LEGE nr. 9 din 22 noiembrie 1972 Legea finanțelor

Bugetul de stat contribuie la infaptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida și echilibrata a economiei naționale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populatiei. Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului și repartizarea acestora în concordanta cu obiectivele planului național unic, pentru finantarea dezvoltării economiei naționale, acțiunilor social-culturale, apararii tarii și a altor nevoi ale societatii.

Bugetul de stat se întocmește anual. Exercitiul bugetar începe la 1 ianuarie și se incheie la 31 decembrie. La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul între venituri și cheltuieli.

Veniturile bugetului de stat sînt formate din: a) venituri provenite de la unitatile socialiste de stat

Unitatile socialiste de stat sînt obligate sa verse la buget, după caz, o parte din beneficiile realizate, impozitul pe circulatia marfurilor sau alte impozite și taxe instituite prin dispozitii legale.

Unitatile socialiste de stat, precum și alte categorii de platitori datorează, potrivit dispozițiilor legale, contribuții pentru asigurarile sociale de stat.

Organizațiile cooperatiste și unitatile economice ale celorlalte organizații obstesti sînt obligate sa verse la bugetul de stat impozitele și taxele stabilite, corespunzător veniturilor pe care le realizează, bunurilor pe care le dețin sau altor criterii prevăzute de lege.

Populatia participa la formarea veniturilor bugetului de stat prin plata impozitelor și taxelor prevăzute de lege. Prin sistemul de impozite și taxe se asigura participarea diferentiata a populatiei la formarea veniturilor statului, în functie de natura și nivelul veniturilor, de marimea averii, de capacitatea contributiva a platitorilor, urmarindu-se promovarea principiului echitatii socialiste în sfera veniturilor populatiei.

Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, dacă dispozitiile legale nu prevad altfel. În cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie varsate la bugetul de stat de către unitatile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unităților respective. Incasarea la bugetul de stat a sumelor datorate și neachitate la termen de către persoanele fizice, precum și de către persoanele juridice, altele decit cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea masurilor de executare silita prevăzute de lege.

Nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligația calcularii și incasarii majorarilor de întîrziere. Consiliul de Ministri va stabili cuantumul majorarii, în cazurile cînd acesta nu este prevăzut în actele normative potrivit cărora se datorează sumele respective. Majorarile de întîrziere nu vor putea depăși debitul datorat, dacă legea nu prevede altfel.

Cheltuielile bugetului de stat se efectueaza în concordanta cu obiectivele planului național unic. Din bugetul de stat se efectueaza cheltuieli pentru

Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat sau efectuata din acesta dacă nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli.

Sumele aprobate prin bugetul de stat, în limitele cărora se pot efectua cheltuieli, reprezinta credite bugetare, care nu pot fi depășite. Unitatile socialiste de stat raspund de folosirea mijloacelor banesti primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economica și sociala, de respectarea disciplinei de plan și financiare.

Veniturile și cheltuielile se inscriu în bugetul de stat în ordinea stabilita prin clasificarea bugetară.

Constituirea și utilizarea de mijloace financiare apartinind statului în afara bugetului se pot face numai în condițiile stabilite prin dispozitii legale.

Bugetul de stat se compune din bugetul republican și bugetele locale

Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar și se administreaza de către organele centrale de stat. În cadrul bugetului republican se inscrie și bugetul Marii Adunări Naționale. Bugetul republican cuprinde și bugetul asigurarilor sociale de stat.

Veniturile bugetului republican sînt formate din resurse provenite de la unitatile socialiste de stat de interes republican, precum și din impozite și taxe de la populatie și alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget. La bugetul republican se varsă și plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale judetelor, respectiv al municipiului București, la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, în cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat.

Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective și acțiuni ce se finanțează din fondul central de dezvoltare economico-sociala, pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic, pentru actiunile social-culturale ce se realizează prin unitatile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de întreținere și functionare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administrației de stat, organelor judecătorești și celor ale procuraturii, pentru apararea tarii și pentru alte destinatii prevăzute prin dispozitiile legale.

Din veniturile bugetului republican se pot atribui cote defalcate bugetelor centralizate ale judetelor care nu-și pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Dacă nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferența pînă la nivelul cheltuielilor planificate se acopera din bugetul republican. Cotele defalcate, precum și subventiile ce se acordă din bugetul republican în completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, se prevad pentru fiecare judet în parte prin legea de adoptare a bugetului de stat.

În bugetul republican se inscrie și fondul de rezerva la dispoziția Consiliului de Ministri, care se utilizeaza pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat în vederea finantarii, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului

Bugetele locale sînt bugetele unităților administrativ-teritoriale. Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului București, judetelor precum și municipiul București are bugetul sau propriu, care se adoptă de consiliul popular al unității administrativ-teritoriale respective, în condițiile prezentei legi.

Veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, judetelor și municipiului București sînt formate din resursele provenite de la unitatile socialiste de stat de interes local, impozite și taxe platite de organizațiile cooperatiste și unitatile economice ale celorlalte organizații obstesti, impozite de la populatie, taxe locale și alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete. Organele locale ale puterii de stat și organele locale ale administrației de stat trebuie să ia măsuri pentru dezvoltarea continua a activității unităților economice de interes local în vederea sporirii bazei de venituri proprii, care să asigure, pe aceasta cale, echilibrarea bugetelor locale.

Din bugetele comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, judetelor și municipiului București se finanțează, în concordanta cu prevederile de plan, obiective și acțiuni economice, acțiuni social-culturale, cheltuieli de întreținere și functionare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administrației de stat și alte obiective prevăzute prin dispozitii legale.

Repartizarea veniturilor și, cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, pe baza normelor legale și în functie de atribuțiile organelor locale și de subordonarea unităților.

În situațiile în care cheltuielile prevăzute în bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului București, orașe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile lor proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui cote defalcate din veniturile bugetului republican încasate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în cauza, ori subventii din bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare. Cotele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasă la dispoziția municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare judetene și al municipiului București, în limita sumelor aprobate pe judete și a municipiului București prin legea de adoptare a bugetului. În cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor ale caror venituri proprii depasesc cheltuielile planificate, diferentele corespunzătoare se varsă la bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare.

Județele, municipiul București, precum și municipiile și orașele care au în componenta lor și alte localități intocmesc și bugete centralizate. În aceste bugete centralizate se includ atit bugetul propriu al unității administrativ-teritoriale respective, cit și bugetele comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, ierarhic inferioare, după caz.

În bugetele judetelor și al municipiului București se inscriu fonduri de rezerva la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza în condițiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finantarii acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului. În cazul în care, în cursul anului, fondurile de rezerva bugetară devin insuficiente pentru finantarea acțiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare, care nu mai sînt necesare pînă la sfirsitul anului pentru indeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetară pot fi majorate cu aceste disponibilitati pînă la cel mult 50 la suta din cuantumul lor initial aprobat prin buget. Nu pot fi folosite cu aceasta destinatie creditele bugetare provenite din: cheltuielile pentru salarii și contribuții pentru asigurarile sociale, fondurile pentru investitii centralizate și reparatii capitale, cheltuielile pentru care, prin dispozitiile legale, sînt stabilite surse speciale de finanțare, cheltuielile pentru a caror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva la dispoziția Consiliului de Ministri, precum și disponibilitatile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se virează la fondul de rezerva la dispoziția Consiliului de Ministri

Proiectul bugetului de stat se elaboreaza pe baza proiectelor planurilor financiare ale ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, precum și a proiectelor bugetelor locale. Organele de conducere colectiva ale ministerelor și celorlalte organe centrale asigura elaborarea proiectelor planurilor financiare pe baza proiectelor planurilor financiare ale unităților subordonate și a proiectului planului financiar pentru propria activitate. Comitetele executive ale consiliilor populare elaboreaza proiectele bugetelor locale, pe baza proiectelor planurilor financiare ale unităților direct subordonate, precum și a proiectelor bugetelor unităților administrativ-teritoriale competente.

Ministerele și celelalte organe centrale de stat transmit Ministerului Finanțelor proiectele lor de planuri financiare, care cuprind indicatorii financiari, atit pe ansamblul activității, cit și pe centrale industriale și unități asimilate acestora. Comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București transmit Ministerului Finanțelor proiectele bugetelor centralizate ale unităților administrativ-teritoriale respective, precum și proiectele planurilor financiare pe ramuri de activitate ale economiei locale și pentru unitatile direct subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare.

Ministerul Finanțelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat și comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, împreună cu reprezentanti ai acestora, tinind seama de analizele și calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, concluziile desprinse din controalele desfășurate asupra activității unităților socialiste de stat.

În vederea definitivarii proiectului bugetului de stat, Consiliul de Ministri examineaza lucrarile prezentate de Ministerul Finanțelor, aducind imbunatatiri indicatorilor financiari și soluționînd eventualele divergente dintre Ministerul Finanțelor și titularii de plan cu privire la cifrele propuse a fi inscrise în buget. Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Ministri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, se prezinta spre adoptare Marii Adunări Naționale.

Marea Adunare Naționala adopta legea bugetului de stat care cuprinde: volumul veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, cu defalcarea pe bugetul republican și bugetele locale, iar în cadrul acestora din urma, pe fiecare judet și municipiul București, precum și volumul principalelor categorii de venituri și cheltuieli.

După adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Ministri desfășoară indicatorii financiari pe ministere și celelalte organe centrale de stat, pe comitete executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București și stabileste masurile ce trebuie luate în vederea indeplinirii în bune condiții a bugetului de stat.

Proiectele bugetelor judetelor și al municipiului București, îmbunătățite pe baza legii anuale a bugetului de stat și a indicatorilor aprobati de Consiliul de Ministri, se prezinta de către comitetele executive spre adoptare consiliilor populare. Consiliile populare judetene și al municipiului București adopta bugetul centralizat al unității administrativ-teritoriale respective, cu repartizarea veniturilor și cheltuielilor pe bugetele unităților administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum și resursele de echilibrare pe unități administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce urmeaza a fi încasate din bugetele administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, după caz. Consiliile populare ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București adopta, în limitele stabilite de consiliile populare ierarhic superioare, bugetele locale respective.

Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetul de stat se repartizeaza pe trimestre, în functie de sarcinile de plan desfășurate de Consiliul de Ministri și de termenele legale de varsare a veniturilor și de efectuare a plăților. Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor se aproba de către

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat se poate modifica atunci cînd intervin schimbari în esalonarea sarcinilor de plan, se modifica termenele legale de varsare a veniturilor sau de efectuare a plăților, precum și în alte cazuri bine justificate, potrivit dispozițiilor legale.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor, iar cele inscrise în bugetele locale, în limita disponibilitatilor din contul ordonatorilor respectivi de credite. Acordarea fondurilor de la buget se face în limita sumelor și potrivit destinatiei aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru buget, cu excepția cazurilor cînd dispozitiile legale prevad altfel. Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de credite și efectua numai dacă a fost, în prealabil, avizata, potrivit legii, de către conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului preventiv din unitatile socialiste, precum și de alte organe cu astfel de atribuții în economie.

Ordonatori principali de credite ai bugetului republican și t ministrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat. Ordonatori principali de credite ai bugetelor locale sînt presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare. Conducătorii unităților socialiste de stat cu personalitate juridica finantate din bugetul republican sau local sînt, după caz, ordonatori secundari sau tertiari.

Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor numai cu respectarea dispozițiilor legale și în limita planurilor financiare ale instituțiilor pe care le conduc și au dreptul sa repartizeze, în raport cu sarcinile de plan și cu gradul de folosire a sumelor deja acordate, credite bugetare unităților ierarhic inferioare. Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinatiei și cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unitatile pe care le conduc și sa repartizeze credite bugetare unităților în subordine ai caror conducatori sînt ordonatori tertiari. Ordonatorii tertiari utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit planurilor financiare aprobate și în condițiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept și conducătorilor direcțiilor, conducătorilor organelor locale de specialitate ale administrației de stat sau ai altor unități similare, după caz.

Ministrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare, precum și conducătorii unităților de stat subordonate, raspund de folosirea cu economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduc, de tinerea la zi a contabilitatii și prezentarea darilor de seama contabile asupra executiei bugetare.

În cursul executarii bugetului de stat, ministrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat, precum și presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, au obligația ca, atunci cînd fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat, sa prevada și mijloacele necesare compensarii veniturilor sau acoperirii sportului de cheltuieli.

În planurile de cheltuieli ale ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, în bugetele locale, precum și în planurile de cheltuieli ale unităților subordonate acestora, se pot efectua virari de credite, incepind cu trimestrul II al fiecarui an, cu respectarea urmatoarelor condiții

Virarile de creante bugetare se aproba de către

În cazul în care se majoreaza, potrivit dispozițiilor legale, fondul de salarii planificat, se pot suplimenta și creditele bugetare pentru salarii, inclusiv contribuția pentru asigurarile sociale, prin virari de la alte categorii de cheltuieli, cu excepția celor destinate finantarii investitiilor centralizate. Atunci cînd se majoreaza planul investitiilor centralizate potrivit dispozițiilor legale, se pot suplimenta și creditele bugetare cu aceasta destinatie, prin virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu excepția celei pentru salarii și contribuția pentru asigurări sociale.

Creditele bugetare rămase nefolosite la finele trimestrelor I, II și III se blocheaza, cu excepția celor pentru destinatiile fondului central și fondului local al unităților administrativ-teritoriale de dezvoltare economico-sociala sau pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic. Ministerul Finanțelor, pentru unitatile finantate din bugetul republican, și comitetele executive ale consiliilor populare, pentru unitatile finantate din bugetele locale, pot aproba folosirea în trimestrul următor a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II și III, la cererea justificata a ordonatorilor principali de credite ai bugetului republican, respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale. Disponibilitatile de la creditele bugetare pentru salarii, stabilite potrivit dispozițiilor legale, se trec la fondul de rezerva bugetară la dispoziția Consiliului de Ministri. În acelasi mod se procedeaza cu: disponibilitatile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a primit, în termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului, aprobarea de folosire în perioada urmatoare; disponibilitatile aparute în cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care au stat la baza aprobării fondurilor bugetare.

Fondurile de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, constituite potrivit art. 176, pot fi utilizate pentru actiunile sau sarcinile noi de natura celor cuprinse în fondul local de dezvoltare economico-sociala ori în celelalte părți ale bugetului, în proportiile stabilite pentru acestea prin bugetele anuale. În cazuri bine justificate, lucrarile finantate din fondul de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București, neterminate pînă la finele anului, vor putea fi acoperite și în anul următor pe seama fondului de rezerva bugetară. Angajarea acestor fonduri se poate face incepind cu trimestrul II, după incheierea darii de seama contabile pe trimestrul 1, dacă la data angajarii s-au realizat integral veniturile proprii planificate în perioada respectiva pe judet sau pe municipiul București, după caz, și dacă sînt asigurate condițiile necesare ca aceste venituri să fie realizate și pe intregul an. Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrari distruse sau degradate, ca o consecința a unor calamitati ale naturii produse în trimestrul I al anului, precum și pentru lucrarile în continuare prevăzute la alineatul 2, comitetele executive ale consiliilor populare judetene și al municipiului București pot angaja fondurile de rezerva bugetară chiar în acel trimestru. Este interzisa angajarea de cheltuieli de către comitetele executive ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetară aprobate în bugetele locale pentru refacerea lucrărilor de constructii-montaj executate necorespunzator, majorarea subventiilor pentru pierderi planificate, precum și pentru suplimentarea cheltuielilor de întreținere și functionare a organelor locale ale administrației de stat, cu excepția reparatiilor capitale cu caracter urgent la cladirile folosite pentru activitățile administrative și a lucrărilor de racorduri și alte instalații. În cazul neindeplinirii pe total judet a veniturilor proprii planificate, fondul de rezerva bugetară ce poate fi folosit se reduce cu echivalentul veniturilor nerealizate la data angajarii rezervei bugetare.

Pentru acoperirea decalajelor temporare aparute în cursul anului între cheltuielile și veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, comitetele executive ale consiliilor populare ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot acorda împrumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a aproba aceste împrumuturi poate fi delegat de către comitetele executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau inlocuitorilor lor de drept. În cazul în care decalajele respective apar și la nivelul bugetelor judetelor și municipiului București, acoperirea temporara a acestora se poate face prin acordare de împrumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de către Ministerul Finanțelor, la cererea justificata a comitetelor executive ale consiliilor populare.

Comitetele executive ale consiliilor populare pot utiliza sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate, numai cu incepere din trimestrul III al anului de plan, pentru acoperirea unor cheltuieli economice și infaptuirea anumitor acțiuni social-culturale, introducînd modificările corespunzătoare în bugetele locale în urmatoarele condiții

Comitetele executive ale consiliilor populare pot anula deciziile comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare, prin care au fost aprobate, fără respectarea normelor legale, planuri suplimentare de venituri și cheltuieli, virari de credite, modificari de alocatii trimestriale sau alte modificari în planurile de cheltuieli ori în bugetele locale.

Creditele bugetare rămase neutilizate la expirarea exercitiului bugetar se anulează prin efectul legii. Orice suma datorata, dar neplatita de la buget, precum și orice suma cuvenita dar neincasata la buget pînă la 31 decembrie, se plateste, respectiv se încasează, în contul bugetului pe anul următor. În cazuri excepționale, Consiliul de Ministri poate aproba efectuarea unor cheltuieli, după incheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat pentru operații executate, dar nedecontate pînă la finele anului.