ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 150 din 31 octombrie 2002 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (actualizată până la data de 21 iulie 2005*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Atribuțiile CNAS sunt următoarele
administrează fondul prin președintele CNAS, împreună cu casele de asigurări, și prezintă Ministerului Sănătății rapoarte trimestriale și anuale privind execuția bugetară
elaborează, implementeaza și gestionează procedurile și formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătății, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
elaborează și actualizează Registrul unic de evidenta a asiguraților
elaborează și publică raportul anual și planul de activitate pentru anul următor
îndrumă metodologic și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele de asigurări
răspunde pentru activitățile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fața Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății și față de asigurați
elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătății spre aprobare Guvernului
negociaza împreună cu CMR criteriile privind acordarea asistenței medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
participa anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuție personală, pe baza prescripțiilor medicale, pentru persoanele asigurate
administrează și întreține bunurile imobile și baza materială din patrimoniu, în condițiile legii
asigura organizarea sistemului informatic și informațional unic integrat pentru înregistrarea asiguraților și pentru gestionarea și administrarea fondului. Indicatorii folosiți în raportarea datelor în sistemul de asigurări de sănătate sunt unitari și se stabilesc de către Ministerul Sănătății, la propunerea CNAS și CMR
negociaza și contractează cu instituții abilitate de lege colectarea și prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraților, în vederea contractării și decontării acestora de către casele de asigurări
acorda gratuit informații, consultanța și asistența în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale
participa la licitații naționale organizate de Ministerul Sănătății pentru achiziția de medicamente și materiale specifice pentru realizarea programelor de sănătate
încheie și derulează contracte de achiziții publice pentru medicamente și materiale sanitare pentru derularea programelor de sănătate, precum și contracte de furnizare de servicii medicale de dializa
reglementează în mod unitar sistemul de asigurări de răspundere civilă; p^1) asigura logistica și baza materială necesare activității de pregătire și formare profesională a personalului, din cheltuielile de administrare a fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
alte atribuții prevăzute de acte normative în domeniul sănătății
inițiază, negociaza și încheie cu instituții similare documente de cooperare internationala în domeniul sau de activitate.
Realizarea atribuțiilor ce revin CNAS, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, este supusă controlului Ministerului Sănătății.
Atribuțiile caselor de asigurări sunt următoarele
Abrogat
sa administreze bugetele proprii
sa înregistreze, sa actualizeze datele referitoare la asigurați și să le comunice CNAS
sa elaboreze și sa publice raportul anual și planul de activitate pentru anul următor. Acestea se avizează de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, respectiv de direcțiile medicale ale ministerelor cu rețele sanitare proprii, după caz
Abrogat
sa furnizeze gratuit informații, consultanța, asistența în problemele asigurărilor sociale de sănătate și ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale
sa administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale
sa negocieze, sa contracteze și sa deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale în condițiile contractului-cadru
să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate și nivelul tarifelor acestora
sa organizeze licitații în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii, pe baza prevederilor contractului-cadru
alte atribuții prevăzute de acte normative în domeniul sănătății.
CNAS are următoarele organe de conducere
adunarea reprezentanților
consiliul de administrație
președintele
2 vicepreședinți
directorul general.
Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie să îndeplinească următoarele condiții
să fie cetățeni români și să aibă domiciliul pe teritoriul României
să aibă calitatea de asigurat
sa nu aibă cazier judiciar sau fiscal.
Adunarea reprezentanților se constituie pe o perioadă de 4 ani și cuprinde
reprezentanți ai asiguraților delegați de consiliile județene și de Consiliul General al Municipiului București în număr de unu pentru fiecare județ și doi pentru municipiul București. Desemnarea acestor reprezentanți se face în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență
29 de membri numiți astfel: 2 de către Președintele României, 3 de către primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății, 3 de către Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de către Camera Deputaților, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de către asociațiile patronale reprezentative la nivel național, 5 de către organizațiile sindicale reprezentative la nivel național, 7 reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii, respectiv câte un reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Justiției, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, și un reprezentant al Consiliului Național al Persoanelor Varstnice.
Sunt reprezentative la nivel național asociațiile patronale și organizațiile sindicale care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată.
Pe locurile devenite vacante ca urmare a demisiei, revocării din cauze prevăzute de lege sau a decesului se numesc noi membri, aleși în aceleași condiții, până la expirarea mandatului în curs.
Adunarea reprezentanților se întrunește în ședința o dată pe an, la convocarea consiliului de administrație, sau în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui CNAS, a consiliului de administrație sau a unui număr de cel puțin 30 de membri ai adunării reprezentanților.
Adunarea reprezentanților poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor. Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorității membrilor prezenți.
Adunarea reprezentanților are următoarele atribuții
propune modificarea Statutului CNAS
îi alege și îi revoca pe cei doi membri în consiliul de administrație
analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept și recomanda ordonatorului principal de credite cu delegație luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia, în condițiile legii
analizează modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile acordate și tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de baza și recomanda măsurile legale pentru folosirea cu eficienta a fondurilor și de respectare a drepturilor asiguraților.
Consiliul de administrație al CNAS se constituie din 19 membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează
5 reprezentanți ai statului, dintre care unul este numit de Președintele României și 4 de primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății, a ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, a ministrului finanțelor publice și a ministrului justiției
5 membri numiți prin consens de către asociațiile patronale reprezentative la nivel național
5 membri numiți prin consens de către confederatiile sindicale reprezentative la nivel național
2 membri aleși de către adunarea reprezentanților din rândul membrilor săi
2 membri numiți de primul-ministru, cu consultarea Consiliului Național al Persoanelor Varstnice.
Prevederile art. 67 alin. (3) se aplică și în cazul consiliului de administrație.
Președintele consiliului de administrație este președintele CNAS și are rang de secretar de stat. Președintele CNAS are dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în structura CNAS și în limita numărului de posturi prevăzut de lege pentru funcția de secretar de stat. Președintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administrație, la propunerea ministrului sănătății.
Consiliul de administrație are 2 vicepreședinți aleși de consiliul de administrație prin vot secret. Vicepreședinții consiliului de administrație sunt și vicepreședinții CNAS.
Președintele, vicepreședinții și directorul general al CNAS se suspenda de drept din funcțiile deținute anterior, pe perioada executării mandatului, cu excepția celor prevăzute la art. 75 alin. (1).
Consiliul de administrație funcționează în mod legal în prezenta a cel puțin 13 membri.
Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.
În condițiile în care la prima convocare a unei ședințe a consiliului de administrație nu se îndeplinește cvorumul prevăzut la alin. (1), președintele CNAS, în calitate de președinte al consiliului de administrație, are dreptul sa convoace o noua ședința în termen de maximum 7 zile, în cadrul căreia hotărârile sunt luate cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.
Principalul rol al consiliului de administrație este de a elabora și a realiza strategia naționala în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
Președintele CNAS este ordonator principal de credite pentru administrarea și gestionarea fondului și reprezintă CNAS în relațiile cu terții și pe asigurați în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
Conducerea executivă a CNAS este asigurata de către directorul general.
Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadă de 4 ani, și se numește prin ordin al președintelui CNAS.
Organizarea concursului și criteriile de selecție sunt stabilite de președintele CNAS, cu avizul consiliului de administrație.
Pe timpul executării mandatului președintele și vicepreședinții sunt numiți pe o perioadă de 4 ani. Aceștia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alta funcție sau demnitate publică, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
Membrii Consiliului de administrație al CNAS, pe perioada exercitării mandatului, nu sunt salariați ai CNAS, cu excepția președintelui și a vicepreședinților, și nu pot ocupa funcții în structurile executive ale caselor de asigurări. Aceștia nu pot exercita activități la societăți comerciale sau la alte unități care se afla în relații contractuale cu casele de asigurări.
Salarizarea președintelui și a vicepreședinților CNAS se stabilește după cum urmează
pentru președinte, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de secretar de stat
pentru vicepreședinți, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de subsecretar de stat.
Indemnizația prevăzută la alin. (3) reprezintă unica forma de remunerare a activității corespunzătoare funcției respective și constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial.
Salariul și celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS se stabilesc la nivelul corespunzător prevăzut de lege pentru funcția de secretar general din minister.
Membrii Consiliului de administrație al CNAS, cu excepția președintelui și vicepreședinților, beneficiază de o indemnizație lunară de până la 20% din indemnizația președintelui CNAS, în condițiile prezentei efective la ședințele consiliului de administrație.
Consiliul de administrație al CNAS are următoarele atribuții
avizează statutul propriu al CNAS și statutul-cadru al caselor de asigurări
avizează propriul regulament de organizare și funcționare, care se aproba prin ordin al președintelui CNAS
stabilește atribuțiile vicepreședinților, la propunerea președintelui
avizează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea și utilizarea fondului
avizează proiectul bugetului fondului și îl supune aprobării ordonatorului principal de credite cu delegație, în condițiile legii
avizează, în condițiile legii, repartizarea pe case de asigurări a bugetului fondului
avizează utilizarea fondului de rezerva
aproba programul de investiții
aproba încheierea de convenții de cooperare și finanțare de programe cu organisme internaționale
analizează semestrial stadiul derulării contractelor și împrumuturilor
avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de președintele CNAS, contul de încheiere a exercițiului bugetar, precum și raportul anual de activitate
avizează în baza raportului Curții de Conturi bilanțul contabil și descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS și pentru casele de asigurări
avizează proiectul contractului-cadru și al normelor metodologice de aplicare a acestuia
avizează lista medicamentelor de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală
avizează criteriile privind calitatea asistenței medicale acordate asiguraților
aproba regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de acreditare și avizează criteriile de acreditare a personalului medical și a furnizorilor de servicii medicale
aproba criteriile de recrutare și modalitățile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate
aproba planul anual de activitate pentru îndeplinirea prevederilor programului de asigurări sociale de sănătate
aproba programul anual de activitate pentru realizarea programului de asigurări sociale de sănătate
analizează structura și modul de funcționare ale caselor de asigurări
avizează organigrama CNAS și organigramele caselor de asigurări teritoriale, care se aproba prin ordin al președintelui CNAS
alte atribuții acordate prin acte normative în vigoare.
Consiliul de administrație se întrunește lunar, la convocarea președintelui CNAS. Consiliul de administrație se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Consiliul de administrație al CNAS adopta hotărâri, în condițiile prevăzute la art. 72 alin. (2).
Atribuțiile principale ale președintelui CNAS sunt următoarele
exercita atribuțiile prevăzute de lege, în calitate de ordonator principal de credite cu delegație, pentru administrarea și gestionarea fondului
organizează și coordonează activitatea de audit în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuțiilor specifice ale CNAS și ale caselor de asigurări
participa ca invitat la ședințele Guvernului în care sunt dezbătute aspecte referitoare la sănătatea populației
numește, sancționează și eliberează din funcție personalul CNAS
prezidează ședințele adunării reprezentanților
alte atribuții stabilite prin Statutul CNAS.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație, președintele CNAS emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Personalul CNAS și al caselor de asigurări este constituit din funcționari publici și personal contractual în condițiile legii.
Salariul și celelalte drepturi ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt cele stabilite de actele normative în vigoare aplicabile instituțiilor publice.
Organele de conducere ale caselor de asigurări sunt consiliul de administrație și președintele - director general.
Consiliul de administrație al caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București este alcătuit din 11 membri, desemnați după cum urmează
unul de consiliul județean, respectiv de Consiliul General al Municipiului București
unul de prefect, la propunerea direcției de sănătate publică județene, respectiv a Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București
3 de asociațiile patronale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens
3 de confederatiile sindicale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens; d^1) 2 de consiliile județene ale persoanelor varstnice, respectiv al municipiului București
președintele, care este directorul general al casei de asigurări.
Consiliul de administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului este alcătuit din 5 membri, desemnați după cum urmează
unul de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
unul din partea confederatiilor reprezentative ale sindicatelor
unul din partea asociațiilor reprezentative ale patronatelor
unul din partea Ministerului Sănătății
președintele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
Consiliul de administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești se constituie potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 56/1998 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 458/2001 .
Mandatul membrilor consiliilor de administrație ale caselor de asigurări este de 4 ani. Membrii consiliilor de administrație ale caselor de asigurări beneficiază de o indemnizație lunară de până la 20% din salariul directorului general al casei de asigurări respective, în condițiile prezentei efective la ședințele consiliului de administrație.
Pe perioada mandatului membrii consiliului de administrație pot fi revocați din funcții de către cei care i-au numit, iar pe funcțiile rămase vacante sunt numiți noi membri, până la expirarea mandatului în curs.
Atribuțiile consiliilor de administrație ale caselor de asigurări sunt stabilite de către CNAS, în concordanta cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență.
Consiliul de administrație ia hotărâri prin vot, în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor.
Ședințele consiliului de administrație sunt publice, cu excepția cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea să se desfășoare cu ușile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în ședințe publice.
Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiți pe bază de concurs, prin ordin al președintelui CNAS sau, după caz, prin ordin al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, respectiv în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 56/1998 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 458/2001 . Directorul general devine membru de drept al consiliului de administrație al casei de asigurări și președintele acestuia. Între CNAS și directorul general al casei de asigurări - manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management.
Directorul general al casei de asigurări este ordonator de credite, în condițiile legii.
Directorul general se numește pentru un mandat de 4 ani, după validarea concursului, și se suspenda de drept din funcțiile deținute anterior, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Directorul general este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Atribuțiile principale ale directorului general sunt
aplica normele de gestiune, regulamentele de organizare și de funcționare și procedurile administrative unitare
organizează și coordonează activitatea de control al execuției contractelor de furnizare de servicii medicale
organizează și coordonează activitatea de urmărire și control al colectării contribuțiilor la fond
propune programe de acțiuni de imbunatatire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită, potrivit legii
stabilește modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru
organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguraților și propune măsuri în caz de nerespectare a acestora
supraveghează și controlează organizarea și funcționarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel teritorial și prezintă anual rapoarte, pe care le da publicității
numește, sancționează și eliberează din funcție personalul casei de asigurări.
În cadrul CNAS funcționează serviciul medical, care este condus de un medic-șef.
La nivelul caselor de asigurări funcționează un serviciu medical, în raport cu numărul asiguraților, care este condus de un medic-șef.
Funcția de medic-șef al CNAS și al caselor de asigurări se ocupa prin concurs organizat de CNAS, în condițiile legii.
Funcția de medic-șef al CNAS este echivalenta cu cea de director general adjunct. Funcția de medic-șef al CNAS se salarizeaza potrivit legii.
Serviciul medical al CNAS urmărește interesele asiguraților cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări.
Criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asigurați se elaborează de către serviciul medical al CNAS împreună cu CMR, se actualizează ori de câte ori este nevoie și se prevăd în clauzele contractelor de furnizare de servicii.
Atribuțiile serviciului medical sunt stabilite prin statut.
Obligațiile CNAS sunt următoarele
să asigure logistica funcționarii unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate
sa urmărească colectarea și folosirea cu eficienta a fondului
sa folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea și susținerea intereselor asiguraților pe care îi reprezintă
sa acopere potrivit principiilor prezentei ordonanțe de urgență nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.
Obligațiile caselor de asigurări sunt următoarele
sa verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale
sa deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate și prestate asiguraților, la termenele prevăzute în contractul-cadru, în caz contrar urmând a suporta penalitățile prevăzute în contract
sa acorde furnizorilor de servicii medicale sume care să țină seama și de condițiile de desfășurare a activității în zone izolate, în condiții grele și foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislației
sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra condițiilor de contractare și a negocierii clauzelor contractuale
sa informeze furnizorii de servicii medicale asupra condițiilor de furnizare a serviciilor medicale și despre orice schimbare în modul de funcționare și de acordare a acestora, cu cel puțin 30 de zile înainte de aplicarea modificării
să asigure confidențialitatea datelor în condițiile prezentei ordonanțe de urgență
sa verifice prescrierea și eliberarea medicamentelor în conformitate cu reglementările în vigoare
sa transmită situațiile statistice și alte activități raportate de furnizorii de servicii medicale către instituțiile interesate, respectiv direcțiilor de sănătate publică și centrelor de statistica, cu respectarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. k)
să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum și evidenta asiguraților și a documentelor justificative utilizate
sa furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislației în vigoare.
Controlul de gestiune al CNAS și al caselor de asigurări se face anual de către Curtea de Conturi.
Auditul intern se va exercita conform legii.
CNAS împreună cu CMR, CFR și OAMR organizează controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraților potrivit prezentei ordonanțe de urgență.
Ministerul Sănătății, ca autoritate naționala în domeniul sănătății publice, are următoarele atribuții
asigura, răspunde, coordonează și controlează, după caz, organizarea activității de asistența medicală - primara, secundară și tertiara -, asistența de urgenta, curativă, de recuperare medicală, asistența medicală la domiciliu care se acordă prin unitățile sanitare publice și private
stabilește principalele obiective de etapa pe termen mediu și lung în domeniul sănătății populației și al reformei în sistemul sanitar
asigura supravegherea și controlul respectării legislației de către toate unitățile publice și private care au responsabilități în domeniul sănătății publice, de personalul din sistemul sanitar, inclusiv de către sistemele de asigurări sociale și private, colaborand în acest scop cu CNAS, CMR, CFR și OAMR, cu autoritățile publice locale și cu alte instituții abilitate
aplica măsurile corespunzătoare în situațiile în care se constata de către organele abilitate nerespectarea prevederilor legale
aproba și dispune controlul bugetelor de venituri și cheltuieli ale instituțiilor sanitare publice din subordinea Ministerului Sănătății, la care plata serviciilor medicale se face pe bază de buget stabilit pe titluri, articole și alineate de cheltuieli
poate institui controlul financiar preventiv exercitat prin reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate la instituțiile sanitare publice. Acest control se desfășoară suplimentar față de controlul financiar preventiv exercitat conform reglementărilor legale în domeniu
CNAS împreună cu CMR și OAMR organizează Comisia centrala de arbitraj care soluționează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări.
Comisia centrala de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegați numiți de către CNAS și câte un delegat numit de CMR și OAMR.
Președintele Comisiei centrale de arbitraj va fi un arbitru acceptat de părți.
Arbitrii pot fi medici, juriști sau economiști, acreditați și înregistrați de Ministerul Sănătății.
Regulamentul de activitate al arbitrilor se elaborează de către CNAS, împreună cu CMR și OAMR, și se avizează de către Ministerul Justiției.
Pe lângă Comisia centrala de arbitraj funcționează un secretariat tehnic format din 4 persoane, care va fi asigurat de CNAS.
Pentru activitățile desfășurate în cadrul Comisiei centrale de arbitraj, arbitrii și membrii secretariatului tehnic beneficiază de indemnizație de ședința. Indemnizația de ședința pentru arbitri este de 15%, iar pentru membrii secretariatului tehnic este de 10% din indemnizația președintelui CNAS.
Totalul sumelor cuvenite lunar arbitrilor sau persoanelor din cadrul secretariatului tehnic nu poate depăși 30%, respectiv 20% din indemnizația președintelui CNAS.
Cheltuielile reprezentând indemnizațiile de ședința pentru arbitri, precum și pentru membrii secretariatului tehnic se suporta din cheltuielile de administrare a fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Celelalte cheltuieli rezultate din activitatea Comisiei Centrale de Arbitraj se suporta de către părțile aflate în litigiu, potrivit Regulamentului de activitate al arbitrilor.
Hotărârile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate părțile ale căror litigii se soluționează de către aceasta și se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedura civilă.
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage răspunderea materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuției reținute de la asigurați constituie infracțiunea de deturnare de fonduri și se pedepsește conform prevederilor art. 302^1 din Codul penal.
Completarea declarației prevăzute la art. 8 alin. (2) cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind asigurații, stadiul de cotizare sau contribuțiile față de fond, constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește conform prevederilor art. 289 Cod penal.
Constituie contravenții următoarele fapte
nedepunerea la termen a declarației prevăzute la art. 8 alin. (2)
nevirarea contribuției datorate conform art. 52 alin. (1) de către persoanele fizice și juridice angajatoare
refuzul de a pune la dispoziție organelor de control ale caselor de asigurări documentele justificative și actele de evidenta necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fond
refuzul de a pune la dispoziție organelor de control ale caselor de asigurări documentele financiar-contabile justificative și actele de evidenta financiar-contabila privind modul de utilizare a sumelor decontate din fond.
Contravențiile prevăzute la art. 96 se sancționează după cum urmează
cele prevăzute la lit. a) și c), cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei
cele prevăzute la lit. b) și d), cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de control ale caselor de asigurări.
Amenzile contravenționale aplicate conform prezentei ordonanțe de urgență constituie venituri la fond.
Contravențiilor prevăzute la art. 96 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.
Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 97, agentul constatator făcând mențiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la obligațiile față de fond se completează cu prevederile Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale.
Organele de conducere ale CNAS și ale caselor de asigurări se constituie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor fi organizate concursurile pentru ocuparea funcției de director general al CNAS și de președinte - director general al caselor de asigurări.
Până la ocuparea prin concurs a funcțiilor prevăzute la alin. (2) atribuțiile funcțiilor respective vor fi îndeplinite de cei aflați în funcția de director general al CNAS, precum și de director general al casei de asigurări respective la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Membrii Consiliului de administrație al CNAS și ai consiliilor de administrație ale caselor de asigurări, precum și personalul angajat al acestor case de asigurări, indiferent de nivel, nu pot deține funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănătății, direcțiilor de sănătate publică, unităților sanitare, cabinetelor medicale, funcții alese sau numite în cadrul CMR, colegiilor județene ale medicilor, respectiv al municipiului București, CFR, colegiilor județene ale farmacistilor, respectiv al municipiului București, organizațiilor centrale și locale ale OAMR sau funcții în cadrul societăților comerciale cu profil de asigurări, farmaceutic sau de aparatura medicală.
Membrii Consiliului de administrație al CNAS și ai consiliilor de administrație ale caselor de asigurări care, fie personal, fie prin soț, sotie, afini sau rude până la gradul al doilea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de administrație nu pot participa la dezbaterile consiliului de administrație și nici la adoptarea hotărârilor.
Persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se afla în una dintre incompatibilitățile prevăzute la alin. (1) vor opta pentru una dintre funcțiile ocupate în termen de 30 de zile.
Consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, vor asigura numirea persoanelor desemnate în adunarea reprezentanților. La nivel național întrunirea adunării reprezentanților va fi asigurata de către CNAS.
În cazul în care consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, nu pot desemna prin vot delegați în adunarea reprezentanților, președinții consiliilor județene numesc persoanele în cauza în termen de 5 zile de la data ședinței organizate în acest scop de consiliul județean.
CNAS gestionează și administrează bunurile mobile și imobile dobândite, în condițiile legii, din activități proprii, subvenții, donații sau din alte surse.
Autoritățile publice centrale sau locale pot transmite, în condițiile prevăzute de lege, bunuri mobile și imobile în administrarea CNAS și a caselor de asigurări.
Structurile actuale de asigurări de sănătate aparținând ministerelor și instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii își adapteaza organizarea și funcționarea la prevederile prezentei ordonanțe de urgență, cu păstrarea specificului activității acestor autorități publice, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar, pentru asigurarea serviciilor medicale consiliile locale pot acorda stimulente în natura și în bani.
Persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și sunt obligate sa suporte cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate prin grija caselor de asigurări și constituie venituri ale fondului.
Furnizorii de servicii care acorda asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidenta distinctă a acestor cazuri și au obligația sa comunice lunar casei de asigurări cu care se afla în relație contractuală documentele justificative care atesta cheltuielile efective realizate.
Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. 6 alin. (1) lit. e) și h), art. 50 alin. (2) și (3), art. 51 alin. (2) și (3), art. 53 alin. (2) și (3), art. 54 alin. (2) și (3), art. 56 și art. 59 alin. (1), referitoare la reducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și scutirea de la obligația plății acesteia de către unele categorii de persoane, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abroga Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 31 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
Până la data de 1 ianuarie 2003 rămân aplicabile prevederile Legii nr. 145/1997 referitoare la colectarea și utilizarea fondurilor de asigurări sociale de sănătate.
CNAS poate organiza activități finanțate din venituri proprii.