Înapoi la Legislație

Legea nr. 6/1969 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ
Articole
253

Pe scurt

Legea nr. 6/1969: LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ
Câte articole are?
253 articole.
Cuprins

LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 140

Personalul didactic de conducere din învățămîntul superior este format din rectori, prorectori, decani, prodecani, secretari științifici ai consiliilor profesorale și șefi de catedra.

Art. 141

Rectorul este președintele senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior) și președintele biroului acestui senat (consiliu). Rectorul asigura conducerea operativă a instituției de învățămînt superior, rezolvind problemele legate de activitatea curenta didactica, educativă, științifică și gospodareasca. În acest scop, rectorul colaborează cu organizația sindicala, precum și cu organizațiile de tineret și studențești din instituția respectiva. Procedura de alegere, de numire și atribuțiile rectorilor sînt stabilite de lege.

Art. 142

Prorectorul ajuta rectorul la îndeplinirea atribuțiilor sale în conducerea operativă a instituției de învățămînt superior. Prorectorul face parte din biroul senatului (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior). Numirea prorectorilor se face potrivit procedurii prevăzute de lege, iar atribuțiile acestora sînt stabilite de rector, prin delegare. În cazul institutelor subordonate instituțiilor de învățămînt superior, potrivit legii, unul din prorectori va fi delegat cu conducerea operativă a activității acestora.

Art. 143

Decanul este președintele consiliului profesoral al facultății și președintele biroului acestui consiliu. Decanul asigura conducerea operativă a facultății, rezolvind problemele legate de activitatea curenta didactica, educativă și științifică. Procedura de alegere, de numire și atribuțiile decanilor sînt stabilite de lege.

Art. 144

Prodecanul ajuta decanul la îndeplinirea atribuțiilor sale în conducerea operativă a facultății. Numirea prodecanilor se face potrivit procedurii prevăzute de lege, iar atribuțiile acestora sînt stabilite de decan, prin delegare.

Art. 145

Secretarul științific este ales pe 4 ani, după caz, de senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior) sau de consiliul profesoral al facultății, din rindul membrilor consiliului. Secretarul științific face parte din biroul senatului (consiliului profesoral al instituției de învățămînt superior) sau din biroul consiliului profesoral al facultății. Atribuțiile secretarului științific se stabilesc de Ministerul Învățămîntului.

Art. 146

Șeful de catedra organizează activitatea catedrei și răspunde de realizarea de către personalul acesteia a personalului de învățămînt la disciplina sau disciplinele care fac parte din catedra, precum și de îndeplinirea sarcinilor catedrei privind activitatea didactica, educativă și de cercetare științifică. Delegarea ca șef de catedra se face, pe termen de 4 ani, de senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior), la propunerea consiliului profesoral al facultății, din rindul personalului didactic titular al catedrei, cu acordul Ministerului Învățămîntului. Criteriile pe baza cărora se face delegarea ca șef de catedra sînt: funcția didactica îndeplinită, experienta didactica, educativă și științifică, calitățile de organizare și îndrumare, titlul științific, durata activității în învățămîntul superior. Delegația de șef de catedra poate fi retrasă de senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior), înainte de împlinirea termenului de 4 ani, cu procedura prevăzută la alin. 2.

Art. 147

Personalul didactic beneficiază, în afară de drepturile prevăzute de prezentul statut, de toate drepturile prevăzute din calitatea sa de angajat, prevăzute de legislația muncii.

Art. 148

Personalul didactic are dreptul

—

sa exercite toate atribuțiile funcției didactice în care este încadrat

—

sa folosească materialele, utilajul științific, bibliotecile instituțiilor de învățămînt superior, pentru a desfășura activitatea didactica științifică sau artistică și metodica

—

sa publice rezultatele activității științifice și metodice în periodicele instituțiilor de învățămînt superior, în alte periodice de specialitate și în volume

—

sa publice manuale, tratate și alte lucrări

—

sa efectueze stagii de perfecționare și de specializare în țara și în străinătate, în conformitate cu dispozițiile legale și cu planurile de perfecționare stabilite de Ministerul Învățămîntului.

Art. 149

Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociații profesionale, societăți științifice și organizații culturale, naționale și internaționale, ale căror preocupări sînt legate de dezvoltarea învățămîntului, științei și artei, desfășurînd activități în conformitate cu statutele acestor organizații.

Art. 150

Profesorii și conferentiarii pot fi numiți în consiliul profesoral al facultății sau aleși în senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior).

Art. 151

Personalul didactic cu rezultate meritorii în munca didactica, educativă, științifică sau artistică poate fi delegat de Ministerul Învățămîntului sa participe la congrese, reuniuni de specialitate sau alte manifestări cultural-științifice, naționale sau internaționale.

Art. 152

Personalul didactic transferat în condițiile prevăzute la art. 246 își păstrează drepturile dobîndite în postul ocupat anterior transferării.

Art. 153

Personalul didactic detașat în condițiile art. 247 își păstrează drepturile dobîndite în postul ocupat ca titular și beneficiază, pe perioada detașării, de drepturile stabilite pentru angajații detasati.

Art. 154

Personalul didactic beneficiază de un concediu anual de odihnă plătit, a cărui durata este de 62 de zile calendaristice și care se efectuează, de regula, în vacanta universitară, de la 1 iulie la 31 august.

Art. 155

Pentru interese personale deosebite, personalul didactic poate obține concediu fără plata pe timp limitat, pînă la maximum 1 an universitar, dacă prin aceasta nu se aduc prejudicii bunei desfășurări a învățămîntului. Concediul fără plata cu o durată pînă la 30 de zile, în cazul întregului personal didactic, precum și concediul mai mare de 30 de zile solicitat de șefi de lucrări (lectori), numiți de rector, asistenți și asistenți stagiari se aproba de rector. Concediul mai mare de 30 de zile solicitat de profesori, conferențiari, șefi de lucrări (lectori), numiți de Ministerul Învățămîntului, prorectori, decani și prodecani, precum și concediul solicitat de rectori se aproba de Ministerul Învățămîntului.

Art. 156

Dispozițiile art. 55 alin. 2, art. 56 și art. 58 alin. 2 și 3, se aplică în mod corespunzător și personalului didactic din învățămîntul superior.

Art. 157

Personalul didactic titular din învățămîntul superior transferat în funcții de îndrumare și control al învățămîntului, în aparatul de partid, al sindicatelor din învățămînt, aparatul Uniunii Tineretului Comunist, în funcții de redactori la Editura didactica și pedagogica ori aflat într-una din situațiile prevăzute la art. 60 alin. 1 și alin. 2 lit. a și b, are dreptul , în condițiile legii, la rezervarea postului în care a acționat ca titular.

Art. 158

În îndeplinirea misiunii sociale ce-i revine, în conformitate cu art. 1, personalul didactic din învățămîntul superior are îndatorirea de a instrui și educa pe studenți în cadrul cursurilor, seminariilor și al lucrărilor practice, potrivit sarcinilor didactice și educative ce-i sînt repartizate, colaborind în acest scop cu organizațiile de tineret și studențești; de a participa la acțiunile educative destinată studenților; de a acorda studenților îndrumare și sprijin pentru a realiza pregătirea lor ca specialiști de înaltă calificare și cetățeni devotati patriei socialiste; de a-și ridica necontenit nivelul științific, ideologic și politic și de a perfectiona conținutul prelegerilor și al celorlalte activități didactice; de a contribui prin activitatea de creație științifică la progresul economiei, științei și culturii naționale; de a fi un exemplu de conduita morala în facultate, societate și familie.

Art. 159

În îndeplinirea obligațiilor sale de muncă, personalul didactic din învățămîntul superior va presta, în medie, 8 ore pe zi, în instituția de învățămînt superior sau în alte locuri legate de activitatea didactica, științifică sau metodico-educativă (biblioteci, laboratoare, stațiuni de cercetări și altele asemenea). Pentru activitățile didactice (cursuri, seminarii, lucrări practice), repartizate pe posturi în statele de funcțiuni, conform planului de învățămînt numărul de ore săptămînal se stabilește după cum urmează: profesorii și conferentiarii, 6 ore; șefii de lucrări (lectorii), 8 ore, în cazul în care au și sarcini de predare; șefii de lucrări care nu au sarcini de predare, precum și asistenții, 12 ore; asistenții stagiari, în ultimii 2 ani ai stagiului, 6-12 ore. Sefilor de lucrări (lectorilor) fără obligații de predare, asistentilor și asistentilor stagiari li se pot repartiza sarcini didactice privind cel mult două discipline apropiate. Ministerul Învățămîntului poate aproba derogări de la dispozițiile alineatului 2 în cazul unor discipline prevăzute cu un număr redus de ore în planurile de învățămînt sau al unor discipline studiate de un număr mic de studenți, urmînd sa stabilească, în completare alte sarcini metodice sau științifice. Personalul didactic care nu are asigurat, prin planul de învățămînt, numărul de ore săptămînal de activitate didactica prevăzut în prezentul articol i se repartizează în completare sarcini de cercetare științifică.

Art. 160

Profesorilor și conferentiarilor le revin următoarele sarcini didactice și metodico-educative

a)

elaborarea și expunerea cursului în cadrul prelegerilor sau al lectiilor de sinteza la învățămîntul fără frecventa

b)

conducerea unor seminarii și a unor lucrări practice, îndrumarea și examinarea lucrărilor și proiectelor de an

c)

pregătirea în vederea desfășurării activităților didactice prevăzute la lit. a și b

d)

examinarea și aprecierea pregătirii studenților în sesiunile de examene

e)

îndrumarea în mod nemijlocit, din punct de vedere profesional, științific și educativ, a unui grup de studenți, sprijinindu-i în întreaga lor activitate

f)

acordarea de consultații studenților

g)

conducerea și recenzarea (avizarea) lucrărilor sau proiectelor de diploma

h)

îndrumarea și controlul practicii pedagogice a studenților

i)

verificarea lucrărilor de control ale studenților de la învățămîntul fără frecventa

j)

îndrumarea cercurilor științifice studențești

k)

organizarea și conducerea excursiilor de documentare

l)

îndrumarea studenților de la învățămîntul fără frecventa, prin cercuri de studii, bibliografii și alte forme de sprijin; m) îndrumarea și controlul activității desfășurate de șefii de lucrări, asistenții și asistenții stagiari

n)

participarea la acțiunile educative destinate studenților. Profesorii și conferentiarii pot primi și sarcina de conducatori științifici pentru pregătirea doctoranzilor, sarcini privind perfecționarea personalului didactic din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic, precum și sarcina de a participa la comisiile de concurs pentru admitere în învățămîntul superior în comisiile pentru admiterea la doctorat, pentru examenele de doctorat și pentru acordarea titlurilor științifice, în comisiile de concurs sau de avansare, conform procedurii de ocupare a posturilor didactice, precum și în alte comisii de specialiști.

Art. 161

Sefilor de lucrări (lectorilor) le revin următoarele sarcini didactice și metodico-educative

a)

elaborarea și expunerea cursurilor în cadrul prelegerilor sau al lectiilor de sinteza la învățămîntul fără frecventa, în cazul în care postul este prevăzut cu asemenea sarcini

b)

conducerea seminariilor și lucrărilor practice, îndrumarea, analiza și aprecierea lucrărilor și proiectelor de an

c)

pregătirea în vederea desfășurării activităților didactice prevăzute la lit. a și b

d)

examinarea și aprecierea pregătirii studenților în sesiunile de examene

e)

participarea la examenele studenților cu care au lucrat în cadrul seminariilor sau al lucrărilor practice, precum și examinarea și aprecierea pregătirii candidaților la concursurile de admitere

f)

îndrumarea în mod nemijlocit, din punct de vedere profesional, științific și educativ, a unui grup de studenți, sprijinindu-i în întreaga lor activitate

g)

acordarea de consultații studenților

h)

îndrumarea și controlul practicii în producție și practicii pedagogice

i)

verificarea lucrărilor de control ale studenților de la învățămîntul fără frecventa

j)

îndrumarea asistentilor și a asistentilor stagiari în pregătirea și ținerea seminariilor și a lucrărilor practice

k)

participarea la acțiunile educative destinate studenților

l)

îndrumarea cercurilor științifice studențești

m)

organizarea și conducerea excursiilor de documentare

n)

îndrumarea studenților de la învățămîntul fără frecventa; Sefilor de lucrări (lectorilor) care au o vechime de peste 6 ani în învățămîntul superior li se pot repartiza sarcini de conducere și recenzare (avizare) a lucrărilor sau proiectelor de diploma, precum și sarcini privind perfecționarea personalului didactic din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic.

Art. 162

Asistentilor le revin următoarele sarcini metodico-educative

a)

conducerea seminariilor și lucrărilor practice; îndrumarea lucrărilor și proiectelor de an

b)

pregătirea în vederea conducerii seminariilor și lucrărilor practice

c)

participarea la cursurile profesorilor, conferentiarilor și sefilor de lucrări (lectorilor) pentru care conduc seminarii sau lucrări practice, precum și la seminariile și lucrările practice conduse de către aceștia

d)

participarea la examenele studenților cu care au lucrat în cadrul seminariilor

e)

verificarea lucrărilor de control ale studenților de la învățămîntul fără frecventa

f)

participarea la acțiunile educative destinate studenților. Asistenții pot primi și sarcini privind

—

îndrumarea practicii în producție și a practicii pedagogice

—

îndrumarea studenților în timpul excursiilor de documentare

—

conducerea lucrărilor de laborator și a seminariilor pentru studenții de la învățămîntul fără frecventa; Asistentilor care au titlul științific de doctor li se pot repartiza sarcini de conducere și recenzare (avizare) a lucrărilor sau proiectelor de diploma.

Art. 163

Asistentilor stagiari le revin următoarele sarcini didactice și metodico-educative

a)

conducerea seminariilor și lucrărilor practice

b)

pregătirea în vederea conducerii seminariilor și a lucrărilor practice

c)

participarea la cursurile profesorilor, conferentiarilor, sefilor de lucrări (lectorilor) pentru care conduc seminarii sau lucrări practice

d)

participarea la examenele studenților cu care au lucrat în cadrul seminariilor

e)

participarea la acțiunile educative destinate studenților; Asistenții stagiari vor putea îndeplini și alte sarcini încredințate de șeful de catedra, în legătură cu activitatea catedrei. De asemenea, în primul an de stagiu, studenților stagiari li se poate incredinta conducerea unor seminarii și lucrări practice, pînă la cel mult 6 ore săptămînal.

Art. 164

Sarcinile de cercetare științifică ce revin personalului didactic constau din: a) realizarea lucrărilor științifice înscrise în planurile de cercetare anuale și de perspectiva ale catedrei

b)

elaborarea de lucrări pe baza convențiilor și contractelor de colaborare cu întreprinderi sau instituții

c)

elaborarea de recomandări și avize tehnice pentru producție, ca urmare a rezultatelor cercetărilor științifice

d)

participarea la analize și elaborarea de lucrări privind organizarea științifică a producției și a muncii în întreprinderi

e)

elaborarea de recomandări privind organizarea științifică a procesului de instruire practica în atelierele unităților școlare din învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic

f)

elaborarea de studii, cursuri, tratate și monografii

g)

proiectarea și organizarea de laboratoare, instalații și stații pilot pentru învățămîntul superior

h)

elaborarea și prezentarea de lucrări la manifestările științifice din țara și din străinătate. Activitatea științifică se stabilește potrivit cu sarcinile înscrise în planul de cercetare științifică al catedrei. Personalul didactic are îndatorirea de a realiza sarcinile prevăzute în planul de cercetare științifică, de a prezenta în colectivul de catedra rezultatele obținute și de a urmări valorificarea lor.

Art. 165

Activitățile didactice care nu sînt trecute în statele de funcțiuni și activitățile metodico-educative se stabilesc, pentru fiecare post, și se cuprind în planurile de muncă individuale care se aproba de decanul facultății.

Art. 166

Anual, în cazuri bine justificate, Ministerul Învățămîntului poate aproba ca personalul didactic să efectueze numai activitate de cercetare științifică. În acest caz, obligațiile de muncă ale personalului didactic constau în îndeplinirea temelor repartizate.

Art. 167

Profesorilor și conferentiarilor care primesc sarcina de conducatori științifici de doctoranzi li se reduc pînă la 40% obligațiile didactice și științifice, în raport cu numărul doctoranzilor pe care-i îndrumă. Dispozițiile alineatului precedent se aplică și personalului didactic al catedrelor care are sarcini de predare, seminarizare sau lucrări practice la cursurile privind perfecționarea personalului didactic din învățămîntul obligatoriu de cultura generală, învățămîntul liceal, învățămîntul profesional, învățămîntul tehnic, tinindu-se seama de volumul acestor sarcini.

Art. 168

Personalul didactic de conducere din învățămîntul superior are, pe lîngă îndatoririle stabilite pentru funcția de conducere, și obligațiile de muncă didactica, metodico-educativă și de cercetare științifică prevăzute pentru postul didactic pe care îl ocupa la catedra.

Art. 169

Aprecierile asupra modului în care personalul didactic își îndeplinește îndatoririle se înscriu în caracterizarile întocmite în acest scop la intervale de 5 ani, cu aplicarea, în mod corespunzător, a dispoziției art. 74 alin. final. Caracterizarea personalului didactic al catedrelor se face de șeful de catedra, iar caracterizarea sefilor de catedra, de către decan. La întocmirea caracterizarilor se va consulta și organizația sindicala. Caracterizarea se prezintă în colectivul de catedra pentru personalul didactic și în consiliul profesoral al facultății pentru șefii de catedra. În caz de nemulțumire, personalul didactic poate face contestație la consiliul profesoral al facultății, iar șefii de catedra la senat (consiliul profesoral al instituției de învățămînt superior).

Art. 170

Perfecționarea personalului didactic în vederea ridicării calificării profesionale și științifice se realizează, în principal, prin pregătirea în sistemul doctoratului, potrivit dispozițiilor legale care reglementează conferirea titlului științific de doctor.

Art. 171

Perfecționarea personalului didactic poate fi realizată și prin: a) participarea la activitatea metodico-științifică organizată de catedra, constind din analiza de lecții și de cursuri, informări cu caracter științific, discutarea referatelor elaborate de doctoranzi, analiza rezultatelor activității didactice, educative și științifice

b)

schimburi de experienta anuale, constind din trimiterea unor profesori sau conferențiari care au obținut rezultate deosebite în activitatea didactica, educativă și științifică, pentru a impartasi realizarile lor altor colective de catedre, de același profil, de la alte facultăți

c)

efectuarea de stagii de specializare în țara, pe o perioadă de 3-6 luni, pe lîngă catedre, institute de cercetări sau întreprinderi cu un nivel deosebit de dotare materială și cu personal de înaltă calificare

d)

efectuarea de stagii de documentare și specializare în străinătate

e)

participarea la manifestări științifice de specialitate - sesiuni științifice, simpozioane, congrese - organizate în țara sau în străinătate

f)

participarea la cursurile postuniversitare de specialitate, organizate conform dispozițiilor legale. Planurile privind acțiunile prevăzute la lit. b-f se întocmesc de Ministerul Învățămîntului, la propunerea senatelor (consiliilor profesorale ale instituțiilor de învățămînt superior).

Articolele următoare · 171 din 253
Legea nr. 6/1969 – text integral | LawChat