LEGE nr. 85 din 5 aprilie 2006 (*actualizata*) privind procedura insolventei (actualizata până la data de 22 noiembrie 2006*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Dacă cererea debitorului corespunde condițiilor prevăzute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunță o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar dacă prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul își arata intentia de a intră în procedura simplificata sau nu depune documentele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) și h) la termenul prevăzut la art. 28 alin. (2) ori se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunță o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
Prin incheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului să efectueze notificarile prevăzute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecința calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioară a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei stării de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.
În termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit să solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunică cererea, în copie, debitorului.
În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta stării de insolventa. Dacă debitorul contesta starea de insolventa, iar contestația sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciara.
La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creanțelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, dacă cererea lor va fi admisa. Dacă cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dacă nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
Dacă judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, îi va respinge contestația și va deschide, printr-o sentinta, procedura generală, situație în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de către administratorul judiciar sau de către creditorii detinand împreună sau separat minimum 20% din valoarea masei credale și numai dacă acestia își exprima intentia de a depune un plan în termenul prevăzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
Dacă judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.
Dacă debitorul nu contesta, în termenul prevăzut la alin. (2), ca ar fi în stare de insolventa și își exprima intentia de a-și reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaratia debitorului, facuta până la data pronuntarii sentintei, rezultă ca acesta se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunță o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.
Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, după caz, să efectueze notificarile prevăzute la art. 61.
Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).
În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat să depună la dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute la art. 28 alin. (1).
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
În vederea aplicarii prevederilor art. 36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia către instantele judecătorești în a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comerțului și tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi.
Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de observatie și în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu către debitor sau către averea debitorului, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevăzute la art. 36 cu privire la creanta sa și valorificarea imediata, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 116-118 și cu condiția achitarii din pret a cheltuielilor prevăzute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, în una dintre urmatoarele situații
atunci când valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creanțelor și a părților de creante garantate cu acel obiect
obiectul garantiei nu prezinta o importanța determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus
obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea și vanzarea lui separata, valoarea bunurilor rămase nu se diminueaza
atunci când nu exista o protecție corespunzătoare a creantei garantate în raport cu obiectul garantiei, din cauza
diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila; b) diminuarii valorii părții garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor și penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior
lipsei unei asigurări a obiectului garantiei împotriva riscului pieirii sau deteriorării.
În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, dacă administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite să ofere protecție corespunzătoare creantei garantate a creditorului, precum
efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii părții garantate dintr-o creanta cu rang inferior
efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobanzilor, majorarilor și penalitatilor de orice fel și, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii părții garantate dintr-o creanta cu rang inferior
novatia obligației de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.
Reclamantul, intr-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie să faca dovada faptului prevăzut la alin. (1) lit. A.b), ramanand debitorului/administratorului sau altei părți interesate sarcina producerii dovezii contrare și, respectiv, a celorlalte elemente.
Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a acțiunilor prevăzute la art. 36.
Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
Prin excepție de la alin. (1), creantele garantate se inscriu în tabelul definitiv și/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garantiilor, evaluata în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decat valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata până cel mult la data vanzarii bunului, cu condiția ca prețul bunului să fie corespunzător mai mare decat valoarea initial evaluata. În cazul în care prețul va fi inferior valorii evaluate, la distribuție se va ajusta corespunzător raportul dintre partea garantata și cea negarantata a creantei.
În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la oblibațiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă și cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) și (2) se aplică corespunzător pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.
Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor nascute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cat și a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.
După ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sancțiunea nulitatii, sa instraineze, fără acordul judecatorului-sindic, actiunile ori părțile lor sociale sau de interes deținute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea acțiunilor ori a părților sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.
Ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de către Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare.
La data primirii de către Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea în procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piața reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.
Debitorul are obligația de a pune la dispoziție administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului toate informațiile cerute de acesta, precum și toate informațiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea și averea sa, precum și lista cuprinzand plățile și transferurile patrimoniale facute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
După ramanerea irevocabila a hotărârii de deschidere a procedurii toate actele și corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu și cu caractere vizibile, în limbile română, engleza și franceza, mențiunea în insolventa, în insolvency, en procedure collective.
După intrarea în reorganizare judiciara sau faliment, actele și corespondenta vor purta, în condițiile prevăzute la alin. (1), mențiunea în reorganizare judiciara, în judicial reorganisation, en redressement sau, după caz, în faliment, în bankruptcy, en faillite. După intrarea în procedura simplificata se va face, de asemenea, mențiunea în faliment, în bankruptcy, en faillite.
Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligației debitorului menționate la alin. (1) și (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au incheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fără a fi atinsa averea debitorului.
În afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Debitorul și/sau, după caz, administratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca și sa pastreze o lista cuprinzand toate încasările, plățile și compensarile efectuate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare a cocontractantilor.
Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - constand în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea -, dacă acesta nu și-a declarat, în condițiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, după caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.
Cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile și bunurilor pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii.
Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata și condiția de exercitare a conducerii debitorului de către acesta.
Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricand adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
Judecatorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevăzută la alin. (5), intr-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor și administratorul special.
De la data intrarii în faliment, debitorul va putea desfășura doar activitățile ce sunt necesare derularii operațiunilor lichidarii.
Prin sentinta sau, după caz, incheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispună de acestea fără un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
Incalcarea dispozițiilor judecatorului-sindic, menționate la alin. (1), atrage raspunderea băncilor pentru prejudiciul creat, precum și o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfășurarea activităților curente și poate efectua plati către creditorii cunoscuti, care se încadrează în condițiile obisnuite de exercitare a activității curente, după cum urmeaza
sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul a facut o cerere de reorganizare, în sensul art. 28 alin. (1) lit. h), și nu i-a fost ridicat dreptul de administrare
sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Actele, operațiunile și plățile care depasesc condițiile menționate la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atribuțiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
În cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va ține seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzătoare creantei garantate.
Dacă la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, inscrierile, transcrierile, intabularile și orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, efectuate după data deschiderii procedurii, sunt fără efect față de masa creditorilor, cu excepția cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanța, autoritatea ori institutia competența cel mai tarziu în ziua premergatoare hotărârii de deschidere a procedurii.
Orice transfer, indeplinire a unei obligații, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul unor contracte financiare calificate, precum și orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate și/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, fiind recunoscute ca baza de inscriere a creantei în procedurile prevăzute de prezenta lege.
Singura obligație, dacă exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizării unui netting în condițiile prevăzute de un contract financiar calificat, a unei părți la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligația (suma de plată sau obligație de a face) neta rezultata în urma nettingului către cocontractantul sau. (3) Singurul drept, dacă exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizării unui netting în condițiile prevăzute de un contract financiar calificat, a unei părți la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plată sau obligație de a face) net care rezultă în urma nettingului de la cocontractantul sau. (4) Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va împiedica încetarea contractului financiar calificat și/sau accelerarea indeplinirii obligațiilor de plată ori indeplinirii obligațiilor de a face sau a realizării unui drept în baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, având ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata în urma aplicarii acordului de netting.
Cu excepția dovedirii intentiei frauduloase a debitorului în sensul art. 80 alin. (1) lit. g), nici un lichidator sau, după caz, nici o instanța judecătorească nu poate împiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operațiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la indeplinire a unui acord de netting, realizate în baza unui contract financiar calificat.
Deschiderea procedurii de insolventa nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege în materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.
Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exercitiul atribuțiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori măsuri asiguratorii.
Administratorul judiciar va întocmi și va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depăși 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care să propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generală.
Raportul va indica dacă debitorul se încadrează în criteriile prevăzute la art. 1 alin. (2) și, în consecința, trebuie supus procedurii simplificate prevăzute de prezenta lege, caz în care va cuprinde documentele doveditoare și propunerea de intrare în faliment în procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare în faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva și debitorului, prin administratorul special, depunand la instanța, odata cu cererea, dovada indeplinirii procedurii de notificare.
Judecatorul-sindic va supune propunerea prevăzută la alin. (2), privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura simplificata, dezbaterii părților intr-o sedinta publică care va avea loc în maximum 20 de zile de la primirea raportului administratorului judiciar.
În cadrul sedintei de judecată prevăzute la alin. (3), judecatorul-sindic, după ascultarea părților interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, după caz, concluziile raportului supus dezbaterii.
În cazul aprobării raportului prevăzut la alin. (4), judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în condițiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Ulterior intrarii în procedura simplificata, în cazul în care documentele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) și i) nu sunt prezentate de către debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, în măsura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmand a fi suportate din averea debitorului.
Pentru celeritatea procedurii de insolventa, în condițiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanța poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, indatoriri în ceea ce priveste prezentarea probelor cu inscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facand parte din administratia societatii, poate solicita asistența și concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum și orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Atunci când la sediul înregistrat în registrul comerțului debitorul nu mai desfășoară activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru de desfășurare a activității, și după ascultarea raportului administratorului judiciar, prevăzut la art. 54, prin care se constată că debitorul se găsește în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) sau d), comunicarea, notificarea oricărui act de procedura față de debitor, inclusiv a celor privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin Buletinul procedurilor de insolventa.
În aplicarea prevederilor art. 54-57, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii și date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale și documentele privind activitatea societatii de la autoritățile care dețin sau ar putea să dețină informațiile solicitate.
Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi și va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor și imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila. (2) În cazul în care debitorul nu se încadrează în criteriile prevăzute la art. 1 alin. (2), raportul va indica dacă exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activității debitorului ori, după caz, motivele care nu permit reorganizarea și, în acest caz, va propune intrarea în faliment.
În cazul în care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze dacă recomanda ca planul de reorganizare să fie cel propus de debitor, dacă, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori dacă intenționează sa propuna un alt plan singur sau împreună cu unul ori mai mulți creditori. (4) Propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generală prevăzută la alin. (2), va fi supusă aprobării adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.
În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare în faliment, judecatorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar și punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultării raportului prevăzut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului și la registrul comerțului sau, după caz, la registrul în care este înmatriculat debitorul și va fi comunicata debitorului.
În cadrul sedintei adunarii generale a creditorilor prevăzute la art. 59 alin. (4), administratorul judiciar îi va informa pe creditorii prezenți despre voturile valabile primite în scris cu privire la propunerea de intrare în faliment a debitorului în procedura generală.
Adunarea generală a creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevăzută la art. 59 alin. (2), prin votul titularilor a cel puțin două treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata în cazul în care unul sau mai mulți creditori, detinand împreună peste 20% din creantele cuprinse în tabelul preliminar de creante, își anunta intentia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului.
În cazul aprobării de către adunarea generală a creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevăzute la art. 59 alin. (2), judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în condițiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică pentru raportul prevăzut la art. 59 alin. (2), în cazul în care, până la data sedintei adunarii generale a creditorilor de aprobare a raportului prevăzut la alin. (1), a fost admis un plan de reorganizare de către judecatorul-sindic.
În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condițiile art. 32 alin. (2), debitorului și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea mențiunii.
Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.
Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează conform prevederilor Codului de procedura civila și se va publică, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de larga circulatie și în Buletinul procedurilor de insolventa.
Notificarea va cuprinde
termenul limita de depunere, de către creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronunțată ca urmare a cererii formulate de debitor, în condițiile art. 32 alin. (1), precum și termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depăși 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora
termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creanțelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum și cerințele pentru ca o creanta înregistrată să fie considerata valabila; c) termenul de verificare a creanțelor, de intocmire, afisare și comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depăși 30 de zile pentru procedura generală sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevăzut la lit. b)
termenul de definitivare a tabelului creanțelor, care nu va depăși 30 de zile în cazul procedurii generale și, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzător fiecarei proceduri, prevăzut la lit. c)
locul, data și ora primei ședințe a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. c).
În functie de circumstantele cauzei și pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotari o majorare a termenelor prevăzute la alin. (1) lit. b), c) și d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.
Dacă debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau înregistrării în registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instanțelor, autorităților ori instituțiilor care țin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mențiune.
Cu excepția salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toți ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi înregistrate într-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
Prevederile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, titularilor de acțiuni la purtator.
Cererea de admitere a creanțelor trebuie facuta chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
Creantele nescadente sau sub condiție la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala și vor fi indreptatite sa participe la distribuiri de sume în măsura ingaduita de prezenta lege.
Sunt considerate sub condiție și acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui codebitor principal.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum și mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei și ale actelor de constituire de garantii.
Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale și pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mențiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume între creditori, precum și la exercitarea votului în adunarea generală a creditorilor.
Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii.
Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.
Toate creantele prezentate pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecarei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta și prioritatea fiecarei creante.
În vederea indeplinirii atributiei prevăzute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitandu-i, dacă considera necesar, informații și documente suplimentare.
Creantele negarantate și părțile negarantate ale creanțelor garantate care nu sunt scadente la data înregistrării cererii de admitere vor fi inscrise în tabelul de creante cu întreaga lor valoare, însă, în cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozițiilor art. 125.
Creantele constand în obligații care nu au fost calculate în valoare monetara sau a caror valoare este supusă modificarii vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator și inscrise în tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii împotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante.
Creantele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii.
O creanta a unui creditor cu mai mulți debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominala, până va fi complet acoperita. Nici o reducere a sumei creantei prevăzute în tabelul de creante nu va fi facuta în vreunul dintre tabelele de creante ale debitorilor, până ce creditorul nu a fost deplin satisfacut, în numerar sau în bunuri. Dacă totalul sumelor distribuite creditorului, în toate actiunile cu debitorii, va depăși totalul sumei care îi este datorata, acesta va trebui sa restituie sumele primite în plus, care vor fi reinscrise ca fonduri în averea debitorilor, proportional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a platit peste ceea ce era datorat.
Un creditor care, înainte de inregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata parțială pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisă în tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a incasat-o inca.
Un codebitor sau un fidejusor, care este indreptatit la restituire ori la despăgubire din partea debitorului pentru suma plătită, va fi trecut în tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, până la achitarea integrală a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramanand creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.
Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar prețul obținut din vanzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazandu-se din suma ce este datorata.
Ca rezultat al verificărilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi și va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele împotriva averii debitorului, precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub condiție sau nescadente și aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor și suma acceptata de administratorul judiciar.
La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia și motivele pentru care creantele au fost trecute parțial în tabel sau au fost inlaturate.
Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instanței, intocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afisare, și va fi comunicat debitorului. După afisare, creditorii inscrisi în tabelul preliminar de creante pot participa la adunările creditorilor.
Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndată notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creante sau inlaturate, precizand totodata și motivele.
Debitorul, creditorii și orice altă parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele și drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creante.
Contestațiile trebuie depuse la tribunal cu cel puțin 10 zile înainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante atât în procedura generală, cat și în procedura simplificata.
La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestațiile, chiar dacă pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecatorul-sindic poate să admita, în tot sau în parte, creantele, în mod provizoriu, la masa credala, atât în ceea ce priveste deliberarile, cat și repartitiile.
Dacă se admite creanta fără dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.
Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.
După ce toate contestațiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va inregistra, de îndată, la tribunal și va avea grija să fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea și situația - garantata sau negarantata - a fiecarei creante.
După inregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanțelor înregistrate în tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume în caz de faliment în procedura simplificata.
După expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevăzut la art. 73 alin. (2), și până la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestație împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabel definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotaratoare și până atunci necunoscute.
Judecarea contestației se va face de judecatorul-sindic, după citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor și a oricarei alte părți interesate, după caz.
Până la judecarea irevocabila a contestației, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.
Cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozițiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), este decazut, cat priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi
dreptul de a participa și de a vota în cadrul adunarii generale a creditorilor
dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizarii și falimentului
dreptul de a-și realiza creantele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
Decaderea va putea fi invocata oricand, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau excepție.