarea în mod direct sau prin intermediul unui auditor financiar sau expert împuternicit în acest scop.
Când efectuează verificarea ea însăși, Banca Națională a României poate participa la verificarea efectuată de autoritatea competenta din respectivul stat membru.
În cazul în care Banca Națională a României primește o solicitare referitoare la verificarea, pentru aspecte determinate, a informațiilor privind entitățile prevăzute la alin. (1) , situate în România, aceasta, în limitele competentelor ce îi revin, fie efectuează verificarea în mod direct, fie permite autorității competente solicitante sau unui auditor financiar sau expert împuternicit să efectueze verificarea. Autoritatea competenta solicitantă poate, dacă nu efectuează verificarea ea însăși, să participe la verificarea efectuată de Banca Națională a României.
În cazul în care o societate financiară holding, o societate financiară holding mixtă, o societate holding cu activitate mixtă sau persoanele care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a acestora nu se conformează dispozițiilor art. 166-166^6 , ale art. 176-203 și ale reglementărilor sau măsurilor adoptate în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență ori ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, poate dispune, în ceea ce privește respectiva societate, următoarele măsuri, prevăzute la lit. a)-c) , sau sancțiuni, prevăzute la lit. d)-h)
încheierea unui acord cu administratorii sau, după caz, cu membrii directoratului societății, care să cuprindă un program de măsuri de remediere
solicitarea de informații auditorului financiar
dispunerea înlocuirii auditorului financiar de către societate
avertisment scris
suspendarea din funcție a uneia sau a mai multor persoane care exercita responsabilități de administrare și/sau conducere a societății
dispunerea înlocuirii de către societatea financiară holding, societatea financiară holding mixtă sau de către societatea holding cu activitate mixtă, după caz, a persoanei/persoanelor care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a societății
amendă aplicată societății, între 0,05% și 1% din capitalul inițial minim reglementat al instituției, filială a societății financiare holding, societății financiare holding mixte sau a societății holding cu activitate mixtă, supuse supravegherii pe bază consolidată sau individuală
amenda aplicată persoanelor care exercita responsabilități de administrare și/sau conducere a societății, între 1-6 remunerații nete, conform nivelului acestora în luna precedenta datei la care s-a constatat fapta.
Prevederile art. 225 alin. (2)-(6) , art. 234 și art. 234^1 se aplică în mod corespunzător.
Pe perioada suspendării din funcție, dispusă de Banca Națională a României, în baza alin. (1) lit. e) , se asigură de către societatea financiară holding, societatea financiară holding mixtă, respectiv de către societatea holding cu activitate mixtă desemnarea persoanei/persoanelor care să exercite interimar responsabilități de administrare și/sau conducere, cu respectarea prevederilor art. 196 .
Abrogat.
În cazul în care o instituție de credit, persoană juridică română, care are drept întreprindere-mamă o instituție de credit, o firmă de investiții, o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă cu sediul într-un stat terț, nu face obiectul supravegherii pe bază consolidată exercitate de o autoritate competentă dintr-un stat membru, Banca Națională a României verifică dacă instituția de credit respectivă este supusă unei supravegheri pe bază consolidată exercitată de autoritatea competentă din statul terț, echivalentă cu cea guvernată de principiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
Verificarea este efectuată la solicitarea întreprinderii-mamă sau a oricărei entități reglementate și autorizate într-un stat membru sau din oficiu, de către Banca Națională a României, dacă, potrivit dispozițiilor art. 207 , aceasta ar fi autoritatea responsabilă cu supravegherea pe baza consolidată. Banca Națională a României se consulta cu celelalte autorități competente implicate.
Pentru efectuarea verificării potrivit prevederilor alin. (1) , Banca Națională a României are în vedere principiile generale de evaluare a echivalenței supravegherii pe bază consolidată exercitate de autoritățile competente din state terțe asupra instituțiilor de credit având întreprinderea-mamă într-un stat terț, principii elaborate de Comitetul Bancar European la solicitarea Comisiei Europene. Banca Națională a României consultă Autoritatea Bancară Europeană înaintea luării unei decizii.
În absența unei supravegheri echivalente potrivit art. 206 , prevederile referitoare la supravegherea pe bază consolidată cuprinse în prezenta ordonanță de urgență, în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum și în reglementările emise în aplicarea acestora se aplică, prin analogie, instituției de credit prevăzute la art. 206 alin. (1) sau Banca Națională a României poate să aplice alte tehnici de supraveghere adecvate pentru atingerea obiectivelor supravegherii pe bază consolidată a instituției de credit.
Banca Națională a României, în situația în care ar fi autoritate competenta cu supravegherea pe baza consolidată decide aplicarea tehnicilor de supraveghere alternative prevăzute la alin. (1) , după consultarea cu celelalte autorități competente implicate.
În situația prevăzută la alin. (2) , Banca Națională a României poate solicita constituirea unei societăți financiare holding sau a unei societăți financiare holding mixte, cu sediul central pe teritoriul României sau al altui stat membru, și, în situația în care, după constituirea acesteia, rămâne autoritate competentă cu supravegherea pe bază consolidată, aplică prevederile referitoare la supravegherea pe bază consolidată poziției consolidate a societății financiare holding sau a societății financiare holding mixte respective.
Tehnicile de supraveghere trebuie să permită atingerea obiectivelor supravegherii pe bază consolidată, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, Regulamentului (UE) nr. 575/2013, precum și potrivit reglementărilor emise în aplicarea acestora, și trebuie să fie comunicate celorlalte autorități competente implicate, Autorității Bancare Europene și Comisiei Europene.
Instituțiile de credit, persoane juridice române, pot face parte dintr-un grup dintr-un stat terț în măsura în care respectivul grup are stabilită în Uniunea Europeană o singură întreprindere-mamă din Uniunea Europeană - intermediară.
Banca Națională a României, în calitate de autoritate competentă, poate permite instituțiilor de credit prevăzute la art. 207^1 să facă parte dintr-un grup care are două întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare numai în cazul în care autoritățile competente ale celor două întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare au decis că stabilirea unei singure întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare
ar fi incompatibilă cu o cerință obligatorie de separare a activităților, impusă prin reglementările din statul terț sau de către autoritățile de supraveghere din statul terț în care își are sediul central întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang din grupul dintr-un stat terț; sau
ar face mai puțin eficiente posibilitățile de soluționare decât atunci când există două întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare, în conformitate cu o evaluare efectuată de autoritatea de rezoluție pentru întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană intermediară.
O întreprindere-mamă din Uniunea Europeană - întreprindere intermediară este o instituție de credit autorizată potrivit art. 10 , art. 32-38 din prezenta ordonanță de urgență sau potrivit prevederilor care transpun art. 8 din Directiva 2013/36/UE în legislația altui stat membru ori o societate financiară holding sau societate financiară holding mixtă, căreia i s-a acordat aprobare potrivit art. 197^3-197^13 din prezenta ordonanță de urgență sau potrivit prevederilor care transpun art. 21 a din Directiva 2013/36/UE în legislația altui stat membru.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cazul în care niciuna dintre instituțiile care fac parte din grupul prevăzut la art. 207^1 nu este o instituție de credit sau în cazul în care a doua întreprindere-mamă din Uniunea Europeană intermediară trebuie să fie înființată în legătură cu activitățile de investiții pentru a respecta o cerință obligatorie, astfel cum se prevede la art. 207^2 , întreprinderea-mamă din Uniunea Europeană intermediară sau a doua întreprindere-mamă din Uniunea Europeană intermediară poate fi o firmă de investiții autorizată potrivit art. 10 alin. (1) , (4) și (5) din Legea nr. 126/2018 , cu modificările și completările ulterioare, sau prevederilor care transpun art. 5 alin. (1) din Directiva 2014/65/UE în legislația altor state membre și căreia i se aplică prevederile Legii nr. 312/2015 , cu modificările ulterioare, sau prevederilor care transpun Directiva 2014/59/UE în legislația altor state membre.
Prevederile art. 207^1-207^3 nu se aplică atunci când valoarea totală a activelor din Uniunea Europeană ale grupului dintr-un stat terț este mai mică de 40 de miliarde EUR.
Pentru scopurile prezentului articol, precum și pentru cele ale art. 207^1-207^3 , respectiv art. 207^5-207^7
valoarea totală a activelor din Uniunea Europeană ale grupului dintr-un stat terț reprezintă suma următoarelor elemente: (i) valoarea totală a activelor fiecărei instituții din Uniunea Europeană din cadrul grupului dintr-un stat terț, astfel cum rezultă din bilanțul consolidat al acesteia sau, în cazul în care bilanțul instituției nu este consolidat, din bilanțul său individual; și (ii) valoarea totală a activelor fiecărei sucursale a grupului dintr-un stat terț, autorizată în Uniunea Europeană în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență, cu Legea nr. 126/2018 , cu modificările și completările ulterioare, sau cu legislația care transpune Directiva 2013/36/UE sau Directiva 2014/65/UE în alte state membre sau cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului
termenul «instituție» include firmele de investiții.
Banca Națională a României transmite Autorității Bancare Europene următoarele informații cu privire la fiecare grup dintr-un stat terț care desfășoară activitatea în România
numele și valoarea totală a activelor instituțiilor de credit, persoane juridice române, care aparțin unui grup dintr-un stat terț
numele și valoarea totală a activelor aferente sucursalelor instituțiilor de credit dintr-un grup dintr-un stat terț autorizate în România în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență și tipurile de activități pe care acestea sunt autorizate să le desfășoare
numele și forma de organizare, astfel cum este prevăzută la art. 207^3, ale fiecărei întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare înființate în România și numele grupului dintr-un stat terț din care aceasta face parte.
Banca Națională a României se asigură că fiecare instituție de credit, persoană juridică română, care face parte dintr-un grup dintr-un stat terț îndeplinește una dintre următoarele condiții
are o întreprindere-mamă din Uniunea Europeană intermediară
este o întreprindere-mamă din Uniunea Europeană intermediară
este singura instituție în Uniunea Europeană din grupul dintr-un stat terț; sau
face parte dintr-un grup dintr-un stat terț a cărui valoare totală a activelor în Uniunea Europeană este mai mică de 40 de miliarde EUR.
Prin excepție de la prevederile art. 207^1 , instituțiile de credit, persoane juridice române, pot face parte dintr-un grup dintr-un stat terț care își desfășoară activitatea prin intermediul mai multor instituții din Uniunea Europeană care au o valoare totală a activelor din Uniune egală sau mai mare de 40 de miliarde EUR la data de 27 iunie 2019, în măsura în care respectivul grup are o singură întreprindere-mamă din Uniunea Europeană intermediară sau, în cazul în care se aplică art. 207^2 , două întreprinderi-mamă din Uniunea Europeană intermediare, până la data de 30 decembrie 2023.
Supravegherea prudențială a instituțiilor de credit din alte state membre, inclusiv în ceea ce privește activitățile desfășurate pe teritoriul României, în condițiile prevăzute în Capitolul IV din Titlul I, Partea I , se asigură de autoritatea competentă din statul membru de origine, fără a se aduce atingere competențelor Băncii Naționale a României prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Dispozițiile alin. (1) nu împiedica exercitarea supravegherii pe baze consolidate potrivit prezentei ordonanțe de urgență.
Abrogat.
Măsurile luate de Banca Națională a României față de instituțiile de credit din alte state membre care desfășoară activitate în România nu pot institui un tratament discriminator sau restrictiv pe considerente legate de faptul că instituțiile de credit respective sunt autorizate în alte state membre.
Pentru supravegherea prudențială a instituțiilor de credit dintr-un alt stat membru, care desfășoară activitate în România, în special printr-o sucursala, Banca Națională a României colaborează cu autoritățile competente din statul membru de origine și din alte state membre în care instituția de credit desfășoară activitate.
În cadrul colaborării prevăzute la alin. (1) se asigură schimbul de informații în condițiile prevăzute la art. 173 alin. (2)-(2^3) , care se aplică în mod corespunzător.
În cazul în care, pe baza informațiilor și a constatărilor autorității competente din statul membru de origine cu privire la supravegherea lichidității în legătură cu activitatea desfășurată de sucursala din România, Banca Națională a României consideră că autoritatea competentă din statul membru de origine nu a luat măsuri adecvate, poate adopta, după informarea autorității competente din statul membru de origine și a Autorității Bancare Europene, măsuri adecvate pentru a preveni viitoare încălcări ale dispozițiilor legale, în scopul protejării intereselor deponenților, ale investitorilor și ale altor persoane cărora li se furnizează servicii sau în scopul protejării stabilității sistemului financiar.
Prevederile art. 173 alin. (2^4)-(3) se aplică în mod corespunzător.
Banca Națională a României poate solicita autorității competente cu supravegherea consolidată, în considerarea atribuțiilor acesteia similare celor prevăzute la art. 181 alin. (1) , sau autorităților competente din statul membru de origine să considere sucursala din România a unei instituții de credit dintr-un alt stat membru ca fiind semnificativă.
Solicitarea va specifica motivele pentru care sucursala este considerată semnificativă, avându-se în vedere în special următoarele elemente
cota de piață a sucursalei instituției de credit, în ceea ce privește depozitele, depășește 2% în România
impactul probabil al suspendării sau închiderii operațiunilor din România ale instituției de credit asupra lichidității sistemice și asupra sistemelor de plăți și a celor de compensare și decontare din România
dimensiunea și importanța sucursalei din perspectiva numărului de clienți, în contextul sistemului financiar-bancar din România.
Banca Națională a României trebuie să depună toate diligențele pentru a ajunge la o decizie comună cu autoritățile competente prevăzute la art. 210^1 alin. (1) cu privire la desemnarea unei sucursale ca fiind semnificativă.
În cazul în care nu se ajunge la o decizie comună în termen de două luni de la primirea solicitării trimise potrivit prevederilor art. 210^1 alin. (1) , Banca Națională a României decide, în termen de alte două luni, cu privire la desemnarea sucursalei ca fiind semnificativă. În luarea deciziei, Banca Națională a României va avea în vedere orice opinii și rezerve ale autorității competente cu supravegherea consolidată sau ale autorităților competente din statul membru de origine.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Deciziile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt incluse într-un document care cuprinde motivele pe care se întemeiază și sunt transmise autorităților competente implicate. Deciziile luate potrivit prevederilor alin. (1) sunt definitive și opozabile Băncii Naționale a României, care trebuie să le aplice în mod corespunzător.
Desemnarea unei sucursale ca fiind semnificativă nu aduce atingere drepturilor și responsabilităților Băncii Naționale a României prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Dacă autoritatea competentă dintr-un stat membru de origine nu s-a consultat cu Banca Națională a României cu privire la etapele operaționale de întreprins pentru întocmirea planurilor de redresare privind lichiditatea potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României sau dacă, în urma consultării, Banca Națională a României consideră că etapele operaționale întreprinse de autoritatea competentă din statul membru de origine pentru întocmirea respectivelor planuri de redresare privind lichiditatea nu sunt adecvate, Banca Națională a României poate să sesizeze Autoritatea Bancară Europeană și să îi solicite asistența, potrivit prevederilor art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.
Autoritatea competentă din statul membru de origine al unei instituții de credit poate realiza verificarea informațiilor primite potrivit art. 210 alin. (2) la sediul sucursalei din România a instituției de credit. Verificarea la fața locului sau inspecția poate fi realizată direct ori prin intermediul unor terțe persoane împuternicite în acest scop și cu informarea prealabilă a Băncii Naționale a României.
Autoritatea competentă din statul membru de origine poate solicita Băncii Naționale a României să efectueze inspecții la sediul sucursalei din România a unei instituții de credit autorizate în statul membru respectiv, caz în care Banca Națională a României procedează la efectuarea acestor inspecții, în mod direct sau prin intermediul unei terțe persoane împuternicite în acest sens. Autoritatea competentă solicitantă poate participa la efectuarea inspecțiilor respective, dacă nu o realizează ea însăși potrivit alin. (1) *).
Banca Națională a României poate efectua, de la caz la caz, după consultarea autorității competente din statul membru de origine, verificări la fața locului și inspecții la sediul sucursalelor înființate pe teritoriul României de instituțiile de credit din alte state membre și poate solicita respectivelor sucursale informații despre activitățile acesteia și în scop de supraveghere, pe care le consideră relevante din considerente de stabilitate a sistemului financiar din România.
Stabilirea de către autoritatea competentă din statul membru de origine a unui program de supraveghere prudențială nu împiedică efectuarea de către Banca Națională a României, de la caz la caz, a verificărilor la fața locului și a inspecțiilor la sediul sucursalelor înființate pe teritoriul României de instituțiile de credit din alte state membre în conformitate cu prevederile alin. (2^1) *).
Banca Națională a României comunică autorității competente din statul membru de origine informațiile obținute și constatările rezultate în urma verificărilor la fața locului și a inspecțiilor efectuate potrivit alin. (2^1) , care sunt relevante pentru evaluarea riscurilor instituției de credit sau pentru stabilitatea sistemului financiar din România.
Verificările la fața locului și inspecțiile la sediul sucursalelor înființate pe teritoriul României de instituțiile de credit din alte state membre se desfășoară potrivit legislației românești.
Abrogat.
Pentru supravegherea activității din România a sucursalelor instituțiilor de credit din state terțe, Banca Națională a României cooperează cu autoritățile competente din aceste state. În acest sens, Banca Națională a României încheie acorduri de cooperare cu autoritatea competenta din statul terț de origine al instituției de credit. Prin aceste acorduri se stabilesc cel puțin condițiile în care se realizează schimbul de informații, cu respectarea dispozițiilor privind secretul profesional.
La verificările efectuate la sediul sucursalei din România a instituției de credit din statul terț pot participa și reprezentanți ai autorității competente din statul terț de origine, conform acordurilor de cooperare încheiate de Banca Națională a României cu autoritatea respectiva.
Banca Națională a României cooperează în mod strâns cu autoritățile competente din statele membre ale instituțiilor care fac parte din același grup din state terțe în scopul asigurării că toate activitățile respectivului grup desfășurate pe teritoriul Uniunii Europene sunt supuse unei supravegheri cuprinzătoare, că nu sunt eludate cerințele aplicabile grupurilor din state terțe în temeiul prezentei ordonanțe de urgență sau al legislației care a transpus Directiva 2013/36/UE în alte state membre, precum și în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și că este preîntâmpinat orice impact negativ asupra stabilității financiare a Uniunii Europene.
Membrii consiliului de administrație, salariații Băncii Naționale a României, precum și auditorii financiari sau experții numiți de Banca Națională a României pentru efectuarea de verificări la sediul instituțiilor de credit potrivit prevederilor art. 170 , sunt obligați să păstreze secretul profesional asupra oricărei informații confidențiale de care iau cunoștința în cursul exercitării atribuțiilor lor. Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați să păstreze secretul profesional și după încetarea activității în cadrul băncii.
Persoanele prevăzute la alin. (1) nu pot divulga informații confidențiale nici unei persoane sau autorități, cu excepția furnizării acestor informații în forma sumară sau agregată, astfel încât instituția de credit să nu poată fi identificată.
Dacă o instituție de credit a fost declarată în faliment sau este supusă lichidării forțate, informațiile confidențiale care nu se referă la terții implicați în acțiuni de salvgardare a instituției de credit pot fi divulgate în cadrul procedurilor civile sau comerciale.
Dispozițiile alin. (1) -
nu aduc în nici un fel atingere prevederilor legislației penale potrivit cărora se poate impune divulgarea de informații confidențiale în anumite situații.
Banca Națională a României poate să schimbe informații cu autoritățile competente din celelalte state membre și să transmită informații Comitetului European pentru Risc Sistemic, Autorității Bancare Europene, Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, ale Regulamentul (UE) 2019/2.033 al Parlamentului European și al Consiliului, ale prevederilor art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010, ale prevederilor art. 31, 35 și 36 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010, precum și ale prevederilor art. 31 și 36 din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului, ale dispozițiilor legale privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare și ale altor acte normative aplicabile instituțiilor de credit.
Informațiile primite de Banca Națională a României potrivit prevederilor alin. (1) sunt supuse cerințelor referitoare la secretul profesional prevăzute la art. 214 .
Banca Națională a României poate furniza informații autorităților competente din alte state membre, potrivit dispozițiilor alin. (1) , dacă informațiile primite de respectivele autorități sunt supuse unor cerințe de păstrare a secretului profesional similare celor prevăzute la art. 214 .
Publicarea de către Banca Națională a României a rezultatelor simulărilor de criză efectuate potrivit prevederilor art. 166 alin. (4) din prezenta ordonanță de urgență sau potrivit prevederilor art. 32 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 și transmiterea rezultatelor acestor simulări către Autoritatea Bancară Europeană, în vederea publicării de către aceasta a rezultatelor simulărilor de criză efectuate la nivelul Uniunii, nu reprezintă încălcări ale obligației de păstrare a secretului profesional prevăzute la art. 214 alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență.
Banca Națională a României poate utiliza informațiile primite potrivit art. 214 și art. 215 doar în exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere a instituțiilor de credit și numai în următoarele situații
examinarea îndeplinirii condițiilor de autorizare a instituțiilor de credit și facilitarea verificării, pe baza individuală și/sau consolidată, a condițiilor de desfășurare a activității instituțiilor de credit, în special cu privire la lichiditate, solvabilitate, expuneri mari, proceduri administrative și contabile și mecanisme de control intern
aplicarea de sancțiuni
contestarea actelor emise de Banca Națională a României
în cadrul unor proceduri judiciare inițiate în baza prevederilor art. 275 alin. (2) sau a prevederilor altor legi aplicabile instituțiilor de credit.
Banca Națională a României poate încheia acorduri de colaborare referitoare la schimbul de informații cu autoritățile competente din state terțe sau cu alte autorități ori organisme din state terțe prevăzute la art. 218 - 220 , în condițiile în care informațiile furnizate sunt supuse unor cerințe de păstrare a secretului profesional cel puțin echivalente celor prevăzute la art. 214 . Schimbul de informații trebuie să fie circumscris scopului îndeplinirii atribuțiilor de supraveghere ale autorităților sau organismelor menționate.
Informațiile primite de Banca Națională a României de la autoritățile din state terțe prevăzute la alin. (1) nu vor fi furnizate decât cu acordul expres al respectivelor autorități și, dacă este cazul, doar pentru scopurile pentru care acordul a fost obținut.
Informațiile primite de Banca Națională a României de la o autoritate competentă dintr-un alt stat membru nu vor fi furnizate, potrivit prevederilor alin. (1) , decât cu acordul expres al respectivei autorități și, dacă este cazul, doar pentru scopurile pentru care acordul a fost obținut.
Banca Națională a României poate să schimbe informații cu
autoritățile responsabile cu supravegherea altor organizații financiare, a întreprinderilor de asigurare și a piețelor financiare din România și din celelalte state membre; a^1) autoritățile sau organismele responsabile cu menținerea stabilității sistemului financiar în statele membre, prin utilizarea reglementărilor macroprudențiale; a^2) autoritățile sau organismele de reorganizare care au ca scop protejarea stabilității sistemului financiar; a^3) sistemele de protecție contractuală sau instituțională astfel cum sunt menționate la art. 113 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013
organismele din România și din celelalte state membre, implicate în falimentul și lichidarea instituțiilor de credit, precum și în alte proceduri similare
auditorii financiari, din România și din celelalte state membre, ai instituțiilor de credit, firmelor de investiții, întreprinderilor de asigurare, precum și ai altor instituții financiare
autoritățile din statele membre responsabile cu supravegherea entităților raportoare enumerate la art. 2 alin. (1) pct. 1 și 2 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului, pentru a asigura respectarea directivei respective
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România și cu unitățile de informații financiare din alte state membre
autoritățile competente sau organismele responsabile pentru aplicarea regulilor privind separarea structurală în cadrul unui grup bancar.
Autoritățile, organismele și auditorii financiari din România, prevăzuți la alin. (1) pot să schimbe informații cu autorități competente din celelalte state membre.
Schimbul de informații prevăzut la alin. (1) și (2) are în vedere exercitarea atribuțiilor de supraveghere ale Băncii Naționale a României, ale autorităților competente din alte state membre și ale autorităților, organismelor și auditorilor financiari prevăzuți la alin. (1) .
Banca Națională a României poate să furnizeze organismelor care administrează scheme de garantare a depozitelor și scheme de compensare a investitorilor, din România și din alte state membre, informații necesare exercitării funcțiilor acestora.
Informațiile primite de autoritățile, organismele și auditorii financiari din România potrivit prevederilor alin. (1) și (3) sunt supuse cerințelor referitoare la secretul profesional prevăzute la art. 214 .
Banca Națională a României schimba informații cu autoritățile, organismele și auditorii financiari din alte state membre, potrivit prevederilor alin. (1) și (3) , numai dacă informațiile primite de respectivele autorități, organisme sau de auditorii financiari sunt supuse unor cerințe de păstrare a secretului profesional similare celor prevăzute la art. 214 .
Autoritățile, organismele și auditorii financiari din România schimba informații cu autoritățile competente din alte state membre, potrivit prevederilor alin. (2) și (3) , numai dacă informațiile primite de respectivele autorități competente sunt supuse unor cerințe de păstrare a secretului profesional similare celor prevăzute la art. 214 .
Banca Națională a României poate schimba informații cu autorități din România sau din alte state membre, responsabile cu
supravegherea organismelor implicate în falimentul și lichidarea instituțiilor de credit sau în alte proceduri similare; a^1) sistemele de protecție contractuală sau instituțională, astfel cum sunt menționate la art. 113 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013
supravegherea auditorilor financiari ai instituțiilor de credit, ai firmelor de investiții, ai întreprinderilor de asigurare și ai altor instituții financiare.
Schimbul de informații prevăzut la alin. (1) se realizează cu respectarea următoarelor condiții
informațiile trebuie să fie destinate îndeplinirii atribuțiilor de supraveghere prevăzute la alin. (1)
dacă informațiile provin de la o autoritate competenta dintr-un alt stat membru, ele pot fi furnizate potrivit alin. (1) numai cu acordul expres al acestei autorități și doar în scopurile pentru care acest acord a fost obținut.
Autoritățile din România prevăzute la alin. (1) pot schimba informații cu autoritățile competente din alte state membre, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (2) .
În scopul întăririi stabilității sistemului financiar, inclusiv integrității acestuia, Banca Națională a României poate schimba informații cu autoritățile sau organismele din România sau din celelalte state membre cu competente legale în domeniul depistării și investigării încălcărilor legislației privind societățile comerciale.
Schimbul de informații prevăzut la alin. (1) se realizează cu respectarea următoarelor condiții
informațiile trebuie să fie destinate exercitării competentelor prevăzute la alin. (1)
informațiile primite de autoritățile sau organismele din România sunt supuse cerințelor referitoare la secretul profesional prevăzute la art. 214 , respectiv informațiile primite de autoritățile sau organismele din alte state membre sunt supuse unor cerințe de păstrare a secretului profesional similare celor prevăzute la art. 214
dacă informațiile provin de la o autoritate competenta dintr-un alt stat membru, ele pot fi furnizate potrivit alin. (1) numai cu acordul expres al acestei autorități și doar în scopurile pentru care acordul a fost obținut, dacă acesta vizează furnizarea de informații doar în anumite scopuri.
Autoritățile sau organismele din România având competentele prevăzute la alin. (1) pot schimba informații cu autoritățile competente din alte state membre, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (2) , inclusiv în situația în care aceste autorități sau organisme desfășoară activitatea de detectare și investigare cu ajutorul unor persoane anume desemnate în acest scop, care nu au calitatea de angajat în sectorul public.
Autoritățile sau organismele din România, prevăzute la alin. (1) comunica autorităților competente care le furnizează informații, numele și responsabilitățile precis determinate ale persoanelor cărora li se transmit respectivele informații.
În exercitarea atribuțiilor de supraveghere a instituțiilor de credit, Banca Națională a României poate transmite următoarelor autorități și entități informații destinate îndeplinirii atribuțiilor acestora
băncile centrale aparținând Sistemului European al Băncilor Centrale și alte organisme cu funcții similare, în calitate de autorități monetare, dacă aceste informații sunt relevante pentru exercitarea atribuțiilor statutare care le revin, inclusiv coordonarea politicii monetare și furnizarea de lichidități, supravegherea sistemelor de plăți, a sistemelor de compensare și decontare și menținerea stabilității sistemului financiar; a^1) sistemele de protecție contractuală sau instituțională, astfel cum sunt menționate la art. 113 alin. (7) din Regulamentul (UE) 1nr. 575/2013
dacă este cazul, altor autorități publice responsabile cu monitorizarea sistemelor de plăți
Comitetului European pentru Risc Sistemic, Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (AEAPO), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010, precum și Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010, dacă informațiile sunt relevante pentru exercitarea atribuțiilor lor statutare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.092/2010, Regulamentul (UE) nr. 1.094/2010 sau de Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010.
Banca Națională a României poate primi informații de la autoritățile prevăzute la alin. (1) , în măsura în care îi sunt necesare în situațiile prevăzute la art. 216 .
În îndeplinirea atribuțiilor sale în calitate de autoritate monetară și a celor privind monitorizarea sistemelor de plăți, Banca Națională a României poate transmite autorităților competente din celelalte state membre informații pe care acestea le-ar putea solicita în situații similare celor prevăzute la art. 216 .
Informațiile primite potrivit prevederilor alin. (2) sunt supuse cerințelor referitoare la secretul profesional prevăzute la art. 214 .
Banca Națională a României furnizează informații potrivit prevederilor alin. (1) numai dacă informațiile primite de respectivele autorități sunt supuse unor cerințe de păstrare a secretului profesional similare celor prevăzute la art. 214 .
În cazul apariției unei situații de urgență, astfel cum este prevăzută la art. 183 alin. (1) , Banca Națională a României transmite, de îndată, informații băncilor centrale aparținând Sistemului European al Băncilor Centrale, dacă aceste informații sunt relevante pentru exercitarea atribuțiilor statutare care le revin, inclusiv coordonarea politicii monetare și furnizarea de lichidități, supravegherea sistemelor de plăți, a sistemelor de compensare și decontare și menținerea stabilității sistemului financiar, precum și Comitetului European pentru Risc Sistemic, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.092/2010, dacă astfel de informații sunt relevante pentru exercitarea atribuțiilor sale statutare.
Fără a se aduce atingere dispozițiilor art. 214 și 216 , Banca Națională a României poate furniza anumite informații departamentelor din administrația centrală responsabile cu legislația în domeniul supravegherii instituțiilor de credit, firmelor de investiții, instituțiilor financiare, serviciilor de investiții financiare și societăților de asigurări, precum și inspectorilor care acționează în numele acestor departamente.
Furnizarea informațiilor prevăzută la alin. (1) poate fi făcută numai pentru scopuri de supraveghere prudențială, de aplicare a măsurilor preventive și a rezoluției instituțiilor de credit aflate în dificultate. Persoanele cărora le sunt furnizate informații potrivit alin. (1) sunt supuse unor cerințe de păstrare a secretului profesional similare celor prevăzute la art. 214 .
În cazul apariției unei situații de urgență, astfel cum este prevăzută la art. 183 alin. (1) , Banca Națională a României poate furniza informații relevante pentru departamentele prevăzute la alin. (1) din toate statele membre în cauză.
Banca Națională a României poate furniza anumite informații referitoare la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit comisiilor de anchetă ale Parlamentului României, Curții de Conturi a României, precum și altor entități din România cu competențe de anchetă, în următoarele condiții
aceste entități au un mandat legal special de investigare sau examinare a activității Băncii Naționale a României de supraveghere și reglementare prudențială a instituțiilor de credit
informațiile sunt necesare strict pentru îndeplinirea mandatului prevăzut la lit. a)
persoanele care au acces la informații sunt supuse unor cerințe referitoare la păstrarea secretului profesional cel puțin echivalente celor prevăzute la art. 214
dacă informațiile provin de la autoritățile competente dintr-un alt stat membru, acestea nu pot fi divulgate decât cu acordul expres al autorităților respective și doar în scopurile pentru care acordul a fost obținut.
În măsura în care furnizarea de informații potrivit alin. (4) implică prelucrarea de date cu caracter personal, trebuie respectate prevederile Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, precum și legislația națională aplicabilă domeniului protecției datelor.
În situațiile prevăzute la art. 222^1 , informațiile primite de Banca Națională a României potrivit art. 215 și 218 și cele obținute ca urmare a verificărilor la fața locului sau a inspecțiilor efectuate în condițiile art. 174 alin. (1) nu se divulgă de către aceasta fără acordul expres al autorității competente de la care s-au primit informațiile, respectiv al autorității competente din statul membru în care a fost efectuată o astfel de verificare la fața locului sau inspecție.
Fără a se aduce atingere dispozițiilor art. 214 și 216 , Banca Națională a României poate transmite, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)-(4) , anumite informații următoarelor organisme internaționale
Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, pentru scopurile evaluărilor din cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar
Băncii Reglementărilor Internaționale, pentru scopurile studiilor cantitative de impact
Consiliului pentru Stabilitate Financiară, pentru scopuri de supraveghere.
Informațiile confidențiale pot fi furnizate de către Banca Națională a României doar la solicitarea expresă primită în scris din partea organismului relevant și în condițiile în care sunt îndeplinite cel puțin următoarele condiții
solicitarea este pe deplin justificată în scopul îndeplinirii atribuțiilor specifice ale organismului solicitant ce îi revin conform competențelor legale
solicitarea este suficient de clară în ceea ce privește natura, domeniul de aplicare și formatul informațiilor solicitate, precum și în privința mijloacelor de divulgare sau transmitere a acestora
informațiile solicitate sunt strict necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice ale organismului solicitant conform competențelor legale
informațiile sunt transmise ori divulgate doar persoanelor direct implicate în îndeplinirea atribuțiilor specifice
persoanele care au acces la informații sunt supuse cerințelor referitoare la secretul profesional cel puțin echivalente celor prevăzute la art. 214 .
În cazul în care solicitarea prevăzută la alin. (2) este transmisă de oricare dintre organismele prevăzute la alin. (1) , Banca Națională a României poate furniza informații doar în formă agregată sau în mod anonimizat și poate transmite alte informații doar la sediul acesteia.
În măsura în care furnizarea de informații implică prelucrarea de date cu caracter personal, orice prelucrare de date cu caracter personal efectuată de organismul solicitant trebuie să respecte prevederile Regulamentului (UE) nr. 679/2016 .
Banca Națională a României poate să furnizeze informațiile la care se referă prevederile art. 214 - 217 caselor de compensare sau altor structuri similare constituite în conformitate cu prevederile legii în vederea asigurării serviciilor de compensare și decontare pentru orice piața din România, dacă considera că este necesar să comunice aceste informații în scopul asigurării funcționarii corespunzătoare a respectivelor structuri, având în vedere riscurile ca participanții pe piața să nu-și îndeplinească obligațiile de plata.
Informațiile primite potrivit prevederilor alin. (1) sunt supuse cerințelor referitoare la secretul profesional prevăzute la art. 214 .
În situațiile prevăzute la alin. (1) , informațiile primite potrivit dispozițiilor art. 215 nu pot fi divulgate de Banca Națională a României fără acordul expres al autorității competente de la care s-au primit.
Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuate de entitățile implicate în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 , precum și a legislației naționale aplicabile domeniului protecției datelor.