LEGE nr. 85 din 5 aprilie 2006 (*actualizata*) privind procedura insolventei (actualizata până la data de 22 noiembrie 2006*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzătoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
O procedura de reorganizare prin continuarea activității sau lichidare pe bază de plan va fi inchisa, prin sentinta, în urma indeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate în planul confirmat. Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa în conformitate cu dispozitiile alin. (2).
O procedura de faliment va fi inchisa atunci când judecatorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunță o sentinta, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunand și radierea acestora.
Dacă creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunță o sentinta de inchidere a procedurii falimentului și de radiere a debitorului din registrul în care este înmatriculat
chiar înainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate în intregime, în cazul în care toți asociații persoanei juridice sau persoana fizica, după caz, solicita acest lucru în termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmand ca bunurile sa treaca în proprietatea indiviza a asociatilor/acționarilor, corespunzător cotelor de participare la capitalul social
în toate celelalte cazuri, procedura se inchide numai după lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmand a fi depuse într-un cont la dispoziția asociatilor sau persoanei fizice, după caz.
În cazul procedurii deschise în urma formulării cererii introductive de către debitor, în condițiile art. 32, dacă judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de admitere a creanțelor, că nu s-a depus nici o cerere, va pronunță o sentinta de inchidere a procedurii și de revocare a hotărârii de deschidere a procedurii.
În cazul prevăzut la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevăzute la art. 137. Cu toate acestea, operațiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, își vor produce efectele, iar drepturile dobandite până la revocare rămân neatinse.
Sentinta de inchidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei teritoriale a finanțelor publice și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mențiunii.
Prin închiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilității cu privire la procedura, debitor și averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociați.
Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de oblibațiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însă sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situații, el va fi descarcat de obligații numai în măsura în care acestea au fost platite în cadrul procedurii, cu excepția cazului prevăzut la art. 76 alin. (1) pct. 3.
La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan.
Descarcarea de obligații a debitorului nu atrage descarcarea de obligații a fidejusorului sau a codebitorului principal.
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, să fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte
au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane
au facut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice
au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati
au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea
au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia
au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul intarzierii încetării de plati
în luna precedenta încetării plăților, au platit sau au dispus să se plateasca cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalți creditori. (2) Aplicarea dispozițiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.
Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic să fie autorizat să introducă actiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori dacă acesta a omis sa formuleze actiunea prevăzută la alin. (1) și raspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) ameninta să se prescrie.
În caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevăzute la alin. (1) este solidara, cu condiția ca aparitia stării de insolventa să fie contemporana sau anterioara perioadei de timp în care și-au exercitat mandatul ori în care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele în cauza se pot apara de solidaritate dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa și au facut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Actiunea prevăzută la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia stării de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii.
Sumele depuse potrivit dispozițiilor art. 138 alin. (1) vor intra în averea debitorului și vor fi destinate, în caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activității debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului.
Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, după caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, după caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie măsuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.
Cererea de măsuri asiguratorii poate fi formulata și ulterior introducerii actiunii prevăzute la art. 138.
Executarea silita împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de către executorul judecătoresc, conform Codului de procedura civila. (2) După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispoziția sa de către lichidator.
Constituie infractiunea de bancruta simpla și se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardiva, de către debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut la art. 27.
Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa și se sancționează cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care
falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia
infatiseaza datorii inexistente sau prezinta în registrele debitorului, în alt act sau în situația financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite în frauda creditorilor
instraineaza, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a debitorului, o parte din active.
Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum și de orice reprezentant sau prepus al acestuia.
Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum și de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Tentativa infracțiunilor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepseste.
Insusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum și de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare și se pedepseste cu inchisoare de la unu la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 ani la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Tentativa infracțiunilor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepseste.
Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispoziție judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în condițiile prevăzute la art. 35, documentele și informațiile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori impiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a întocmi documentația respectiva se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.
Dispozitiile prezentei legi se completeaza, în măsura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial român și ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei.
Cuantumul amenzilor prevăzute de prezenta lege se va modifica periodic, prin hotărâre a Guvernului, în functie de indicele inflatiei.
Procedura aplicabila regiilor autonome aflate în stare de insolventa se va stabili prin lege speciala.
Orice referire, în actele normative existente, la data intrarii în vigoare a prezentului act normativ, la Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului și orice trimitere la actul normativ mentionat se vor considera ca referire/trimitere la prezenta lege și/sau la secțiunile corespunzătoare din prezenta lege, după caz.
În toate actele normative în care figurează termenul insolvabilitate în contextul procedurilor de reorganizare și de faliment, cu sau fără referire la Legea nr. 64/1995 , se inlocuieste cu termenul insolventa.
La art. II din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, precum și a altor acte normative cu incidența asupra acestei proceduri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004, cu modificările ulterioare, și în toate actele normative subsecvente, sintagma Buletinul procedurilor de reorganizare judiciara și faliment va fi inlocuita cu sintagma Buletinul procedurilor de insolventa.
În termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, va fi adoptat, prin ordin al ministrului justiției, Manualul privind bunele practici în aplicarea procedurii insolventei.
Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Citarea, comunicarea oricăror acte de procedura, a convocarilor notificarilor prin Buletinul procedurilor de insolventa, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate și potrivit Codului de procedura civila pe durata a 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
La data intrarii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare și a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, art. 282 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alta dispoziție contrara se abroga.