ORDONANTA nr. 39 din 30 ianuarie 2003 - (*actualizată*) privind procedurile de administrare a creanțelor bugetelor locale (actualizată până la data de 28 iulie 2003*)

În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile datorate bugetului local, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la acțiuni de executare silită potrivit prezentei ordonanțe.

Prin derogare de la dispozițiile Codului de procedura civilă, executarea silită a creanțelor bugetului local nu se perimeaza.

Executarea silită se desfășoară până la stingerea creanțelor bugetului local înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de întârziere și altor penalități ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare.

În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalități de întârziere, penalități sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare și consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.

Executarea silită începe prin comunicarea unei somații în care i se notifica debitorului ca are obligația să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligației la bugetul local, în caz contrar aplicându-i-se modalitățile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanță. Somația este însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu.

Somația cuprinde

Somația este obligatorie și se comunică debitorului după cum urmează

Dovada comunicării somației potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare și va fi păstrată la dosarul de executare.

Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor și bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanțelor bugetare și a cheltuielilor de executare.

Bunurile supuse unui regim special de circulație pot fi urmărite numai cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar local dobândește un drept de gaj, iar prin sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar local dobândește un drept de ipoteca.

Dreptul de ipoteca conferă creditorului bugetar local în raport cu alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de ipoteca, în sensul prevederilor dreptului comun.

Din momentul în care se îndeplinește condiția de publicitate prin înscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, organizată la nivelul Oficiului registrului comerțului, ori în cazul în care bunul se ia în posesie, creditorul bugetar local are prioritate față de garanția reală a celorlalți creditori urmăritori asupra bunului mobil sau sumei în cauza.

Procedura de executare silită se efectuează din oficiu și, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate inceta numai în cazurile și sub forma prevăzute de prezenta ordonanță.

Executarea silită se suspenda

Executarea silită se întrerupe

Executarea silită încetează

Executarea silită a creanțelor bugetelor locale se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis, potrivit prezentei ordonanțe, de organul de executare competent în a cărui raza teritorială își are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenta fiscală.

Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetului local, denumit titlu executoriu, va conține

Pentru debitorii obligați în mod solidar la plata creanțelor bugetului local se va întocmi un singur titlu executoriu.

Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanțele bugetelor locale, se transmit în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la emitere, spre executare silită, potrivit legii, organelor prevăzute la art. 49.

Organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente, în cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevăzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre următoarele elemente

În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile calendaristice.

Creditorii bugetari locali, prin organele proprii sau alte organe ale administrației publice locale, sunt abilitați sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită prevăzută de prezenta ordonanță.

Creanțele bugetelor locale care se încasează, se administrează, se contabilizeaza și se utilizează de instituțiile publice de interes local, provenite din venituri proprii, precum și cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe.

Organele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt denumite în continuare organe de executare.

În cazul în care instituțiile publice de interes local transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.

Nu intra sub incidența alin. (4) titlurile executorii transmise organelor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice în vederea înregistrării la totalul creanțelor, organul de executare al autorității administrației publice locale fiind coparticipant la executarea silită.

Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate sa ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită, potrivit prezentei ordonanțe, sunt denumite executori bugetari locali.

Executorii bugetari locali se bucura de protecția legii și sunt investiti cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu ce le revin potrivit prezentei ordonanțe.

Executorul bugetar local este împuternicit în fața debitorului sau a terților prin legitimatia model ITL - 017 și delegația semnată de conducătorul compartimentului de specialitate.

Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executări revenind organului în a cărui raza teritorială își are domiciliul sau sediul ori unde este luat în evidenta fiscală debitorul, după caz. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terțului poprit, indiferent de locul unde își are sediul sau domiciliul.

Atunci când se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor și veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea și executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevăzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situația debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum și orice alte date utile pentru identificarea debitorului și a bunurilor ori veniturilor urmaribile.

Organul de executare coordonator, în cazul debitorilor solidari, este cel în a cărui raza de competența își are domiciliul sau sediul ori este luat în evidenta fiscală debitorul despre care exista indicii ca deține mai multe venituri sau bunuri urmaribile.

Organul de executare coordonator înscrie în întregime debitul în evidentele sale și ia măsuri de executare silită, comunicând întregul debit fiecărui organ de executare în a cărui raza de competența domiciliază sau își au sediul ceilalți codebitori, aplicându-se dispozițiile art. 51.

Organele de executare sesizate, cărora li s-a comunicat debitul, după înscrierea acestuia într-o evidenta nominală, vor lua măsuri de executare silită și vor comunică organului de executare coordonator sumele realizate în contul debitorului, în termen de 10 zile de la realizarea acestora.

Dacă organul de executare coordonator, care tine evidenta întregului debit, constata ca acesta a fost realizat prin actele de executare silită făcute de el însuși și de celelalte organe sesizate potrivit alin. (3), el este obligat sa ceara în scris acestora din urma sa înceteze de îndată executarea silită.

Organele de executare au obligația de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau a sediului debitorului, precum și a bunurilor și veniturilor urmaribile ale acestuia.

Dacă debitorul nu este găsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat să solicite organelor de poliție să facă cercetări, precum și sa ceara relații de la Oficiul registrului comerțului ori de la orice altă persoană fizica sau juridică ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul și al obținerii oricăror date deținute în legătură cu acesta.

La cererea organului de executare, băncile, organele de poliție, instituțiile care gestionează registre publice sau altele asemenea, alte persoane juridice sau persoane fizice care exercită profesii libere, desfășurate în mod independent, în condițiile legii, sunt obligate sa furnizeze de îndată, în scris, datele și informațiile solicitate, în vederea aplicării procedurii de executare silită, precum și pentru luarea altor măsuri privind stingerea creanțelor bugetare locale, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.

Organele de executare sunt obligate să asigure confidențialitatea informațiilor primite.

Băncile sunt obligate sa comunice organelor de executare locale datele de identificare a conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor, forma juridică pe care aceștia o au și domiciliul sau sediul acestora, după caz. Aceasta comunicare se va face în primele 5 zile calendaristice ale fiecărei luni cu privire la conturile deschise sau închise în luna anterioară. Comunicarea va fi adresată organului fiscal care a solicitat informațiile.

Procedurile privind transmiterea informațiilor precizate la alin. (1), prevăzute la art. 57 din Ordonanța Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 79/2003 , cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod similar și organelor de executare ale autorităților administrației publice locale.

Informațiile prevăzute la alin. (1) vor fi utilizate exclusiv în scopul colectării creanțelor bugetare și cu respectarea obligațiilor prevăzute la art. 214 și 215.

În exercitarea atribuțiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silită executorii bugetari locali pot

Executorul bugetar local poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința unei persoane fizice, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanței judecătorești competente potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă.

Accesul executorului bugetar local în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice alta încăpere a debitorului, persoana fizica ori juridică, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeași zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în zilele nelucrătoare, în baza autorizației prevăzute la alin. (2).

Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile făcute, suma ce urmează să fie plătită de către debitor se stabilește de organul de executare prin proces-verbal, pe baza căruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor art. 47 alin. (1).

Cheltuielile de executare silită a creanțelor bugetare locale se avanseaza de creditorii bugetari locali care au început procedura de executare silită, din bugetul local respectiv. (3) Cheltuielile de executare care nu au la baza documente care să ateste ca au fost efectuate în scopul executării silite nu sunt în sarcina debitorului urmărit.

Sunt supuse executării silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentând venituri și disponibilitati bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terțe persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului și/sau le vor deține terții în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

În cazul sumelor urmaribile reprezentând venituri și disponibilitati în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimțământul titularului de cont, la cursul de schimb afișat de acestea pentru ziua respectiva.

Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice sau persoane juridice, se înființează de către organul de executare printr-o adresa care va fi transmisă prin scrisoare recomandată cu dovada de primire terțului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înștiințat și debitorul despre înființarea popririi.

Poprirea nu este supusă validării.

Poprirea înființată anterior ca măsura asiguratorie devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta terțului poprit, și prin înștiințarea despre aceasta a debitorului.

Terțul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile calendaristice de la primirea comunicării ce i s-a făcut potrivit alin. (1) și (3), sa înștiințeze organul de executare dacă datorează vreo suma de bani cu orice titlu debitorului.

Poprirea se considera înființată la data la care terțul poprit, prin înștiințarea trimisa organului de executare, confirma ca datorează sume de bani debitorului sau la data expirării termenului prevăzut la alin. (4).

După înființarea popririi terțul poprit este obligat să facă de îndată retinerile prevăzute de lege și sa vireze sumele reținute în contul bugetar indicat de organul de executare local, comunicând totodată în scris despre existenta altor creditori, fără perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume, în sarcina debitorilor ori creditorilor locali.

În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulți creditori, terțul poprit îi va anunta în scris despre aceasta pe creditori și va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevăzute la art. 118.

Pentru stingerea creanțelor la bugetul local debitorii deținători de conturi bancare pot fi urmăriți prin decontare bancară, prevederile art. 65 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. În acest caz, o dată cu comunicarea somației și a titlului executoriu, facuta debitorului potrivit art. 41, o copie certificată de pe acest titlu va fi trimisa la banca unde se afla deschis contul debitorului. Băncile au obligația sa transmită organului de executare, în termenul prevăzut la art. 65 alin. (4), și soldurile conturilor debitorului existente la data infiintarii popririi, în situația în care sumele indisponibilizate sunt mai mici decât cele înscrise în titlurile executorii.

Despre această măsură va fi înștiințat și debitorul.

În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii potrivit alin. (1) sumele existente, precum și cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei și în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data și ora primirii adresei de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, și nu vor accepta alte plati din conturile acestora până la achitarea integrală a obligațiilor bugetare, cu excepția sumelor necesare plății drepturilor salariale.

Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somație, organul de executare va înștiința de îndată în scris băncile pentru sistarea totală sau parțială a indisponibilizarii conturilor și reținerilor. În caz contrar banca este obligată sa procedeze conform dispozițiilor alin. (3).

În situația în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeași zi, băncile vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului.

Dispozițiile art. 65 alin. (7) se aplică în mod corespunzător.

Pentru realizarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol băncile nu pot percepe taxe, tarife, comisioane sau alte sume de la creditorii bugetari locali.

Dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo suma de bani debitorului urmărit sau nu respecta dispozițiile art. 65 alin. (6) și (7) și ale art. 66, precum și în cazul în care invoca alte neregularități în legătură cu drepturile și obligațiile părților privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.

Judecarea contestației se face de urgenta și cu precădere.

Pe baza hotărârii de menținere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a terțului poprit în condițiile prezentei ordonanțe.

În cazul în care popririle înființate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-și continua activitatea economică, cu consecințe sociale deosebite, creditorul bugetar local, prin reprezentantul sau legal, poate dispune, la cererea debitorului și ținând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporară, totală sau parțială, a executării silite prin decontare bancară.

O dată cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării, sau alte garanții legale.

Executarea silită a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea și valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu, chiar dacă acestea se afla la un terț.

Terțul nu se poate opune sechestrării unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunurilor.

Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepțiile prevăzute de lege.

Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsura asiguratorie nu este necesară o noua sechestrare, prevederile art. 36 fiind aplicabile.

Executorul bugetar local, la începerea executării silite, este obligat sa verifice dacă bunurile prevăzute la alin. (4) se găsesc la locul aplicării sechestrului și dacă nu au fost substituite sau degradate, precum și sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanței.

În cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieții și muncii acestuia, precum și familiei sale

Bunurile debitorului persoana fizica, necesare desfășurării activității de comerț, nu sunt exceptate de la executare silită.

Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar local, care încheie un proces-verbal de sechestru.

Procesul-verbal de sechestru va cuprinde

Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunică la domiciliul ori la sediul acestuia, precum și, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urma semnand, cu mențiunea de primire a bunurilor în păstrare.

De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, potrivit art. 72, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicții atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpa.

Actele de dispoziție care ar interveni ulterior indisponibilizarii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare ori de executorul bugetar local, după caz, sau vor fi ridicate și depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii și când se constată că exista pericol de substituire sau de degradare, executorul bugetar local poate aplica sigiliul asupra bunurilor.

În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută, titluri de valoare, obiecte din metale prețioase, pietre prețioase, obiecte de arta, colecții de valoare, acestea se ridica și se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unitățile specializate.

Cel care primește bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remunerație, ținând seama de activitatea depusa.

În vederea valorificării, organul de executare este obligat sa verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru, precum și dacă nu au fost substituite sau degradate.

Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru realizarea creanței bugetare locale, organul de executare va face investigațiile necesare pentru identificarea și urmărirea altor bunuri ale debitorului.

Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul menționat în procesul-verbal de sechestru, ca au fost substituite sau degradate, executorul bugetar local încheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile găsite cu prilejul investigatiilor făcute conform alin. (2) se va încheia procesul-verbal de sechestru.

Dacă se sechestreaza și bunuri gajate pentru garantarea creanțelor altor creditori, organul de executare le va trimite și acestora câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Executorul bugetar local care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta în procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele-verbale de sechestru respective. Prin același proces-verbal va declara sechestrate, când este necesar, și alte bunuri pe care le va identifica.

Bunurile înscrise în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se considera sechestrate și în cadrul noii executări silite.