LEGE nr. 85 din 5 aprilie 2006 (*actualizata*) privind procedura insolventei (actualizata până la data de 22 noiembrie 2006*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Adunarea creditorilor va fi convocata și prezidata de administratorul judiciar sau, după caz, de lichidator, dacă legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului.
Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator în cazurile prevăzute expres de lege și ori de cate ori este necesar.
Adunarea creditorilor va putea fi convocata și de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante în valoare de cel puțin 30% din valoarea totala a acestora.
Convocarea creditorilor va trebui sa cuprindă ordinea de zi a sedintei.
Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nula, cu excepția cazului în care la sedinta participa titularii tuturor creanțelor.
Creditorii pot fi reprezentati în adunare prin împuterniciți cu procura speciala autentica sau, în cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unității.
Dacă legea nu interzice în mod expres, creditorii vor putea vota și prin corespondenta. Scrisoarea prin care se exprima votul, semnata de creditor, semnatura fiind legalizata de notarul public ori certificata și atestata de către un avocat, sau inscrisul în format electronic, caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronică extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil, poate fi comunicata prin orice mijloace și înregistrată la administratorul judiciar/lichidator, cu cel puțin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului.
La sedintele adunarii creditorilor vor putea participa 2 delegați ai salariatilor debitorului, votand pentru creantele reprezentand salariile și alte drepturi banesti.
Deliberarile și hotărârile adunarii creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal, care va fi semnat de președintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum și de administratorul judiciar sau de lichidator, după caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.
Hotărârea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au facut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunarii, precum și la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor.
Cu excepția cazurilor în care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc în prezenta titularilor de creante insumand cel puțin 30% din valoarea totala a creanțelor împotriva averii debitorului și un numar de membri ai comitetului creditorilor care reprezinta majoritatea simpla a acestora, iar deciziile adunarii creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creanțelor prezente.
Calculul valorii totale a creanțelor prevăzute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii
ulterior afisarii tabelului preliminar și până la afisarea tabelului definitiv, valoarea creanțelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar
ulterior afisarii tabelului definitiv și până la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv
ulterior confirmarii planului de reorganizare și până la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat
ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, în condițiile prevăzute la art. 101.
Judecatorul-sindic va desemna, în raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare și chirografare cele mai mari, prin valoare.
Desemnarea se va face, prin încheiere, după intocmirea tabelului preliminar de creante.
Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat în persoana presedintelui astfel desemnat, iar în lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.
În cadrul primei ședințe a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate și cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.
Dacă nu se va obtine majoritatea necesară, se va menține comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalți membri ai comitetului creditorilor, judecatorul-sindic va consemna, prin încheiere, modificarea componentei acestuia, astfel încât criteriile prevăzute la alin. (4) să fie respectate în toate fazele procedurii.
În cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistența comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.
Comitetul creditorilor are urmatoarele atribuții
sa analizeze situația debitorului și sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activității debitorului și la planurile de reorganizare propuse
sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste să fie desemnat de către creditori în dosar condițiile numirii și sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri
sa ia cunoștința despre rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, să le analizeze și, dacă este cazul, sa faca contestatii la acestea
sa intocmeasca rapoarte, pe care să le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator și efectele acestora și sa propuna, motivat, și alte măsuri
să solicite, în temeiul art. 47 alin. (5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului
să introducă acțiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de acțiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.
Comitetul creditorilor se intruneste lunar și, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, ori a cel puțin 2 dintre membrii săi, ori de cate ori este necesar.
Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc în prezenta administratorului judiciar/lichidatorului și vor fi consemnate într-un proces-verbal, care va retine pe scurt conținutul deliberarilor, precum și hotărârile luate.
Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
Dacă un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot.
Împotriva acțiunilor, masurilor și deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestație la adunarea creditorilor, după ce, în prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la masurile contestate, iar solutia adoptata de acesta nu raspunde intereselor creditorului.
După deschiderea procedurii, adunarea generală a acționarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care să reprezinte interesele societatii și ale acestora și sa participe la procedura, pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociatilor.
Administratorul special are urmatoarele atribuții
exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2)
formuleaza contestatii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege
propune un plan de reorganizare
administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului
după intrarea în faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final și bilantul de inchidere și participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor și aprobarea raportului
primeste notificarea inchiderii procedurii.
Practicienii în insolventa interesati vor depune la dosar o ofertă de preluare a pozitiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calității de practician în insolventa și o copie de pe polița de asigurare profesionala. În oferta, practicianul în insolventa interesat va putea arata și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experienta generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrari a cazului. În cazul în care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolventa ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.
La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei ședințe a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totala a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i și remuneratia. În cazul în care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilita de către judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolventa. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecatorul-sindic.
Creditorii pot contesta, pe motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2), în termen de 3 zile, la judecatorul-sindic care va solutiona, de urgenta și deodata, toate contestațiile printr-o încheiere prin care va desemna administratorul judiciar/lichidatorul propus de creditori sau, după caz, va solicita adunarii creditorilor desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.
Dacă în termenul stabilit la alin. (3) decizia adunarii creditorilor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin încheiere, va desemna administratorul judiciar propus de creditori, dispunand totodata încetarea atribuțiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.
Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie să aibă calitatea de practician în insolventa, potrivit legii.
Principalele atribuții ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt
examinarea situației economice a debitorului și a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 și 35 și intocmirea unui raport prin care să propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie în cadrul procedurii generale și supunerea acelui raport judecatorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar
examinarea activității debitorului și intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor și imprejurarilor care au dus la aparitia stării de insolventa, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila, și asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, în condițiile art. 138, precum și asupra posibilității reale de reorganizare efectiva a activității debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea și supunerea acelui raport judecatorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar
intocmirea actelor prevăzute la art. 28 alin. (1), în cazul în care debitorul nu și-a indeplinit obligația respectiva inauntrul termenelor legale, precum și verificarea, corectarea și completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor
elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în functie de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a) și în condițiile și termenele prevăzute la art. 94
supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului
conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atribuțiile sale și la condițiile de efectuare a plăților din contul averii debitorului
convocarea, prezidarea și asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale acționarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica
introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale incheiate de debitor și a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor
sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic în cazul în care constata că nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative
menținerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor
verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum și intocmirea tabelelor creanțelor
incasarea creanțelor; urmarirea incasarii creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea și susținerea acțiunilor în pretentii pentru incasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati
cu condiția confirmarii de către judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale
sesizarea judecatorului-sindic în legătură cu orice problema care ar cere o solutionare de către acesta.
Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atribuții în afara celor stabilite la alin. (1), cu excepția celor prevăzute de lege în competența exclusiva a acestuia.
La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecatorului-sindic un raport cuprinzand descrierea modului în care și-a indeplinit atribuțiile, precum și o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Baza de raportare este luna întreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni.
Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesata pot face contestație împotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
Contestația trebuie să fie înregistrată în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1).
Judecatorul-sindic va solutiona contestația, în termen de 10 zile de la inregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putand, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.
În cazul în care un practician în insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligația de a notifica instanța, în termen de 5 zile de la comunicarea sentintei de numire. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amendă judiciara de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON) necomunicarea în termen a refuzului, fără motive temeinice. În acest caz sunt aplicabile dispozitiile art. 19. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile și în situația prevăzută la art. 34.
În orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate inlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivata, pentru motive temeinice. Incheierea de inlocuire se pronunță în camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor.
Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amendă judiciara de la 1.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON) în cazul în care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu își indeplineste sau indeplineste cu intarziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.
Dacă prin fapta prevăzută la alin. (3) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei părți interesate, sa îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.
În cazul amenzilor și al despăgubirii prevăzute la alin. (1), (3) și, respectiv la alin. (4), urmeaza a se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civila.
În vederea indeplinirii atribuțiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea și nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor, cu excepția cazurilor în care va fi stabilit ca acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art. 4.
În cazul în care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicandu-se, în mod corespunzător, dispozitiile art. 19, 21, 22, 23 și ale art. 102 alin. (5).
Atribuțiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atribuțiilor lichidatorului de către judecatorul-sindic.
Poate fi desemnat lichidator și administratorul judiciar desemnat anterior.
Principalele atribuții ale lichidatorului, în cadrul prezentei legi, sunt
examinarea activității debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata în raport cu situația de fapt și intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor și imprejurarilor care au dus la insolventa, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila și a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora în condițiile art. 138, și supunerea acelui raport judecatorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar
conducerea activității debitorului
introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale incheiate de debitor și a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor
aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea masurilor corespunzătoare pentru conservarea lor
menținerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor
verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum și intocmirea tabelelor creanțelor
urmarirea incasarii creanțelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creanțelor; formularea și susținerea acțiunilor în pretentii pentru incasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati
primirea plăților pe seama debitorului și consemnarea lor în contul averii debitorului
vanzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi
incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub condiția confirmarii de către judecatorul-sindic
sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de către acesta
orice alte atribuții stabilite prin încheiere de către judecatorul-sindic.
Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori, precum și de orice alte persoane sau institutii prevăzute expres de lege.
Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare introduce cerere împotriva entitatilor reglementate și supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, indeplinesc criteriile prevăzute de dispozitiile legale speciale pentru inițierea procedurii prevăzute de prezenta lege. §
Cererea debitorului
Debitorul aflat în stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia stării de insolventa.
Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi și debitorul în cazul caruia aparitia stării de insolventa este iminenta.
Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
Introducerea prematura, cu rea-credinta, de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.
Cererea debitorului trebuie să fie însoțită de urmatoarele acte
bilantul certificat de către administrator și cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii
o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile și băncile prin care debitorul își ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor menționa datele din registrele de publicitate
o lista a numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza și drepturile de preferinta
o lista cuprinzand plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrării cererii introductive
o lista a activităților curente pe care intenționează să le desfășoare în perioada de observatie
contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii
o lista a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societățile în nume colectiv și cele în comandita
o declaratie prin care debitorul își arata intentia de intrare în procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activității ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă aceasta declaratie nu va fi depusa până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu inițierea procedurii simplificate
o descriere sumara a modalitatilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activității
o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerțului în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive
o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care să rezulte că nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevăzute în Legea concurentei nr. 21/1996 și ca administratorii, directorii și/sau asociații nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996 , în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii
un certificat de admitere la tranzactionare pe o piața reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
Dacă debitorul nu dispune, la momentul înregistrării cererii, de vreuna dintre informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) și h), va putea inregistra acea informatie la tribunal în termen de 10 zile; dacă nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a stării de insolventa a patrimoniului sau, caz în care judecatorul-sindic va pronunță o sentinta de intrare în procedura simplificata, conform art. 1 alin. (2) lit. c) sau d).
O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fără efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandita din care face parte.
Prevederile alin. (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, în privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.
Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenti hotărârii de deschidere a procedurii, au mai fost supuși unei astfel de proceduri. §
Cererile creditorilor
Orice creditor indreptatit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventa poate introduce o cerere introductiva, în care va preciza
cuantumul și temeiul creantei
existenta unei garantii reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii
existenta unor măsuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului
declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sa precizeze, cel puțin la nivel de principiu, modalitatea în care înțelege sa participe la reorganizare.
Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei și ale actelor de constituire de garantii.
Dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor și cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de către alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora și va stabili indeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creanțelor, în raport cu valoarea însumată a creanțelor tuturor creditorilor care au formulat cereri și cu respectarea valorii-prag prevăzute de prezenta lege.
Dacă exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de către debitor și una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.
Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.
Dacă cererea debitorului corespunde condițiilor prevăzute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunță o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar dacă prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul își arata intentia de a intră în procedura simplificata sau nu depune documentele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) și h) la termenul prevăzut la art. 28 alin. (2) ori se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunță o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
Prin incheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului să efectueze notificarile prevăzute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecința calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioară a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei stării de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.
În termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit să solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunică cererea, în copie, debitorului.
În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta stării de insolventa. Dacă debitorul contesta starea de insolventa, iar contestația sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciara.
La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creanțelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, dacă cererea lor va fi admisa. Dacă cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Dacă nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
Dacă judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, îi va respinge contestația și va deschide, printr-o sentinta, procedura generală, situație în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de către administratorul judiciar sau de către creditorii detinand împreună sau separat minimum 20% din valoarea masei credale și numai dacă acestia își exprima intentia de a depune un plan în termenul prevăzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
Dacă judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.
Dacă debitorul nu contesta, în termenul prevăzut la alin. (2), ca ar fi în stare de insolventa și își exprima intentia de a-și reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaratia debitorului, facuta până la data pronuntarii sentintei, rezultă ca acesta se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunță o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.
Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, după caz, să efectueze notificarile prevăzute la art. 61.
Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).
În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat să depună la dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute la art. 28 alin. (1).
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
În vederea aplicarii prevederilor art. 36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia către instantele judecătorești în a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comerțului și tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi.
Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de observatie și în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu către debitor sau către averea debitorului, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevăzute la art. 36 cu privire la creanta sa și valorificarea imediata, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 116-118 și cu condiția achitarii din pret a cheltuielilor prevăzute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, în una dintre urmatoarele situații
atunci când valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creanțelor și a părților de creante garantate cu acel obiect
obiectul garantiei nu prezinta o importanța determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus
obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea și vanzarea lui separata, valoarea bunurilor rămase nu se diminueaza
atunci când nu exista o protecție corespunzătoare a creantei garantate în raport cu obiectul garantiei, din cauza
diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila; b) diminuarii valorii părții garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor și penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior
lipsei unei asigurări a obiectului garantiei împotriva riscului pieirii sau deteriorării.
În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, dacă administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite să ofere protecție corespunzătoare creantei garantate a creditorului, precum
efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii părții garantate dintr-o creanta cu rang inferior
efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobanzilor, majorarilor și penalitatilor de orice fel și, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii părții garantate dintr-o creanta cu rang inferior
novatia obligației de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.
Reclamantul, intr-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie să faca dovada faptului prevăzut la alin. (1) lit. A.b), ramanand debitorului/administratorului sau altei părți interesate sarcina producerii dovezii contrare și, respectiv, a celorlalte elemente.
Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a acțiunilor prevăzute la art. 36.
Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
Prin excepție de la alin. (1), creantele garantate se inscriu în tabelul definitiv și/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garantiilor, evaluata în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decat valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata până cel mult la data vanzarii bunului, cu condiția ca prețul bunului să fie corespunzător mai mare decat valoarea initial evaluata. În cazul în care prețul va fi inferior valorii evaluate, la distribuție se va ajusta corespunzător raportul dintre partea garantata și cea negarantata a creantei.
În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la oblibațiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă și cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) și (2) se aplică corespunzător pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.
Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor nascute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cat și a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.
După ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sancțiunea nulitatii, sa instraineze, fără acordul judecatorului-sindic, actiunile ori părțile lor sociale sau de interes deținute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea acțiunilor ori a părților sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.
Ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de către Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare.
La data primirii de către Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea în procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piața reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.
Debitorul are obligația de a pune la dispoziție administratorului judiciar sau, după caz, lichidatorului toate informațiile cerute de acesta, precum și toate informațiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea și averea sa, precum și lista cuprinzand plățile și transferurile patrimoniale facute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
După ramanerea irevocabila a hotărârii de deschidere a procedurii toate actele și corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu și cu caractere vizibile, în limbile română, engleza și franceza, mențiunea în insolventa, în insolvency, en procedure collective.
După intrarea în reorganizare judiciara sau faliment, actele și corespondenta vor purta, în condițiile prevăzute la alin. (1), mențiunea în reorganizare judiciara, în judicial reorganisation, en redressement sau, după caz, în faliment, în bankruptcy, en faillite. După intrarea în procedura simplificata se va face, de asemenea, mențiunea în faliment, în bankruptcy, en faillite.
Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligației debitorului menționate la alin. (1) și (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au incheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fără a fi atinsa averea debitorului.
În afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Debitorul și/sau, după caz, administratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca și sa pastreze o lista cuprinzand toate încasările, plățile și compensarile efectuate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare a cocontractantilor.
Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - constand în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea -, dacă acesta nu și-a declarat, în condițiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, după caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.
Cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile și bunurilor pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii.
Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata și condiția de exercitare a conducerii debitorului de către acesta.
Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricand adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
Judecatorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevăzută la alin. (5), intr-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor și administratorul special.
De la data intrarii în faliment, debitorul va putea desfășura doar activitățile ce sunt necesare derularii operațiunilor lichidarii.
Prin sentinta sau, după caz, incheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispună de acestea fără un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
Incalcarea dispozițiilor judecatorului-sindic, menționate la alin. (1), atrage raspunderea băncilor pentru prejudiciul creat, precum și o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfășurarea activităților curente și poate efectua plati către creditorii cunoscuti, care se încadrează în condițiile obisnuite de exercitare a activității curente, după cum urmeaza
sub supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorul a facut o cerere de reorganizare, în sensul art. 28 alin. (1) lit. h), și nu i-a fost ridicat dreptul de administrare
sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Actele, operațiunile și plățile care depasesc condițiile menționate la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atribuțiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
În cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va ține seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzătoare creantei garantate.
Dacă la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, inscrierile, transcrierile, intabularile și orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, efectuate după data deschiderii procedurii, sunt fără efect față de masa creditorilor, cu excepția cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanța, autoritatea ori institutia competența cel mai tarziu în ziua premergatoare hotărârii de deschidere a procedurii.
Orice transfer, indeplinire a unei obligații, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul unor contracte financiare calificate, precum și orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate și/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, fiind recunoscute ca baza de inscriere a creantei în procedurile prevăzute de prezenta lege.
Singura obligație, dacă exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizării unui netting în condițiile prevăzute de un contract financiar calificat, a unei părți la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligația (suma de plată sau obligație de a face) neta rezultata în urma nettingului către cocontractantul sau. (3) Singurul drept, dacă exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizării unui netting în condițiile prevăzute de un contract financiar calificat, a unei părți la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plată sau obligație de a face) net care rezultă în urma nettingului de la cocontractantul sau. (4) Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va împiedica încetarea contractului financiar calificat și/sau accelerarea indeplinirii obligațiilor de plată ori indeplinirii obligațiilor de a face sau a realizării unui drept în baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, având ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata în urma aplicarii acordului de netting.
Cu excepția dovedirii intentiei frauduloase a debitorului în sensul art. 80 alin. (1) lit. g), nici un lichidator sau, după caz, nici o instanța judecătorească nu poate împiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operațiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la indeplinire a unui acord de netting, realizate în baza unui contract financiar calificat.
Deschiderea procedurii de insolventa nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege în materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.
Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exercitiul atribuțiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori măsuri asiguratorii.
Administratorul judiciar va întocmi și va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depăși 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care să propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generală.
Raportul va indica dacă debitorul se încadrează în criteriile prevăzute la art. 1 alin. (2) și, în consecința, trebuie supus procedurii simplificate prevăzute de prezenta lege, caz în care va cuprinde documentele doveditoare și propunerea de intrare în faliment în procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare în faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva și debitorului, prin administratorul special, depunand la instanța, odata cu cererea, dovada indeplinirii procedurii de notificare.
Judecatorul-sindic va supune propunerea prevăzută la alin. (2), privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura simplificata, dezbaterii părților intr-o sedinta publică care va avea loc în maximum 20 de zile de la primirea raportului administratorului judiciar.
În cadrul sedintei de judecată prevăzute la alin. (3), judecatorul-sindic, după ascultarea părților interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, după caz, concluziile raportului supus dezbaterii.
În cazul aprobării raportului prevăzut la alin. (4), judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în condițiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Ulterior intrarii în procedura simplificata, în cazul în care documentele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) și i) nu sunt prezentate de către debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, în măsura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmand a fi suportate din averea debitorului.
Pentru celeritatea procedurii de insolventa, în condițiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanța poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, indatoriri în ceea ce priveste prezentarea probelor cu inscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facand parte din administratia societatii, poate solicita asistența și concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum și orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Atunci când la sediul înregistrat în registrul comerțului debitorul nu mai desfășoară activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru de desfășurare a activității, și după ascultarea raportului administratorului judiciar, prevăzut la art. 54, prin care se constată că debitorul se găsește în una dintre categoriile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) sau d), comunicarea, notificarea oricărui act de procedura față de debitor, inclusiv a celor privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin Buletinul procedurilor de insolventa.
În aplicarea prevederilor art. 54-57, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii și date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale și documentele privind activitatea societatii de la autoritățile care dețin sau ar putea să dețină informațiile solicitate.
Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi și va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor și imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila. (2) În cazul în care debitorul nu se încadrează în criteriile prevăzute la art. 1 alin. (2), raportul va indica dacă exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activității debitorului ori, după caz, motivele care nu permit reorganizarea și, în acest caz, va propune intrarea în faliment.
În cazul în care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze dacă recomanda ca planul de reorganizare să fie cel propus de debitor, dacă, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori dacă intenționează sa propuna un alt plan singur sau împreună cu unul ori mai mulți creditori. (4) Propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generală prevăzută la alin. (2), va fi supusă aprobării adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.
În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare în faliment, judecatorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar și punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultării raportului prevăzut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului și la registrul comerțului sau, după caz, la registrul în care este înmatriculat debitorul și va fi comunicata debitorului.
În cadrul sedintei adunarii generale a creditorilor prevăzute la art. 59 alin. (4), administratorul judiciar îi va informa pe creditorii prezenți despre voturile valabile primite în scris cu privire la propunerea de intrare în faliment a debitorului în procedura generală.
Adunarea generală a creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevăzută la art. 59 alin. (2), prin votul titularilor a cel puțin două treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata în cazul în care unul sau mai mulți creditori, detinand împreună peste 20% din creantele cuprinse în tabelul preliminar de creante, își anunta intentia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului.
În cazul aprobării de către adunarea generală a creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevăzute la art. 59 alin. (2), judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în condițiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică pentru raportul prevăzut la art. 59 alin. (2), în cazul în care, până la data sedintei adunarii generale a creditorilor de aprobare a raportului prevăzut la alin. (1), a fost admis un plan de reorganizare de către judecatorul-sindic.