ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

În scopul protejării intereselor deponenților și al asigurării stabilității și viabilității întregului sistem bancar, Banca Națională a României asigură supravegherea prudențială a instituțiilor de credit persoane juridice române, inclusiv a sucursalelor acestora înființate în alte state membre ori în state terțe, urmărind respectarea cerințelor prevăzute de lege și de reglementările aplicabile, atât la nivel individual, cât și la nivel consolidat sau subconsolidat, după caz, în vederea prevenirii și limitării riscurilor specifice activității bancare.

Banca Națională a României aplică prevederile referitoare la verificarea cadrului de administrare, a strategiilor, proceselor și mecanismelor implementate de o instituție de credit, persoană juridică română, precum și măsurile de supraveghere, în mod corespunzător nivelului de aplicare a cerințelor prudențiale prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum este acesta prevăzut în partea I titlul II din regulamentul respectiv.

Banca Națională a României asigură verificarea cadrului de administrare, a strategiilor, proceselor și mecanismelor implementate de fiecare instituție de credit, persoană juridică română, pentru respectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora și realizează propria evaluare a următoarelor riscuri

Pe baza verificării și evaluării efectuate, Banca Națională a României determină în ce măsură cadrul de administrare, strategiile, procesele și mecanismele implementate de o instituție de credit, persoană juridică română, fondurile proprii deținute și lichiditatea acesteia asigură o administrare prudentă și o acoperire adecvată a riscurilor în raport cu profilul de risc al instituției de credit.

Banca Națională a României stabilește frecvența și gradul de detaliere a verificărilor și evaluărilor, cu luarea în considerare a principiului proporționalității, respectiv având în vedere mărimea, importanța sistemică, natura, extinderea și complexitatea activităților desfășurate de fiecare instituție de credit, persoană juridică română. Verificările și evaluările se realizează cel puțin o dată pe an pentru instituțiile de credit în privința cărora s-a stabilit un program de supraveghere prudențială, potrivit prevederilor art. 169^1 .

La efectuarea verificării și evaluării prevăzute la alin. (1) , Banca Națională a României aplică principiul proporționalității potrivit criteriilor publicate în temeiul art. 224 alin. (1) lit. c) .

Banca Națională a României poate adapta metodologiile de aplicare a verificării și a evaluării prevăzute la alin. (1) pentru a lua în considerare instituții de credit cu profiluri de risc similare, cum ar fi modele de afaceri similare sau o situare geografică similară a expunerilor. Astfel de metodologii adaptate pot include valori de referință axate pe risc și indicatori cantitativi, permit luarea în considerare în mod corespunzător a riscurilor specifice la care poate fi expusă fiecare instituție de credit și nu aduc atingere caracterului specific instituției de credit al măsurilor impuse potrivit art. 226 .

Banca Națională a României notifică Autoritatea Bancară Europeană în cazul în care folosește metodologii adaptate în sensul prevederilor alin. (3^2) .

Banca Națională a României realizează simulări de criză în privința instituțiilor de credit pe care le supraveghează, când le consideră adecvate, dar cel puțin anual, în vederea efectuării verificării și evaluării prevăzute la alin. (1)-(3) .

Banca Națională a României informează fără întârziere Autoritatea Bancară Europeană în legătură cu rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) , ori de câte ori în urma efectuării acestora rezultă că o instituție de credit poate prezenta un risc sistemic în conformitate cu art. 23 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.

Atunci când în urma acțiunilor de verificare prevăzute la alin. (1) Banca Națională a României suspectează sau are motive întemeiate să suspecteze săvârșirea sau tentativa de săvârșire a unor fapte de spălare a banilor sau finanțare a terorismului sau atunci când constată existența unui risc potențial crescut privind săvârșirea acestora, informează fără întârziere Autoritatea Bancară Europeană și, în cazul sucursalelor din alte state membre ale instituțiilor de credit persoane juridice române, autoritatea responsabilă cu supravegherea acestora în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. În situația constatării unui risc potențial crescut de spălare a banilor sau finanțare a terorismului la o sucursală din alt stat membru a unei instituții de credit persoană juridică română, Banca Națională a României transmite Autorității Bancare Europene și rezultatul evaluării comune realizate cu autoritatea responsabilă cu supravegherea sucursalei în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

Pentru scopurile alin. (6) Banca Națională a României dispune măsuri și/sau aplică măsuri sancționatorii potrivit prezentei ordonanțe de urgență.

Banca Națională a României verifică în mod regulat, cel puțin o dată la 3 ani, respectarea de către instituțiile de credit a cerințelor referitoare la abordările interne care necesită o aprobare înainte de a fi utilizate pentru calculul cerințelor de fonduri proprii, potrivit prevederilor cuprinse în partea a III-a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Condițiile pentru efectuarea verificării prevăzute la alin. (1) , precum și pentru revocarea sau limitarea utilizării abordărilor interne se stabilesc prin reglementările emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.

Pentru scopurile alin. (1) , în cazul în care Banca Națională a României identifică deficiențe semnificative în surprinderea riscurilor de către abordarea internă a unei instituții de credit, aceasta se asigură că respectivele deficiențe sunt corectate sau ia măsurile adecvate pentru atenuarea consecințelor acestora, inclusiv prin impunerea unor factori de multiplicare mai ridicați sau prin impunerea de cerințe suplimentare de fonduri proprii sau prin luarea altor măsuri adecvate și eficace.

Dacă o instituție de credit a primit aprobarea de a aplica o abordare internă care necesită aprobarea din partea Băncii Naționale a României înainte de utilizarea unei astfel de abordări pentru calculul cerințelor de fonduri proprii, potrivit prevederilor cuprinse în partea a III-a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, însă nu mai îndeplinește cerințele referitoare la aplicarea respectivei abordări, Banca Națională a României solicită instituției de credit în cauză fie să demonstreze, într-un mod pe care îl consideră satisfăcător, că efectul neconformării este nesemnificativ atunci când abordarea se aplică potrivit Regulamentului (UE) nr. 575/2013, fie să prezinte un plan de restabilire în timp util a conformării la cerințele menționate anterior și să stabilească un termen-limită pentru punerea în aplicare a acestuia.

Pentru scopurile alin. (4) , Banca Națională a României solicită îmbunătățirea planului de restabilire în cazul în care este puțin probabil ca acesta să aibă drept rezultat o conformare deplină sau în cazul în care termenul este inadecvat. În situația în care este puțin probabil ca instituția de credit să poată restabili conformitatea într-un termen adecvat și, după caz, nu a demonstrat în mod satisfăcător că efectul neconformării este nesemnificativ, Banca Națională a României revocă aprobarea de a utiliza abordarea sau impune limitarea acesteia la domeniile conforme sau la acele domenii pentru care conformarea poate fi realizată într-un termen adecvat.

Banca Națională a României furnizează Autorității Bancare Europene informații cu privire la: a) desfășurarea procesului de verificare și evaluare în sensul prevederilor art. 166

Banca Națională a României furnizează Autorității Bancare Europene orice alte informații suplimentare la solicitarea acesteia, în vederea dezvoltării de către Autoritatea Bancară Europeană a unei abordări coerente în privința procesului de verificare și evaluare, cu respectarea principiului proporționalității, în conformitate cu prevederile art. 35 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.

Banca Națională a României se consultă cu Autoritatea Bancară Europeană în situația în care decide să dezvolte propriile portofolii de referință aferente abordărilor interne utilizate de instituțiile de credit în vederea determinării cerințelor de fonduri proprii.

În baza informațiilor furnizate de instituțiile de credit raportoare în legătură cu cerințele de fonduri proprii aferente expunerilor din portofoliile de referință, Banca Națională a României monitorizează, după caz, diferitele valori ponderate la risc ale expunerilor sau diferitele cerințe de fonduri proprii, cu excepția celor aferente riscului operațional, pentru expunerile sau tranzacțiile din portofoliul de referință, rezultate din abordările interne ale instituțiilor de credit respective. Cel puțin o dată pe an, Banca Națională a României realizează o evaluare a calității abordărilor respective, acordând o atenție deosebită următoarelor

În situația în care anumite instituții de credit prezintă discrepanțe semnificative față de majoritatea instituțiilor de credit similare sau în cazul în care există puține elemente comune în abordările utilizate, ceea ce conduce la rezultate foarte variate, Banca Națională a României investighează motivele acestui fapt și, dacă se poate stabili în mod clar că abordarea unei instituții de credit duce la o subestimare a cerințelor de fonduri proprii care nu poate fi atribuită diferențelor în materie de riscuri ale expunerilor sau pozițiilor aferente, adoptă măsurile corective necesare.

În scopul asigurării unui caracter adecvat al măsurilor corective prevăzute la alin. (3) , deciziile Băncii Naționale a României privind adoptarea unor astfel de măsuri trebuie să respecte principiul conform căruia măsurile trebuie să susțină obiectivele unei abordări interne și, prin urmare, nu trebuie să conducă la standardizare sau metode preferate, să creeze stimulente incorecte ori să cauzeze un comportament lipsit de inițiativă.

Banca Națională a României monitorizează evoluțiile înregistrate în legătură cu profilurile de risc de lichiditate, cum ar fi cele privind caracteristicile și volumul aferente unui produs, administrarea riscului, politicile de finanțare și concentrările finanțării.

Banca Națională a României adoptă măsuri eficace în cazul în care evoluțiile menționate la alin. (1) pot conduce la instabilitatea instituției de credit la nivel individual sau la instabilitate sistemică.

Banca Națională a României informează Autoritatea Bancară Europeană cu privire la eventualele măsuri aplicate în conformitate cu alin. (2) .

Banca Națională a României poate face recomandări instituției de credit, persoană juridică română, în vederea adoptării de măsuri corespunzătoare de către aceasta pentru îmbunătățirea cadrului de administrare, a strategiilor, proceselor și mecanismelor implementate, pentru asigurarea unei organizări adecvate a activității desfășurate ori pentru restabilirea sau susținerea situației sale financiare, inclusiv în cazul constatării deteriorării indicatorilor financiari și de prudență ai acesteia. Instituția de credit trebuie să comunice Băncii Naționale a României măsurile întreprinse, în termenele stabilite de aceasta.

Independent de formularea unor recomandări, Banca Națională a României poate dispune măsuri și/sau aplicarea de sancțiuni și măsuri sancționatoare, potrivit prezentei ordonanțe de urgență.

Banca Națională a României stabilește, cel puțin anual, un program de supraveghere prudențială în privința instituțiilor de credit pe care le supraveghează. Elementele de conținut al unui program de supraveghere prudențială și categoriile de instituții de credit avute în vedere sunt stabilite prin reglementări emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență.

Atunci când consideră necesar, potrivit art. 166 , Banca Națională a României ia, în special, următoarele măsuri specifice

Verificările la fața locului se efectuează de către personalul Băncii Naționale a României, împuternicit în acest sens, sau de către auditori financiari sau experți numiți de Banca Națională a României.

Banca Națională a României poate stabili, în anumite situații, scopul auditului financiar și standardele ce trebuie luate în considerare, în condițiile menținerii acestuia în aria de competenta a auditorului financiar.

Instituțiile de credit, persoane juridice române, sunt obligate să permită personalului Băncii Naționale a României și altor persoane împuternicite să efectueze verificarea să le examineze evidentele, conturile și operațiunile și să furnizeze toate documentele și informațiile legate de desfășurarea activității, după cum sunt solicitate de către aceștia.

Instituțiile de credit, persoane juridice române, furnizează Băncii Naționale a României orice informație necesară pentru evaluarea conformării lor la cerințele prudențiale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și de reglementările emise în aplicarea acestora. Mecanismele de control intern și procedurile contabile și administrative ale instituțiilor de credit, persoane juridice române, trebuie să permită verificarea în orice moment a conformării la cerințele prudențiale.

Supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, persoane juridice române, care desfășoară activități în alte state membre în condițiile prevăzute în Capitolul VI din Titlul I, Partea I , în special prin înființarea unei sucursale, este asigurată de Banca Națională a României, având în vedere dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Pentru supravegherea prudențială a instituțiilor de credit din România, care desfășoară activitate în alte state membre, în special printr-o sucursala. Banca Națională a României colaborează cu autoritățile competente din statele membre gazda.

În cadrul colaborării prevăzute la alin. (1) se asigură schimbul tuturor informațiilor referitoare la administrarea și/sau conducerea și la acționariatul instituției de credit, persoană juridică română, de natură să faciliteze supravegherea acesteia și evaluarea îndeplinirii condițiilor care au stat la baza autorizării, precum și schimbul tuturor informațiilor de natură să faciliteze verificarea pe o bază continuă a activității instituției de credit, în special în ceea ce privește lichiditatea, solvabilitatea, schema de garantare a depozitelor, limitarea expunerilor mari, alți factori care pot influența riscul sistemic pe care îl prezintă instituția de credit, procedurile administrative și contabile și mecanismele de control intern.

Banca Națională a României furnizează, de îndată, autorităților competente din statele membre gazdă orice informații și constatări referitoare la supravegherea lichidității, potrivit părții a VI-a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și potrivit părții I titlul III cap. II din prezenta ordonanță de urgență, în privința activității desfășurate de o instituție de credit, persoană juridică română, prin intermediul sucursalelor din statele membre respective, în măsura în care informațiile și constatările respective sunt relevante pentru protecția deponenților și a investitorilor din statele membre gazdă.

Banca Națională a României informează, de îndată, autoritățile competente din toate statele membre gazdă în cazul în care apare o criză de lichiditate sau se poate estima în mod rezonabil că va apărea o astfel de criză. Informațiile furnizate includ detalii despre elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de redresare, precum și despre orice măsuri de supraveghere prudențială luate în contextul respectiv. (2^3) Banca Națională a României comunică și explică, la cererea autorităților competente din statele membre gazdă, modul în care au fost avute în vedere informațiile și constatările prevăzute la alin. (2^1) , aceste autorități putând lua măsurile pe care le consideră adecvate.

Dacă Banca Națională a României nu este de acord cu măsurile luate de autoritățile competente din statele membre gazdă, aceasta poate supune cazul spre soluționare Autorității Bancare Europene, în conformitate cu prevederile art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010.

Banca Națională a României poate sesiza, cu privire la situațiile în care o cerere de colaborare, în special în vederea schimbului de informații, a fost respinsă sau acesteia nu i s-a dat curs într-un termen rezonabil, Autoritatea Bancară Europeană, care acționează potrivit competențelor atribuite în temeiul art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010. Banca Națională a României poate beneficia de asistența acordată, din proprie inițiativă, de Autoritatea Bancară Europeană, în temeiul art. 19 alin. (1) paragraful 2 din regulamentul respectiv, în vederea ajungerii la un acord privind schimbul de informații cu autoritățile competente implicate.

În cazul în care i se solicită considerarea unei sucursale dintr-un alt stat membru a unei instituții de credit, persoană juridică română, ca fiind semnificativă, Banca Națională a României trebuie să depună toate diligențele pentru a ajunge la o decizie comună cu autoritatea competentă din statul membru gazdă și, dacă este cazul, cu autoritatea competentă cu supravegherea consolidată, în considerarea atribuțiilor acesteia din urmă similare celor prevăzute la art. 181 alin. (1) .

Prevederile art. 210^1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Dacă nu se ajunge la o decizie comună potrivit prevederilor alin. (1) , decizia luată de autoritățile competente din statul membru gazdă este definitivă și opozabilă Băncii Naționale a României, care trebuie să o aplice în mod corespunzător.

Desemnarea unei sucursale ca fiind semnificativă nu aduce atingere drepturilor și responsabilităților autorităților competente implicate.

Banca Națională a României comunică autorităților competente din statul membru gazdă pe teritoriul căruia este înființată o sucursală semnificativă de către o instituție de credit, persoană juridică română, informațiile prevăzute la art. 186 alin. (4) lit. c) și d) și îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 181 alin. (1) lit. c) , în cooperare cu autoritățile competente din statul membru gazdă.

În cazul în care Banca Națională a României constată prezența unei situații de urgență la nivelul unei instituții de credit, potrivit prevederilor art. 183 alin. (1) , aceasta alertează în cel mai scurt timp posibil autoritățile prevăzute la art. 222 alin. (6) și la art. 222^1 alin. (1) .

Banca Națională a României comunică autorităților competente din statele membre gazdă pe teritoriul cărora funcționează sucursale semnificative ale unor instituții de credit, persoane juridice române, rezultatele evaluării riscurilor, realizate potrivit prevederilor art. 166 și, dacă este cazul, ale art. 182^1 și 182^2 . Banca Națională a României comunică, de asemenea, deciziile adoptate potrivit prevederilor art. 225 alin. (1) și art. 226 alin. (3)-(6) , în măsura în care evaluările și deciziile respective sunt relevante pentru acele sucursale.

Banca Națională a României se consultă cu autoritățile competente din statele membre gazdă în care sunt deschise sucursale semnificative de către instituții de credit, persoane juridice române, în legătură cu etapele operaționale de întreprins pentru întocmirea planurilor de redresare privind lichiditatea, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României, dacă aceasta este relevantă din perspectiva riscurilor de lichiditate în moneda națională a statului membru gazdă.

În cazul unei instituții de credit, persoană juridică română, având sucursale semnificative în alte state membre, dacă nu se aplică prevederile art. 185^1-185^5 , Banca Națională a României stabilește și conduce un colegiu al supraveghetorilor pentru a facilita cooperarea potrivit prevederilor art. 173 și 173^2 .

Stabilirea și funcționarea colegiului se bazează pe acorduri scrise stabilite, după consultarea celorlalte autorități competente implicate, de către Banca Națională a României. Stabilirea modului de funcționare operațională a colegiilor de supraveghetori are în vedere și ghidurile elaborate în acest sens de Comitetul Supraveghetorilor Bancari Europeni.

Banca Națională a României decide autoritățile competente participante la o reuniune sau activitate a colegiului.

Decizia Băncii Naționale a României trebuie să aibă în vedere relevanța activității de supraveghere ce urmează a fi planificată sau coordonată de aceste autorități, în special impactul potențial asupra stabilității financiare a sistemului financiar al statelor membre în cauză, prevăzut la art. 4 alin. (5) , precum și obligațiile Băncii Naționale a României prevăzute la art. 173^2 .

Banca Națională a României îi informează complet, în prealabil, pe toți membrii colegiului cu privire la organizarea reuniunilor, la aspectele principale de discutat și la activitățile ce urmează a fi analizate. De asemenea, Banca Națională a României îi informează complet și la timp pe toți membrii colegiului în legătură cu măsurile și acțiunile întreprinse în cadrul respectivelor reuniuni.

Pentru verificarea activității sucursalelor înființate în alte state membre de către instituțiile de credit, persoane juridice române, Banca Națională a României poate efectua verificări la fața locului și inspecții la sediul acestor sucursale, direct sau prin intermediul unor persoane împuternicite în acest scop, cu informarea prealabilă a autorităților competente din statele membre gazdă, sau poate solicita efectuarea verificării la fața locului sau a inspecției de către aceste autorități, situație în care poate participa la efectuarea verificării la fața locului sau a inspecției, dacă consideră necesar.

Autoritatea competentă din statul membru gazdă poate efectua, de la caz la caz, după consultarea Băncii Naționale a României, verificări la fața locului și inspecții la sediul sucursalelor înființate pe teritoriul statului membru respectiv de instituțiile de credit, persoane juridice române, și poate solicita respectivelor sucursale, în scop de supraveghere, informații despre activitățile acesteia, pe care le consideră relevante din considerente de stabilitate a sistemului financiar din statul membru gazdă.

Informațiile și constatările relevante pentru evaluarea riscurilor instituției de credit sau pentru stabilitatea sistemului financiar din statul membru gazdă, comunicate Băncii Naționale a României de către autoritatea competentă din statul membru gazdă în urma verificărilor la fața locului și a inspecțiilor efectuate potrivit prevederilor alin. (2) , sunt avute în vedere de Banca Națională a României în mod corespunzător la stabilirea programului de supraveghere prudențială prevăzut la art. 169^1 , cu luarea în considerare și a stabilității sistemului financiar din statul membru gazdă.

Verificările la fața locului și inspecțiile la sediul sucursalelor înființate în alte state membre de instituțiile de credit, persoane juridice române, se desfășoară în conformitate cu legislația statelor membre în care este efectuată verificarea sau inspecția.

Supravegherea pe bază consolidată este exercitată de Banca Națională a României în următoarele situații

Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a^1) , lit. c) subpct. (ii) și lit. e) , supravegherea pe bază consolidată se realizează de către Banca Națională a României atunci când aceasta supraveghează la nivel individual una sau mai multe instituții de credit, filiale în cadrul unui grup, și suma totalurilor activului bilanțier al acestora este mai mare decât cel al altor filiale, instituții de credit, supravegheate la nivel individual de către altă autoritate competentă din România sau din alt stat membru.

Supravegherea pe bază consolidată a unei societăți de servicii de investiții financiare este exercitată de Autoritatea de Supraveghere Financiară în situația în care societatea de servicii de investiții financiare supravegheată la nivel individual de Autoritatea de Supraveghere Financiară este firmă de investiții-mamă la nivelul României sau firmă de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene și nu are ca filială o instituție de credit.

Supravegherea pe bază consolidată a unei societăți de servicii de investiții financiare este exercitată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în situația în care respectiva societate de servicii de investiții financiare are ca societatemamă o societate financiară holding-mamă la nivelul României sau o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul României ori o societate financiară holding-mamă la nivelul altui stat membru sau o societate financiară holding mixtămamă la nivelul altui stat membru ori o societate financiară holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene și care este societate-mamă, după caz, pentru cel puțin încă o firmă de investiții autorizată într-un alt stat membru, societatea de servicii de investiții financiare respectivă are cel mai mare total al bilanțului, iar grupul nu include instituții de credit.

Prin excepție de la prevederile alin. (1^3) , supravegherea pe bază consolidată este exercitată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară atunci când aceasta supraveghează la nivel individual una sau mai multe societăți de servicii de investiții financiare din cadrul grupului cu cel mai mare total agregat al bilanțului.

În anumite cazuri, Banca Națională a României poate să nu aplice, de comun acord cu autoritățile competente din România sau din alte state membre, criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) , a^1) , c) și e) și să desemneze o altă autoritate responsabilă cu exercitarea supravegherii pe bază consolidată dacă aplicarea acestor criterii ar fi necorespunzătoare, având în vedere instituțiile de credit respective și importanța activității desfășurate de acestea în România sau în alte state membre sau nevoia de a asigura continuitatea exercitării supravegherii pe bază consolidată de către aceeași autoritate competentă. În aceste cazuri, instituția de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, societatea financiară holding-mamă la nivelul Uniunii Europene, societatea financiară holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene ori instituția de credit cu cel mai mare total al activului bilanțier, după caz, are dreptul de a-și exprima opinia înainte de luarea unei astfel de decizii de către autoritățile competente. În termen de 15 zile calendaristice după încheierea oricărui acord potrivit prevederilor prezentului alineat, Banca Națională a României notifică Comisia și Autoritatea Bancară Europeană.

Supravegherea pe bază consolidată este exercitată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară atunci când aceasta supraveghează la nivel individual una sau mai multe societăți de servicii de investiții financiare din cadrul grupului cu cel mai mare total al activului bilanțier.

Supravegherea pe bază consolidată a unei societăți de servicii de investiții financiare este exercitată de Autoritatea de Supraveghere Financiară în situația în care societatea de servicii de investiții financiare supravegheată la nivel individual de Autoritatea de Supraveghere Financiară are ca societate-mamă o societate financiară holding-mamă la nivelul României sau o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul României ori o societate financiară holding-mamă la nivelul altui stat membru ori o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul unui stat membru ori o societate financiară holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau o societate financiară holding mixtă-mamă la nivelul Uniunii Europene.

În situația în care societatea de servicii de investiții financiare supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară face parte dintr-un grup supus supravegherii consolidate potrivit art. 18 alin. (3) sau (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și are cel mai mare total al activului bilanțier, supravegherea pe bază consolidată este exercitată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în cazul în care grupul nu include instituții de credit.

În cazul în care o instituție de credit filială, persoană juridică română, nu este inclusă în aria de cuprindere a supravegherii pe bază consolidată exercitată de o autoritate competentă dintr-un alt stat membru, potrivit prevederilor art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, Banca Națională a României poate solicita întreprinderii-mamă informații care pot facilita supravegherea respectivei instituții de credit.

În cazul în care, în supravegherea pe bază consolidată a unei instituții de credit, persoană juridică română, nu este inclusă o instituție de credit sau o firmă de investiții filială dintr-un alt stat membru, instituția de credit-mamă la nivelul României, societatea financiară holding-mamă la nivelul României sau societatea financiară holding mixtă-mamă la nivelul României, după caz, trebuie să furnizeze informații care pot facilita supravegherea respectivei instituții de credit sau a firmei de investiții filială, la solicitarea autorităților competente din acel stat membru.

Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, poate solicita filialelor unei instituții de credit, ale unei societăți financiare holding sau ale unei societăți financiare holding mixte, care nu sunt incluse în aria de cuprindere a consolidării prudențiale, informații de natura celor prevăzute la art. 194 . În acest caz, se aplică procedurile pentru transmiterea și verificarea informațiilor prevăzute la art. 194 și 195 .

Filialele, persoane juridice române, ale unei instituții de credit sau ale unei societății financiare holding, care nu sunt incluse în aria de cuprindere a consolidării prudențiale, trebuie să furnizeze informații de natura celor prevăzute la art. 194 , la solicitarea autorității responsabile cu supravegherea pe baza consolidată, inclusiv în situația în care aceasta este o autoritate competenta dintr-un alt stat membru.

Pe lângă obligațiile care îi revin în conformitate cu dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, îndeplinește următoarele atribuții

În cazul în care Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, nu își îndeplinește atribuțiile prevăzute la alin. (1) sau dacă autoritățile competente nu colaborează cu aceasta în măsura necesară îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (1) , Banca Națională a României și oricare dintre celelalte autorități competente implicate pot supune cazul spre soluționare Autorității Bancare Europene, potrivit prevederilor art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului.

Planificarea și coordonarea activităților de supraveghere prevăzute la alin. (1) lit. c) includ măsurile excepționale prevăzute la art. 188 alin. (1) lit. b) , pregătirea evaluărilor comune, punerea în aplicare a planurilor de urgență și comunicările adresate publicului.

Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, trebuie să depună toate diligențele pentru a ajunge la o decizie comună cu autoritățile responsabile cu supravegherea filialelor unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește

Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care Banca Națională a României este autoritate responsabilă cu supravegherea la nivel individual a instituțiilor de credit, persoane juridice române, care sunt filiale ale unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene.

Decizia comună prevăzută la art. 182^1 alin. (1) trebuie să ia în considerare în mod corespunzător evaluarea riscului filialelor, realizată de autoritățile competente implicate, în sensul prevederilor art. 148 , 166 și art. 226^2-226^5 și trebuie luată

Decizia comună prevăzută la art. 182^1 alin. (1) lit. a) și b) este inclusă într-un document care cuprinde motivele pe care se întemeiază și este transmisă instituției de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene de către Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant.

În cazul în care nu se ajunge la acord, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, la cererea oricăreia dintre celelalte autorități competente implicate, va consulta Autoritatea Bancară Europeană. Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, poate consulta Autoritatea Bancară Europeană din propria inițiativă.

În cazul în care nu se ajunge la o decizie comună a autorităților competente în termenele prevăzute la art. 182^2 alin. (1) , decizia cu privire la aplicarea prevederilor art. 148 , 166 , 166^6 , art. 226 alin. (3) lit. a) , art. 226^5 și ale art. 226 alin. (6) și (7) trebuie luată, pe bază consolidată, de Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, după luarea în considerare în mod corespunzător a evaluării riscului filialelor, efectuată de autoritățile competente relevante.

Dacă, până la împlinirea termenelor prevăzute la art. 182^2 alin. (1) , oricare dintre autoritățile competente implicate a supus cazul spre soluționare Autorității Bancare Europene, potrivit procedurii de soluționare a dezacordurilor prevăzute la art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, amână luarea unei decizii în așteptarea deciziei pe care Autoritatea Bancară Europeană o poate lua potrivit prevederilor art. 19 alin. (3) din respectivul regulament. Banca Națională a României va lua decizia în conformitate cu decizia Autorității Bancare Europene, aceasta din urmă fiind luată în termen de o lună de la data la care a fost primit cazul spre soluționare. Termenele prevăzute la art. 182^2 alin. (1) se consideră fază de conciliere în sensul art. 19 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010. Cazul nu poate fi supus spre soluționare Autorității Bancare Europene după împlinirea termenelor prevăzute la art. 182^2 alin. (1) sau după luarea unei decizii comune de către autoritățile competente implicate.

Decizia referitoare la aplicarea prevederilor art. 148 , 166 , 166^6 , art. 226 alin. (3) lit. a) , art. 226^5 și ale art. 226 alin. (6) și (7) se ia, pe bază individuală sau subconsolidată, după caz, de Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea la nivel individual a instituțiilor de credit, persoane juridice române, care sunt filiale ale unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene, cu luarea în considerare a punctelor de vedere și a rezervelor exprimate de supraveghetorul consolidant.

Prevederile art. 182^3 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care consultă Autoritatea Bancară Europeană potrivit prevederilor art. 182^2 alin. (3) , Banca Națională a României ține seama de opinia acestuia și explică orice abatere semnificativă de la aceasta.

Banca Națională a României ține seama de opiniile Autoritatea Bancară Europeană și explică orice abatere semnificativă de la acestea, inclusiv în cazul în care consultarea se realizează de altă autoritate competentă, în calitate de supraveghetor consolidant.

Deciziile comune adoptate potrivit prevederilor art. 182^1 și deciziile adoptate potrivit prevederilor art. 182^3 și 182^4 sunt definitive.

În cazul în care Banca Națională a României nu are calitatea de supraveghetor consolidant, deciziile comune adoptate în mod similar celor prevăzute la art. 182^1 , precum și deciziile adoptate în mod similar celor prevăzute la art. 182^3 și 182^4 de către un supraveghetor consolidant, respectiv de către autorități responsabile cu supravegherea la nivel individual a instituțiilor de credit sau a firmelor de investiții, filiale ale unei instituții de credit sau ale unei firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene, sunt definitive și opozabile Băncii Naționale a României, care trebuie să le aplice în mod corespunzător.

Deciziile comune adoptate potrivit prevederilor art. 182^1 și deciziile adoptate potrivit prevederilor art. 182^3 și 182^4 trebuie să fie actualizate anual sau în mod excepțional, în cazul în care o autoritate responsabilă cu supravegherea filialelor unei instituții de credit-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte-mamă la nivelul Uniunii Europene solicită în scris și motivat Băncii Naționale a României, în calitate de supraveghetor consolidant, actualizarea deciziei referitoare la aplicarea prevederilor art. 226 alin. (3) lit. a) și alin. (6) și (7) și ale art. 226^5 .

Banca Națională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea la nivel individual a instituțiilor de credit, persoane juridice române, filiale ale unei instituții de credit sau ale unei firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte la nivelul Uniunii Europene, poate solicita în scris și motivat supraveghetorului consolidant, în mod excepțional, actualizarea deciziilor comune adoptate potrivit prevederilor art. 182^1 , precum și a celor adoptate în mod similar celor prevăzute la art. 182^3 și 182^4 la nivel consolidat de supraveghetorul consolidant și, respectiv, la nivel individual sau subconsolidat de către o altă autoritate responsabilă cu supravegherea filialelor unei instituții de credit sau ale unei firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene sau ale unei societăți financiare holding mixte la nivelul Uniunii Europene.

În cazul solicitărilor de actualizare formulate în mod excepțional, potrivit prevederilor alin. (1) și (2) , acestea pot fi tratate pe bază bilaterală, între Banca Națională a României și autoritatea responsabilă cu supravegherea filialelor unei instituții de credit sau firme de investiții-mamă la nivelul Uniunii Europene, ale unei societăți financiare holding-mamă la nivelul Uniunii Europene ori ale unei societăți financiare holding mixte la nivelul Uniunii Europene sau între Banca Națională a României și supraveghetorul consolidant, după caz.

În cazul apariției unei situații de urgență, inclusiv a unei situații ca cea descrisă la art. 18 din Regulamentul (UE) nr. 1.093/2010, ori în cazul unor evoluții nefavorabile ale piețelor financiare, care ar putea pune în pericol lichiditatea pieței și stabilitatea sistemului financiar în oricare dintre statele membre în care entitățile unui grup au fost autorizate sau în care au fost înființate sucursale semnificative, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor consolidant, alertează în cel mai scurt timp posibil, cu respectarea cerințelor referitoare la păstrarea secretului profesional, Autoritatea Bancară Europeană, Comitetul European pentru Risc Sistemic și autoritățile prevăzute la art. 222 alin. (6) și art. 222^1 alin. (1) și le comunică toate informațiile esențiale îndeplinirii atribuțiilor acestora.

Dacă Banca Națională a României, în exercitarea atribuțiilor acesteia de bancă centrală, constată existența unei situații descrise la alin. (1) , alertează în cel mai scurt timp posibil autoritățile competente cu exercitarea supravegherii pe bază consolidată a instituțiilor de credit și Autoritatea Bancară Europeană.

În aplicarea prevederilor alin. (1) și (1^1) , dacă este posibil, se utilizează canalele de comunicare existente.

În situația în care informații care au fost furnizate deja altei autorități competente sunt necesare Băncii Naționale a României, în calitate de supraveghetor consolidant, aceasta contactează, dacă este posibil, autoritatea competentă respectivă pentru a evita duplicarea raportărilor către diversele autorități implicate în procesul de supraveghere.