LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învățământului (actualizată până la data de 1 iulie 2010*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Sistemul național de invatamant este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri și forme de organizare a activității de instruire și educare.
Sistemul național de invatamant cuprinde unități și institutii de invatamant de stat și particulare.
Privatizarea instituțiilor și a unităților de invatamant de stat este interzisa.
Învățământul este organizat pe niveluri, asigurand coerenta și continuitatea instruirii și educatiei, în concordanta cu particularitatile de vârsta și individuale.
Sistemul național de invatamant cuprinde urmatoarele niveluri
invatamant prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregatitoare pentru școala; b) invatamant primar: clasele I-IV
invatamant secundar, care cuprinde
invatamant secundar inferior, organizat în doua cicluri care se succed: gimnaziu, clasele V-VIII, și ciclul inferior al liceului sau școala de arte și meserii, clasele IX-X
invatamant secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI-XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare
invatamant postliceal
invatamant superior: invatamant universitar și invatamant postuniversitar.
Sistemul național de invatamant cuprinde și educatia permanenta.
Învățământul prescolar, primar, secundar și postliceal constituie învățământul preuniversitar. Ciclul inferior și ciclul superior al liceului constituie învățământul liceal. Școala de arte și meserii și anul de completare constituie învățământul profesional.
Învățământul primar și secundar inferior constituie învățământul obligatoriu.
Învățământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, iar învățământul superior este coordonat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cu respectarea autonomiei universitare.
Formele de organizare a învățământului sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa, la distanta, comasat și, pentru copiii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu scolarizare la domiciliu.
Învățământul obligatoriu este invatamant de zi. În mod excepțional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzătoare clasei, învățământul obligatoriu se poate organiza și în alte forme de invatamant, conform alin. (8), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
În sistemul de invatamant pot functiona unități-pilot, experimentale și de aplicatie.
În raport cu condițiile existente pot functiona, sub conducere unica, unități de invatamant în care se organizeaza mai multe niveluri/cicluri de invatamant.
În cadrul sistemului național de invatamant, sub coordonarea și controlul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării se pot înființa și pot functiona, conform legii, structuri de invatamant organizate prin cooperare între unități și institutii din tara și din strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
Sistemul național de invatamant are caracter deschis. În învățământul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la un profil la altul și de la o filiera la alta este posibila în condițiile stabilite prin regulament al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării. În învățământul superior caracterul deschis este asigurat prin Carta universitara.
Elevii și studentii cu aptitudini și performante scolare excepționale pot promova 2 ani de studii într-un an scolar sau universitar.
Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, inspectoratele scolare și autoritățile administrației publice locale asigura condițiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare și gimnaziale, de regula, în localitățile în care acestia domiciliaza.
În situații justificate, copiilor din grupa mare, pregatitoare pentru școala, și elevilor din învățământul obligatoriu, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, după caz, servicii de transport, masa și internat, cu sprijinul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, al autorităților administrației publice locale, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al societatilor de binefacere și al altor persoane juridice sau fizice.
Învățământul prescolar se organizeaza pentru copii în vârsta de 3-6/7 ani, în gradinite cu program normal, prelungit și saptamanal.
Pentru asigurarea continuitatii între învățământul prescolar și cel primar se generalizeaza grupa mare, pregatitoare pentru școala. (2) Administratia locala și inspectoratul scolar vor asigura resursele umane, materiale și financiare, necesare cuprinderii copiilor de vârsta 5-6/7 ani în grupa mare, pregatitoare pentru școala.
Învățământul primar se organizeaza și funcționează, de regula, cu program de dimineata, în cadrul unităților de invatamant cu clasele I-IV, I-VIII, I-X sau I-XII/XIII.
În clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului scolar.
La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi în clasa I și copiii care implinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzătoare.
La cererea scrisa a parintilor, tutorilor sau a sustinatorilor legali, înscrierea în clasa I a copiilor care implinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului scolar va fi amanata cu un an.
Ministerul Educatiei, Cercetarii și Tineretului poate aproba organizarea de cursuri de pregatire în vederea promovarii claselor I-IV pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul primar până la vârsta de 14 ani.
Ciclul gimnazial se organizeaza și funcționează în cadrul unităților de invatamant cu clasele I-VIII, V-VIII, V-X, I-X, I-XII/XIII sau V-XII/XIII.
Accesul absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a scolii de arte și meserii se realizează prin procedura de selecție și repartizare, reglementata conform metodologiei Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, care se da publicității până la inceputul anului scolar.
Procedura de selecție și repartizare se bazeaza pe rezultatele evaluării competentelor dobandite în cadrul ciclului gimnazial. Evaluarea competentelor se realizează conform standardelor naționale de evaluare.
Ciclul inferior al liceului se organizeaza și funcționează în cadrul unităților de invatamant cu clasele I-X, V-X, I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
Învățământul liceal funcționează, de regula, cu urmatoarele filiere și profiluri
filiera teoretica, cu profilurile umanist și real
filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale și protectia mediului
filiera vocationala cu profilurile militar, ordine și securitate publică, teologic, sportiv, artistic și pedagogic. Secțiunea a 2^1-a Ciclul superior al liceului
Trecerea din ciclul inferior în ciclul superior al liceului este reglementata prin metodologia Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, care se da publicității la inceputul anului scolar precedent admiterii.
Ciclul superior al liceului se organizeaza și funcționează în cadrul unităților de invatamant cu clasele I-XII/XIII, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respectiv a anului de completare, dacă la data începerii anului scolar elevul nu a depasit vârsta de 18 ani.
Ciclul superior al liceului, formele seral, cu frecventa redusa și la distanta, poate functiona, în condițiile legii, în unități de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.
Ciclul superior al liceului funcționează cu filierele, profilurile și specializarile stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetării și tineretului în raport cu dinamica profesiunilor, meseriilor și ocupatiilor de pe piața forței de muncă.
În functie de filiera, de profil și de specializare, durata studiilor în cadrul ciclului superior al liceului este de 2 sau de 3 ani și este stabilita de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
Finalizarea studiilor liceale se atesta printr-un certificat de absolvire, care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, în învățământul postliceal, dreptul de sustinere a examenului național de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competentelor profesionale.
Absolventii ciclului superior al liceului dobândesc și portofoliul personal pentru educatie permanenta și, la cerere, foaia matricola. (3) Absolventii ciclului superior al liceului care sustin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc și diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii.
Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe
probă de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română
probă de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale
probă de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
probă de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
probe scrise de evaluare a competențelor formate pe durata învățământului liceal, după cum urmează
probă scrisă la limba și literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările
probă scrisă la limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale
o probă scrisă, diferențiată în funcție de filieră, profil și specializare, după cum urmează: (i) matematică - pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz, pentru filiera vocațională; (îi) istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocațională
o probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul și specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline: (i) fizică, chimie, biologie sau informatică; (îi) geografie, filosofie, logică și argumentare, economie, psihologie și, după caz, sociologie.
Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului secundar superior liceal care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții
au susținut probele prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. A-D
au susținut toate probele scrise prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea
media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la probele scrise precizate la art. 26 alin. (4) lit. E este cel puțin 6.
Media obținută la examenul național de bacalaureat este media aritmetică calculată cu două zecimale exacte a notelor obținute la probele scrise prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E.
În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
Absolvenților clasei a XII-a/a XIII-a care au susținut evaluările prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. A-D li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E.
În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările susținute conform art. 26 alin. (4) lit. A-D, respectiv rezultatele la probele scrise prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E care au fost promovate cu cel puțin nota 5.
În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.
Candidații pot susține examenul național de bacalaureat și examenul de certificare a competențelor profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Probele prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. A-D se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ din care provin candidații, în fața unei comisii prezidate de directorul unității de învățământ și numite prin decizie a inspectorului școlar general, în condițiile stabilite prin metodologia prevăzută la art. 26 alin. (7).
Probele scrise din examenul național de bacalaureat, prevăzute la art. 26 alin. (4) lit. E, se susțin după încheierea anului școlar, în fața unei comisii numite de inspectoratul școlar, în condiții stabilite prin metodologia prevăzută la art. 26 alin. (7).
Comisia prevăzută la alin. (9) este condusă de un președinte, numit prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul științific de doctor. În situații bine justificate, poate fi numit în funcția de președinte și un cadru didactic din învățământul liceal, având gradul didactic I și performanțe profesionale deosebite, titular în altă unitate de învățământ decât cea din care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de bacalaureat.
Comisia prevăzută la alin. (9) este alcătuită din profesori de la alte unități de învățământ decât cele din care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de bacalaureat.
Numărul comisiilor prevăzute la alin. (9) și numărul unităților de învățământ în care se desfășoară probele scrise din examenul național de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea inspectoratelor școlare.
Rezultatele examenului național de bacalaureat sunt publice.
În urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de calificare profesionala și, respectiv, a atestatului de competente profesionale nu este condiționată de promovarea examenului de bacalaureat.
Absolventii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obținut media 10 primesc diploma de merit.
În scolile de arte și meserii se organizeaza invatamant pentru profesionalizare, în scopul calificarii de nivel 1 pe domenii ocupationale.
Scolile de arte și meserii pot functiona independent sau în cadrul unităților de invatamant cu clasele I-X, I-XII/XIII, V-X, V-XII/XIII sau IX-XII/XIII.
Pentru persoanele care au depasit vârsta de 18 ani, învățământul de arte și meserii se poate organiza ca invatamant seral sau cu frecventa redusa, în condițiile legii, în unități de invatamant stabilite de inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului București.
Reteaua de stat a scolilor de arte și meserii este organizata de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cu consultarea factorilor interesati.
Unitatile de invatamant pot organiza, la cererea factorilor interesati, pe bază de contract, cursuri de calificare și de conversie profesionala, cu respectarea standardelor ocupationale, precum și alte servicii educationale.
Agentii economici care asigura, după caz, pe bază de contract cu unitatile de invatamant, burse de scolarizare, stagii de instruire practica a elevilor, dotarea spatiilor de instruire, locuri de muncă pentru absolventi pot beneficia de facilități fiscale, potrivit unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Absolventii scolilor de arte și meserii dobândesc certificat de absolvire și portofoliu personal pentru educatie permanenta și, la cerere, foaia matricola. (2) Absolventii care sustin și promovează examenul de certificare a competentelor profesionale dobândesc și certificat de calificare profesionala nivel 1.
Sistemul de certificare a nivelului de calificare și a competentelor profesionale dobandite în cadrul învățământului preuniversitar se organizeaza pe baza reglementarilor comune ale Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și ale Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Organizarea învățământului din scolile de arte și meserii și a examenului de certificare a competentelor profesionale se reglementeaza de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin metodologii specifice.
Absolventii scolilor de arte și meserii cu certificat de absolvire și cu certificat de calificare profesionala nivel 1 au dreptul la continuarea studiilor în învățământul secundar superior, în condițiile prezentei legi.
Pentru a avea acces în ciclul superior al liceului, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să urmeze și sa absolve, în condițiile legii, anul de completare. Anul de completare este organizat, de regula, ca invatamant de zi. Pentru persoanele care au depasit vârsta de 18 ani, anul de completare se poate organiza ca invatamant seral sau cu frecventa redusa, în unități de invatamant stabilite de inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului București.
Învățământul de arta și învățământul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
Unitatile în care se organizeaza învățământul de arta și învățământul sportiv se aproba de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, la propunerea inspectoratelor scolare.
În învățământul de arta și în învățământul sportiv
scolarizarea se realizează, de regula, începând cu clasele primare
elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice
Absolventii învățământului de arta și ai învățământului sportiv beneficiaza de drepturile prevăzute la art. 23 alin. (4) și la art. 26 alin. (1), (2), (3), (5), (6) și (9).
Pentru activitatea sportiva și artistica de performanță, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării poate organiza cluburi scolare și unități de invatamant preuniversitar cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
Învățământul special se organizeaza de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, pentru prescolarii și elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective și de comportament sau cu deficiente asociate, în scopul instruirii și educarii, al recuperării și integrarii lor sociale.
Integrarea scolara a copiilor cu cerințe educative speciale se realizează prin unități de invatamant special, în grupe și clase speciale din unități prescolare și scolare obisnuite, sau în unități de invatamant obisnuite, inclusiv în unități cu predare în limbile minoritatilor naționale.
Învățământul special primar și secundar inferior este obligatoriu și are durata, după caz, de 10 sau 11 ani.
Învățământul special este gratuit.
Învățământul special este organizat ca invatamant de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza și sub alte forme.
Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul instituțiilor de protecție sociala, al altor organizații de stat și particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara și din strainatate, pentru stimulare, compensare și recuperare a handicapului.
Tipul și gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare și judetene, subordonate inspectoratelor scolare.
Învățământul special dispune de planuri de invatamant, programe scolare, manuale și metodologii didactice alternative, elaborate în functie de tipul și gradul handicapului și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
În învățământul prescolar și primar, în functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre școala speciala spre școala de masa și invers sau dinspre caminul-școala spre școala speciala și invers.
Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauza și de către psihologul scolar. Hotărârea de reorientare se ia de către comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatoru lui legal.
Copiii cu cerințe educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre învățământul de masa, inclusiv în clase speciale, continua procesul de educatie în unități ale învățământului special primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal, diferentiat după tipul și gradul handicapului.
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, împreună cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari în domeniu, asigura integrarea în viața activa, în forma corespunzătoare de muncă, a absolventilor învățământului special, potrivit calificarii obtinute și în condițiile prevăzute de legislatia în vigoare.