ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 150 din 31 octombrie 2002 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (actualizată până la data de 21 iulie 2005*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente, care sunt în relații contractuale cu casele de asigurări, sunt
cabinetele medicale, centrele de diagnostic și tratament, spitalele și alte unități sanitare, medicii, personalul mediu sanitar și alte categorii de personal, personalul sanitar din serviciile conexe actului medical
farmaciile, distribuitorii și producătorii de medicamente și materiale sanitare
persoanele fizice și juridice autorizate de Ministerul Sănătății.
Relațiile dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări sunt de natura civilă, se stabilesc și se desfășoară pe bază de contract care se încheie anual. În situația în care este necesară modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate și stipulate în acte adiționale.
Furnizorii de servicii medicale sunt obligați să prezinte, la încheierea contractului cu casa de asigurări, asigurări de răspundere civilă în domeniul medical în concordanta cu tipul de furnizor. Societățile de asigurări care oferă asigurări de răspundere civilă în domeniul medical trebuie să fie autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și sa posede un contract de reasigurare.
CNAS poate stabili relații contractuale directe cu furnizorii de servicii medicale de dializa. Durata acestor contracte este de un an și poate fi prelungită prin acte adiționale pentru anii următori în limita creditelor aprobate prin buget pentru anul respectiv, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Furnizorii de servicii medicale încheie cu casele de asigurări contracte anuale pe baza modelelor de contracte prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, în cuprinsul cărora pot fi prevăzute și alte clauze suplimentare, negociate.
Refuzul caselor de asigurări de a încheia contracte cu furnizorii pentru serviciile medicale din pachetul de baza, denunțarea unilaterala a contractului, precum și răspunsurile la cererile și la sesizările furnizorilor se vor face în scris și motivat, cu indicarea temeiului legal, în termen de 30 de zile.
Casele de asigurări încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii și pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar.
La încheierea contractelor părțile vor avea în vedere interesul asiguraților și vor tine seama de economicitatea, eficienta și calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR și OAMR.
Prevederile contractului-cadru sunt date publicității pentru informarea asiguraților și a furnizorilor de servicii medicale.
Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind și obligațiile părților legate de buna gestionare a fondurilor, precum și clauze care să reglementeze condițiile de plată a serviciilor furnizate până la definitivarea unui nou contract între părți, pentru perioada următoare celei acoperite prin contract.
Decontarea serviciilor medicale aferente lunii decembrie a anului în curs se face în luna ianuarie a anului următor.
Casele de asigurări controlează modul în care furnizorii de servicii medicale respecta clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având obligația să permită accesul la evidentele referitoare la derularea contractului.
Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi
în asistența medicală primara și de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoana asigurata, tarif pe serviciu medical, suma fixa negociata pe pachet de servicii medicale, după caz
în asistența medicală din spitale și alte unități sanitare publice, în afară celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical sau pe bază de buget stabilit pe titluri, articole și alineate de cheltuieli, la propunerea acestora, pentru servicii medicale pe bază de indicatori specifici, după caz
prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru
prin preț de referința prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără contribuție personală; d^1) prin preț de decontare, pentru medicamentele la care nu se stabilește preț de referința, din lista aprobată prin ordin al ministrului sănătății
prin preț de referința prevăzut în lista de materiale sanitare și de dispozitive medicale sau, după caz, prin suma de închiriere pentru cele acordate pentru o perioadă determinata.
Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare și dispozitivelor medicale se stabilește prin contractul-cadru.
Decontarea serviciilor medicale se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări și furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări la care s-a virat contribuția asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.
Asigurarea asistenței medicale și a îngrijirii la domiciliul bolnavului se contractează de casele de asigurări cu unități specializate, persoane fizice sau juridice acreditate.
Asistența medicală de urgenta prespitaliceasca se acordă prin servicii medicale specializate, acreditate.
Serviciile de transport medical se contractează cu unități specializate acreditate.
Fondul se formează din: a) contribuții ale persoanelor fizice și juridice
subvenții de la bugetul de stat
dobânzi, donații, sponsorizări, venituri obținute din exploatarea patrimoniului CNAS și CAS, precum și alte venituri, în condițiile legii.
Abrogat.
În mod excepțional, în situații motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, după epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completează cu sume care se aloca de la bugetul de stat.
Persoana asigurata are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1).
Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra
veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit
veniturilor din activități desfășurate de persoane care exercită profesii libere sau autorizate potrivit legii sa desfășoare activități independente, dar nu mai puțin de un salariu de baza minim brut pe țara, lunar, dacă este singurul venit asupra căruia se calculează contribuția
veniturilor din agricultura și silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la lit. b)
indemnizațiilor de șomaj și alocațiilor de sprijin; e) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d).
În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de baza minim brut pe țara și care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuția lunară de 6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de baza minim brut pe țara.
Contribuțiile prevăzute la alin. (2) și (3) se plătesc astfel
lunar, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. a) și d)
trimestrial, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) și la alin. (3)
anual, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. e).
Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații au obligația sa calculeze și sa vireze casei de asigurări o contribuție de 7% datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectiva; acestea au obligația sa anunțe casei de asigurări orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor;
Persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) au obligația plății contribuției de 7% raportat la fondul de salarii realizat. Prin fond de salarii realizat, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salariala. Structura acestuia pe categorii de venituri este detaliată prin normele de încasare aprobate prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul consiliului de administrație.
Nerespectarea prevederilor art. 51 alin. (1) duce la diminuarea pachetului de servicii de baza, potrivit prevederilor art. 13. Diminuarea pachetului de servicii de baza are loc după 3 luni de la ultima plata a contribuției.
Pentru beneficiarii indemnizației de șomaj și ai alocației de sprijin contribuția se calculează și se virează, o dată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează, de către cei care efectuează plata acestor drepturi.
Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligația să își asigure sănătatea potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, sunt obligate sa comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza declarației de asigurare, în vederea stabilirii și achitării contribuției de 6,5%. Modelul declarației de asigurare se aproba prin ordin al președintelui CNAS.
Pentru lucrătorii migranti care își păstrează domiciliul sau reședința în România, contribuția lunară la fond se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la veniturile impozabile realizate în România, iar în situația în care nu realizează astfel de venituri, la valoarea unui salariu de baza minim brut pe țara.
Pentru persoanele care se asigura facultativ în condițiile art. 7 alin. (2) contribuția lunară la fond se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a doua salarii de baza minime brute pe țara pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru.
Persoanele care au obligația de a se asigura și nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate, pentru a obține calitatea de asigurat, sa achite contribuția legală lunară pe ultimii 3 ani, începând cu data primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, calculată la salariul de baza minim brut pe țara în vigoare la data plății.
Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecție prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiatilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , cu modificările ulterioare, sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, sa plătească contribuția legală începând cu data obținerii respectivei forme de protecție.
Străinii cărora li s-a acordat, anterior intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, una dintre formele de protecție prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , cu modificările ulterioare, sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, sa plătească contribuția legală începând cu data intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România.
Contribuția datorată pentru persoanele prevăzute la art. 6 se suporta astfel
de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a), c) și e)
de către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b)
de către bugetul asigurărilor de șomaj, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. d).
Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) și pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a doua salarii de baza minime brute pe țara.
Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. c) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizației de șomaj sau, după caz, asupra alocației de sprijin.
Angajatorii și asigurații care au obligația plății contribuției în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și care nu o respecta datorează majorări pentru perioada de întârziere, egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării debitelor către bugetul de stat.
Abrogat.
Abrogat.
Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la banca sau la trezorerie, după caz, o dată cu documentația pentru plata salariilor și a altor venituri pentru salariați, documentele pentru plata contribuțiilor datorate fondului, plățile efectuandu-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie.
În cazul neachitarii în termen a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, CNAS, prin casele de asigurări, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate și a dobânzilor și penalitatilor de întârziere, potrivit procedurilor instituite de Codul fiscal și Codul de procedură fiscală și normelor de încasare aprobate prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul consiliului de administrație.
Veniturile fondului colectate de casele de asigurări se utilizează pentru
plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare și dispozitivelor medicale, în condițiile stabilite prin contractul-cadru
cheltuieli de administrare, funcționare și de capital în limita a maximum 3% din sumele colectate
fondul de rezerva în cota de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS.
Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru
investiții pentru construirea și consolidarea de unități sanitare
achiziționarea aparaturii medicale de înaltă performanta
persoanele fără venituri sau cu venituri sub salariul de baza minim brut pe economie, care necesita activități de prevenire, de diagnostic, de terapie și de reabilitare în cazul afectiunilor transmisibile, prevăzute în programele naționale elaborate de Ministerul Sănătății
măsuri profilactice și tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.
Cheltuielile prevăzute la alin. (1) se suporta de la bugetul de stat.
Bugetul fondului se aproba de către Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat.
Repartizarea pe domenii de asistența se aproba conform legii.
Bugetele de venituri și cheltuieli ale caselor de asigurări se aproba de ordonatorul principal de credite în condițiile legii și, după caz, cu avizul ministerelor și al instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii.
Disponibilitățile caselor de asigurări la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se virează în contul CNAS.
Sumele rămase neutilizate la nivelul caselor de asigurări la sfârșitul fiecărui an se virează în contul CNAS și se utilizează pentru destinatiile prevăzute la art. 56.
Sumele rămase la nivelul CNAS la sfârșitul anului se reportează în anul următor și se utilizează potrivit art. 56.
Fondul de rezerva rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeași destinație.
Utilizarea fondului de rezerva se stabilește prin legile bugetare anuale.
CNAS este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, care administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor și programelor Guvernului în domeniul sanitar și are sediul în municipiul București, calea Calarasi nr. 248, sectorul 3.
CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea funcționarii unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România și are în subordine casele de asigurări de sănătate județene, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.
CNAS funcționează pe baza statutului propriu, avizat de consiliul de administrație și aprobat prin ordin al președintelui CNAS. Casele de asigurări funcționează pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutului-cadru, avizat de Consiliul de administrație al CNAS și aprobat prin ordin al președintelui CNAS.
Statutele prevăzute la alin. (3) trebuie să conțină prevederi referitoare la: a) denumirea și sediul casei de asigurări respective
relațiile CNAS cu alte case de asigurări și cu oficiile teritoriale, precum și cu asigurații
structura, drepturile și obligațiile organelor de conducere
modul de adoptare a hotărârilor în consiliul de administrație și relația dintre acesta și conducerea executivă a casei de asigurări
alte prevederi.
Casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.
Casele de asigurări colectează contribuțiile și gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, asigurând funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.
Pe lângă CNAS funcționează consilii de experți pentru elaborarea proiectelor de acte normative, cu consultarea obligatorie a ministerelor și instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii, precum și pentru implementarea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate, finanțate din fond.
Casele de asigurări pot înființa oficii de asigurări de sănătate fără personalitate juridică, la nivelul orașelor, al municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului București, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătății.
Atribuțiile CNAS sunt următoarele
administrează fondul prin președintele CNAS, împreună cu casele de asigurări, și prezintă Ministerului Sănătății rapoarte trimestriale și anuale privind execuția bugetară
elaborează, implementeaza și gestionează procedurile și formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătății, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
elaborează și actualizează Registrul unic de evidenta a asiguraților
elaborează și publică raportul anual și planul de activitate pentru anul următor
îndrumă metodologic și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele de asigurări
răspunde pentru activitățile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fața Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății și față de asigurați
elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătății spre aprobare Guvernului
negociaza împreună cu CMR criteriile privind acordarea asistenței medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
participa anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuție personală, pe baza prescripțiilor medicale, pentru persoanele asigurate
administrează și întreține bunurile imobile și baza materială din patrimoniu, în condițiile legii
asigura organizarea sistemului informatic și informațional unic integrat pentru înregistrarea asiguraților și pentru gestionarea și administrarea fondului. Indicatorii folosiți în raportarea datelor în sistemul de asigurări de sănătate sunt unitari și se stabilesc de către Ministerul Sănătății, la propunerea CNAS și CMR
negociaza și contractează cu instituții abilitate de lege colectarea și prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraților, în vederea contractării și decontării acestora de către casele de asigurări
acorda gratuit informații, consultanța și asistența în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale
participa la licitații naționale organizate de Ministerul Sănătății pentru achiziția de medicamente și materiale specifice pentru realizarea programelor de sănătate
încheie și derulează contracte de achiziții publice pentru medicamente și materiale sanitare pentru derularea programelor de sănătate, precum și contracte de furnizare de servicii medicale de dializa
reglementează în mod unitar sistemul de asigurări de răspundere civilă; p^1) asigura logistica și baza materială necesare activității de pregătire și formare profesională a personalului, din cheltuielile de administrare a fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
alte atribuții prevăzute de acte normative în domeniul sănătății
inițiază, negociaza și încheie cu instituții similare documente de cooperare internationala în domeniul sau de activitate.
Realizarea atribuțiilor ce revin CNAS, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, este supusă controlului Ministerului Sănătății.
Atribuțiile caselor de asigurări sunt următoarele
Abrogat
sa administreze bugetele proprii
sa înregistreze, sa actualizeze datele referitoare la asigurați și să le comunice CNAS
sa elaboreze și sa publice raportul anual și planul de activitate pentru anul următor. Acestea se avizează de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, respectiv de direcțiile medicale ale ministerelor cu rețele sanitare proprii, după caz
Abrogat
sa furnizeze gratuit informații, consultanța, asistența în problemele asigurărilor sociale de sănătate și ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale
sa administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale
sa negocieze, sa contracteze și sa deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale în condițiile contractului-cadru
să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate și nivelul tarifelor acestora
sa organizeze licitații în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii, pe baza prevederilor contractului-cadru
alte atribuții prevăzute de acte normative în domeniul sănătății.
CNAS are următoarele organe de conducere
adunarea reprezentanților
consiliul de administrație
președintele
2 vicepreședinți
directorul general.
Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie să îndeplinească următoarele condiții
să fie cetățeni români și să aibă domiciliul pe teritoriul României
să aibă calitatea de asigurat
sa nu aibă cazier judiciar sau fiscal.
Adunarea reprezentanților se constituie pe o perioadă de 4 ani și cuprinde
reprezentanți ai asiguraților delegați de consiliile județene și de Consiliul General al Municipiului București în număr de unu pentru fiecare județ și doi pentru municipiul București. Desemnarea acestor reprezentanți se face în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență
29 de membri numiți astfel: 2 de către Președintele României, 3 de către primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății, 3 de către Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de către Camera Deputaților, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de către asociațiile patronale reprezentative la nivel național, 5 de către organizațiile sindicale reprezentative la nivel național, 7 reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii, respectiv câte un reprezentant al Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Justiției, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, și un reprezentant al Consiliului Național al Persoanelor Varstnice.
Sunt reprezentative la nivel național asociațiile patronale și organizațiile sindicale care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată.
Pe locurile devenite vacante ca urmare a demisiei, revocării din cauze prevăzute de lege sau a decesului se numesc noi membri, aleși în aceleași condiții, până la expirarea mandatului în curs.
Adunarea reprezentanților se întrunește în ședința o dată pe an, la convocarea consiliului de administrație, sau în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui CNAS, a consiliului de administrație sau a unui număr de cel puțin 30 de membri ai adunării reprezentanților.
Adunarea reprezentanților poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor. Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorității membrilor prezenți.
Adunarea reprezentanților are următoarele atribuții
propune modificarea Statutului CNAS
îi alege și îi revoca pe cei doi membri în consiliul de administrație
analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept și recomanda ordonatorului principal de credite cu delegație luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia, în condițiile legii
analizează modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile acordate și tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de baza și recomanda măsurile legale pentru folosirea cu eficienta a fondurilor și de respectare a drepturilor asiguraților.
Consiliul de administrație al CNAS se constituie din 19 membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează
5 reprezentanți ai statului, dintre care unul este numit de Președintele României și 4 de primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății, a ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, a ministrului finanțelor publice și a ministrului justiției
5 membri numiți prin consens de către asociațiile patronale reprezentative la nivel național
5 membri numiți prin consens de către confederatiile sindicale reprezentative la nivel național
2 membri aleși de către adunarea reprezentanților din rândul membrilor săi
2 membri numiți de primul-ministru, cu consultarea Consiliului Național al Persoanelor Varstnice.
Prevederile art. 67 alin. (3) se aplică și în cazul consiliului de administrație.
Președintele consiliului de administrație este președintele CNAS și are rang de secretar de stat. Președintele CNAS are dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în structura CNAS și în limita numărului de posturi prevăzut de lege pentru funcția de secretar de stat. Președintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administrație, la propunerea ministrului sănătății.
Consiliul de administrație are 2 vicepreședinți aleși de consiliul de administrație prin vot secret. Vicepreședinții consiliului de administrație sunt și vicepreședinții CNAS.
Președintele, vicepreședinții și directorul general al CNAS se suspenda de drept din funcțiile deținute anterior, pe perioada executării mandatului, cu excepția celor prevăzute la art. 75 alin. (1).
Consiliul de administrație funcționează în mod legal în prezenta a cel puțin 13 membri.
Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.
În condițiile în care la prima convocare a unei ședințe a consiliului de administrație nu se îndeplinește cvorumul prevăzut la alin. (1), președintele CNAS, în calitate de președinte al consiliului de administrație, are dreptul sa convoace o noua ședința în termen de maximum 7 zile, în cadrul căreia hotărârile sunt luate cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.
Principalul rol al consiliului de administrație este de a elabora și a realiza strategia naționala în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
Președintele CNAS este ordonator principal de credite pentru administrarea și gestionarea fondului și reprezintă CNAS în relațiile cu terții și pe asigurați în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
Conducerea executivă a CNAS este asigurata de către directorul general.
Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadă de 4 ani, și se numește prin ordin al președintelui CNAS.
Organizarea concursului și criteriile de selecție sunt stabilite de președintele CNAS, cu avizul consiliului de administrație.
Pe timpul executării mandatului președintele și vicepreședinții sunt numiți pe o perioadă de 4 ani. Aceștia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alta funcție sau demnitate publică, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
Membrii Consiliului de administrație al CNAS, pe perioada exercitării mandatului, nu sunt salariați ai CNAS, cu excepția președintelui și a vicepreședinților, și nu pot ocupa funcții în structurile executive ale caselor de asigurări. Aceștia nu pot exercita activități la societăți comerciale sau la alte unități care se afla în relații contractuale cu casele de asigurări.
Salarizarea președintelui și a vicepreședinților CNAS se stabilește după cum urmează
pentru președinte, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de secretar de stat
pentru vicepreședinți, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de subsecretar de stat.
Indemnizația prevăzută la alin. (3) reprezintă unica forma de remunerare a activității corespunzătoare funcției respective și constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial.
Salariul și celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS se stabilesc la nivelul corespunzător prevăzut de lege pentru funcția de secretar general din minister.
Membrii Consiliului de administrație al CNAS, cu excepția președintelui și vicepreședinților, beneficiază de o indemnizație lunară de până la 20% din indemnizația președintelui CNAS, în condițiile prezentei efective la ședințele consiliului de administrație.
Consiliul de administrație al CNAS are următoarele atribuții
avizează statutul propriu al CNAS și statutul-cadru al caselor de asigurări
avizează propriul regulament de organizare și funcționare, care se aproba prin ordin al președintelui CNAS
stabilește atribuțiile vicepreședinților, la propunerea președintelui
avizează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea și utilizarea fondului
avizează proiectul bugetului fondului și îl supune aprobării ordonatorului principal de credite cu delegație, în condițiile legii
avizează, în condițiile legii, repartizarea pe case de asigurări a bugetului fondului
avizează utilizarea fondului de rezerva
aproba programul de investiții
aproba încheierea de convenții de cooperare și finanțare de programe cu organisme internaționale
analizează semestrial stadiul derulării contractelor și împrumuturilor
avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de președintele CNAS, contul de încheiere a exercițiului bugetar, precum și raportul anual de activitate
avizează în baza raportului Curții de Conturi bilanțul contabil și descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS și pentru casele de asigurări
avizează proiectul contractului-cadru și al normelor metodologice de aplicare a acestuia
avizează lista medicamentelor de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală
avizează criteriile privind calitatea asistenței medicale acordate asiguraților
aproba regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de acreditare și avizează criteriile de acreditare a personalului medical și a furnizorilor de servicii medicale
aproba criteriile de recrutare și modalitățile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate
aproba planul anual de activitate pentru îndeplinirea prevederilor programului de asigurări sociale de sănătate
aproba programul anual de activitate pentru realizarea programului de asigurări sociale de sănătate
analizează structura și modul de funcționare ale caselor de asigurări
avizează organigrama CNAS și organigramele caselor de asigurări teritoriale, care se aproba prin ordin al președintelui CNAS
alte atribuții acordate prin acte normative în vigoare.
Consiliul de administrație se întrunește lunar, la convocarea președintelui CNAS. Consiliul de administrație se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Consiliul de administrație al CNAS adopta hotărâri, în condițiile prevăzute la art. 72 alin. (2).
Atribuțiile principale ale președintelui CNAS sunt următoarele
exercita atribuțiile prevăzute de lege, în calitate de ordonator principal de credite cu delegație, pentru administrarea și gestionarea fondului
organizează și coordonează activitatea de audit în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuțiilor specifice ale CNAS și ale caselor de asigurări
participa ca invitat la ședințele Guvernului în care sunt dezbătute aspecte referitoare la sănătatea populației
numește, sancționează și eliberează din funcție personalul CNAS
prezidează ședințele adunării reprezentanților
alte atribuții stabilite prin Statutul CNAS.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație, președintele CNAS emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Personalul CNAS și al caselor de asigurări este constituit din funcționari publici și personal contractual în condițiile legii.
Salariul și celelalte drepturi ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt cele stabilite de actele normative în vigoare aplicabile instituțiilor publice.
Organele de conducere ale caselor de asigurări sunt consiliul de administrație și președintele - director general.
Consiliul de administrație al caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București este alcătuit din 11 membri, desemnați după cum urmează
unul de consiliul județean, respectiv de Consiliul General al Municipiului București
unul de prefect, la propunerea direcției de sănătate publică județene, respectiv a Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București
3 de asociațiile patronale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens
3 de confederatiile sindicale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens; d^1) 2 de consiliile județene ale persoanelor varstnice, respectiv al municipiului București
președintele, care este directorul general al casei de asigurări.
Consiliul de administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului este alcătuit din 5 membri, desemnați după cum urmează
unul de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
unul din partea confederatiilor reprezentative ale sindicatelor
unul din partea asociațiilor reprezentative ale patronatelor
unul din partea Ministerului Sănătății
președintele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
Consiliul de administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești se constituie potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 56/1998 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 458/2001 .
Mandatul membrilor consiliilor de administrație ale caselor de asigurări este de 4 ani. Membrii consiliilor de administrație ale caselor de asigurări beneficiază de o indemnizație lunară de până la 20% din salariul directorului general al casei de asigurări respective, în condițiile prezentei efective la ședințele consiliului de administrație.
Pe perioada mandatului membrii consiliului de administrație pot fi revocați din funcții de către cei care i-au numit, iar pe funcțiile rămase vacante sunt numiți noi membri, până la expirarea mandatului în curs.
Atribuțiile consiliilor de administrație ale caselor de asigurări sunt stabilite de către CNAS, în concordanta cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență.
Consiliul de administrație ia hotărâri prin vot, în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor.
Ședințele consiliului de administrație sunt publice, cu excepția cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea să se desfășoare cu ușile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în ședințe publice.
Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiți pe bază de concurs, prin ordin al președintelui CNAS sau, după caz, prin ordin al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, respectiv în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 56/1998 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 458/2001 . Directorul general devine membru de drept al consiliului de administrație al casei de asigurări și președintele acestuia. Între CNAS și directorul general al casei de asigurări - manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management.
Directorul general al casei de asigurări este ordonator de credite, în condițiile legii.
Directorul general se numește pentru un mandat de 4 ani, după validarea concursului, și se suspenda de drept din funcțiile deținute anterior, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Directorul general este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Atribuțiile principale ale directorului general sunt
aplica normele de gestiune, regulamentele de organizare și de funcționare și procedurile administrative unitare
organizează și coordonează activitatea de control al execuției contractelor de furnizare de servicii medicale
organizează și coordonează activitatea de urmărire și control al colectării contribuțiilor la fond
propune programe de acțiuni de imbunatatire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită, potrivit legii
stabilește modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru
organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguraților și propune măsuri în caz de nerespectare a acestora
supraveghează și controlează organizarea și funcționarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel teritorial și prezintă anual rapoarte, pe care le da publicității
numește, sancționează și eliberează din funcție personalul casei de asigurări.