LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (**republicată**) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*)

Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale.

Copilul cu handicap grav are dreptul la un asistent personal.

Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcția de asistent personal persoana care îndeplinește următoarele condiții

Nu pot deține calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 7 ani.

Pe perioada îngrijirii și protecției persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi

Pe perioada absenței temporare a asistentului personal, angajatorul are obligația de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal.

În situația în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului personal, persoanei cu handicap grav i se acordă indemnizația prevăzută la art. 43 alin. (1) sau găzduirea într-un centru de tip respiro.

Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localității de domiciliu sau reședință a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii.

Contractul individual de muncă se întocmește în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia.

Modalitățile și condițiile de încheiere, modificare și încetare a contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului persoanei cu handicap grav.

Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură în proporție de cel mult 90% de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în baza numărului de beneficiari comunicat de unitățile administrativ-teritoriale.

Serviciul public de asistență socială dispune efectuarea de controale periodice asupra activității asistenților personali și prezintă semestrial un raport consiliului local.

Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizație de însoțitor.

Persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opțiune se menține și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.

Invalizii de război care au și calitatea de persoane cu handicap grav și sunt pensionari de invaliditate gradul I beneficiază atât de dreptul prevăzut la alin. (2) , cât și de dreptul prevăzut la art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare.

Opțiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, și devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al acestora.

Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, vor comunica angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru opțiunea exprimată în condițiile prevăzute la alin. (5) .

Abrogat.

Indemnizația lunară prevăzută la art. 42 alin. (4) este în cuantum egal cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.

Plata indemnizației lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap grav.

Plata indemnizației se face pe perioada valabilității certificatului de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de protecție a copiilor sau de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, după caz.

Nu pot beneficia de indemnizația lunară

Începând cu drepturile aferente lunii calendaristice următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 729 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , republicată, cu modificările și completările ulterioare, indemnizația prevăzută la art. 42 alin. (2) și (4) poate fi executată silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale neachitate în termenul legal.

Reținerea din indemnizația prevăzută la art. 42 alin. (2) și (4) a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către primării, la solicitarea organelor fiscale locale.

Organele fiscale locale emit până la datele de 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora.

Pe baza titlurilor executorii prevăzute la alin. (3) , primăriile rețin din drepturile acordate persoanei cu handicap grav sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii și le virează în termen de 10 zile lucrătoare de la data reținerii, în conturile de venituri ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, deschise la Trezoreria Statului. Reținerile se fac în limita prevederilor art. 729 alin. (1 )-( 6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care titularii indemnizației prevăzute la art. 42 alin. (2) și (4) obțin certificate de atestare fiscală locală în care se specifică faptul că și-au stins obligațiile fiscale cuprinse în titlurile executorii, organele fiscale locale au obligația încetării executării silite, în condițiile prevăzute la art. 69 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare. Drepturile de indemnizație se plătesc integral începând cu luna următoare celei în care se constată că obligațiile fiscale ale titularului indemnizației au fost stinse.

Reținerea sumelor potrivit prevederilor prezentului articol încetează în luna următoare decesului titularului dreptului sau în cazurile prevăzute la art. 43 alin. (3) și (4)

Adultul cu handicap grav sau accentuat poate beneficia de asistență personală necesară vieții și integrării în comunitate, precum și pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate din partea unui asistent personal profesionist, în baza evaluării nevoilor individuale.

Îngrijirea și protecția persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat se asigură de către asistentul personal profesionist, altul decât soțul, soția sau rudele în linie dreaptă.

Îngrijirea și protecția adulților cu handicap grav sau accentuat de către asistentul personal profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.

Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua în considerare la luarea deciziei referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.

Contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, sau de către furnizorii de servicii sociale privați, acreditați în condițiile legii.

Monitorizarea și controlul activității de îngrijire și protecție a adulților cu handicap grav și accentuat de către asistentul personal profesionist se fac de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.

Asistentul maternal care îngrijește copilul cu handicap grav sau accentuat până la vârsta majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist.

Pentru fiecare adult cu handicap care beneficiază de serviciul asistent personal profesionist și care nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului de bază minim brut pe economie se acordă o alocație lunară de îngrijire reprezentând cheltuieli lunare de hrană și echipament, astfel

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la alin. (1) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în baza numărului de beneficiari comunicați de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

Pe perioada îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal profesionist beneficiază de următoarele drepturi

Asistentul personal profesionist beneficiază și de alte drepturi, după cum urmează

Pe perioada concediului de odihnă, angajatorul are obligația de a asigura persoanei cu handicap grav sau accentuat un înlocuitor al asistentului personal profesionist ori găzduirea într-un centru de tip respiro.

Abrogat.

Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București pot contracta servicii sociale licențiate de tip asistent personal profesionist cu furnizori privați de servicii sociale, acreditați, în condițiile legii.

Condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului personal profesionist se reglementează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist se elaborează de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.

Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale, locuire asistată în comunitate pentru viață independentă de tip: locuință protejată, centre pentru viață independentă.

Centrele de zi și centrele rezidențiale reprezintă servicii sociale acordate persoanelor adulte cu handicap, cu personal calificat și infrastructură adecvată; centrele rezidențiale sunt servicii sociale în care persoana cu handicap este găzduită cel puțin 24 de ore.

În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap sunt

Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă reprezintă serviciul social acordat persoanelor adulte cu dizabilități în comunitate, în baza dreptului de alegere și control cu privire la viața lor.

Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă este un serviciu social de suport care funcționează conform standardelor minime de calitate aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și este asigurat de furnizorii de servicii sociale publici și privați acreditați, astfel cum aceștia sunt prevăzuți la art. 37 alin. (2) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

Capacitatea centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap nu poate fi mai mare de 50 de locuri.

Abrogat.

Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, astfel

Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale private pentru persoanele adulte cu handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică.

Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale, publice și private, pentru persoane adulte cu handicap funcționează cu respectarea standardelor specifice minime de calitate.

Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă și centrele rezidențiale, publice și private, pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Finanțarea măsurilor de protecție se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.

Prin excepție de la prevederile alin. (10) , până la data de 1 ianuarie 2026, finanțarea măsurii de protecție de tip asistent personal profesionist, precum și drepturile prevăzute la art. 46 se asigură din bugetul propriu al județului, respectiv al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința asistentul personal profesionist, precum și din fonduri externe nerambursabile, după caz.

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la art. 47 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.

Reorganizarea prevăzută la alin. (1) se realizează fără avizul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.

Pentru solicitările de obținere a avizului Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se aplică procedura de avizare. Articolul III

Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București și furnizorii de servicii sociale privați acreditați care nu au elaborat planurile de restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri în termenul prevăzut la art. II alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 69/2018 , aprobată prin Legea nr. 92/2021 , au obligația să elaboreze și să prezinte Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții planurile de restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri până la data de 31 decembrie 2021.

Planul de restructurare a centrului, prevăzut la alin. (1) , a cărui metodologie de elaborare a fost aprobată prin Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități nr. 878/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 19 noiembrie 2018, reprezintă documentul avizat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și aprobat de consiliul județean, respectiv local al sectorului municipiului București, care cuprinde acțiuni planificate pentru a fi implementate în perioada 2021-2024, cu scopul de a asigura tranziția persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituții rezidențiale de tip vechi, în alternativele de tip familial sau rezidențial nou-înființate.

Planurile de restructurare elaborate și aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență rămân valabile, cu excepția situațiilor în care direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului solicită revizuirea acestora. Articolul IV

Finanțarea de la bugetul de stat a centrelor rezidențiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri și pentru care nu au fost îndeplinite obligațiile prevăzute la art. III alin. (1) din prezenta ordonanță de urgență se diminuează anual, începând cu data de 1 ianuarie 2022 cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2023 cu 50%, urmând ca de la data de 1 ianuarie 2024 aceasta să se asigure exclusiv din bugetul județului, respectiv al sectorului municipiului București.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, finanțarea centrelor rezidențiale a căror capacitate este mai mare de 50 de locuri și pentru care nu au fost implementate planurile de restructurare aprobate se asigură exclusiv din bugetul județului, respectiv al sectorului municipiului București.

În vederea desfășurării unui tip de activități cu caracter inovator în domeniul protecției persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditați pot înființa, administra și finanța centre-pilot, pentru o perioadă determinată de maximum 3 ani.

Evaluarea activităților cu caracter inovator se realizează de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Într-un centru de zi sau rezidențial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat cu serviciile medicale, de educație, de locuire, de ocupare a forței de muncă și altele asemenea.

Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidențiale beneficiază de servicii medicale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Coordonarea serviciilor sociale furnizate în sistem integrat se face de autoritatea administrației publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care înființează, administrează și finanțează centrul.

Ministerul Educației Naționale alocă fonduri de la buget pentru finanțarea cheltuielilor aferente

Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din localitatea/județul în a cărei/cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința.

Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea.

În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate în condițiile prevăzute la alin. (1) , persoana cu handicap poate fi îngrijită și protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială.

Decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.

Modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Furnizorul de servicii sociale are obligația de a promova, facilita și asigura personalului programe de formare profesională, precum și programe de instruire specifică cu privire la problematica handicapului și legislația în domeniu.

Personalul din cadrul centrelor prevăzute la art. 51 alin. (1) are obligația respectării standardelor specifice de calitate, precum și a prevederilor legale privind drepturile persoanelor cu handicap.

Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, conform prevederilor legale.

Personalul de specialitate care își desfășoară activitatea în centrele publice din mediul rural, de zi și rezidențiale pentru copiii și adulții cu handicap, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la domiciliu, în condițiile legii.

Sumele necesare acordării drepturilor prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe a căror rază teritorială funcționează centrul.

Dreptul la prestațiile sociale se stabilește prin decizie a directorului executiv al direcției generale de asistență socială și protecția copilului. în baza documentului care atestă încadrarea în grad de handicap din evidența direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului.

Plata prestației sociale se face în baza deciziei de plată emisă de directorul executiv al agenției județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, de către personalul cu atribuții în acest sens, preluat de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.

În situația în care persoana încadrată în grad de handicap nu dorește să beneficieze de prestații sociale poate depune cerere în acest sens.

Cererea prevăzută la alin. (3) se înregistrează la autoritatea administrației publice locale competente în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap și se transmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului în maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrare.

Dreptul la prestații sociale se acordă începând cu luna următoare celei în care persoana a fost încadrată în grad de handicap și încetează cu luna următoare celei în care persoana nu mai este încadrată în grad de handicap sau, după caz, a depunerii cererii prevăzute la alin. (3) .

Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de alocație de stat în condițiile și în cuantumul prevăzut de lege.

Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocație lunară de hrană, calculată pe baza alocației zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice.

Adultul cu handicap vizual grav primește pentru plata însoțitorului o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele prestații sociale

Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii, beneficiază de prestații sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și întreținere, astfel

Nu pot beneficia de prevederile alin. (4)

Abrogat.

Abrogat.

De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai pe perioada în care este îngrijit în familie.

Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(5) și cheltuielilor de administrare se asigură prin bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.

Procedura de preluare de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București a personalului cu atribuții în efectuarea plăților de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații.

În situația în care din calculul prestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) rezultă fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarilor.

Drepturile restante aferente deciziilor emise și neplătite în anul 2006 pentru persoanele cu handicap vizual, stabilite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 **) privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 519/2002 , cu modificările și completările ulterioare, se asigură și se plătesc de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.

Persoanelor cu handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă în condițiile prevăzute la alin. (7) , li se acordă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, o indemnizație de solidaritate care se determină prin raportare la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată sau cuvenit conform legislației anterioare datei de 31 august 2024.

Indemnizația de solidaritate prevăzută la alin. (1) se acordă lunar, iar cuantumul acesteia se determină prin aplicarea procentului rezultat din însumarea procentului de majorare a indicatorului social de referință (ISR) cu procentul reprezentând 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată, în luna ianuarie a fiecărui an.

Începând cu anul 2026, cuantumul indemnizației de solidaritate se determină potrivit prevederilor de la alin. (2) , la care se adaugă cuantumul rezultat în anul anterior.

Cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, și se achită lunar odată cu plata drepturilor prevăzute la art. 58 .

Sumele plătite la bugetul de stat potrivit art. 78 alin. (3) se utilizează pentru finanțarea drepturilor prevăzute la alin. (4) .

În vederea aplicării alin. (1)-(4) , Casa Națională de Pensii Publice va transmite Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială anual, în luna ianuarie a anului următor, baza de date cuprinzând pensionarii pentru limită de vârstă care fac obiectul prezentului articol. (7) Prevederile prezentului articol se aplică pensionarilor pentru limită de vârstă ale căror drepturi au fost stabilite în baza certificatului de persoană cu deficiență vizuală gravă, respectiv persoană cu handicap grav sau handicap accentuat pentru care cuantumul pensiei s-a menținut în urma recalculării prevăzute de legislația pensiilor în vigoare, față de cuantumul pensiei aflat în plată la data de 31 august 2024.

Începând cu data la care cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării prevăzute de legislația pensiilor în vigoare atinge nivelul pensiei aflat în plată la data de 1 septembrie 2024, indemnizația de solidaritate se acordă lunar, în cuantum fix, la valoarea aflată în plată, fără a mai fi actualizată.

Persoanele cu handicap vizual grav, cu handicap grav și handicap accentuat care solicită pensie pentru limită de vârstă în condițiile prevăzute la alin. (7) beneficiază de 1 punct de sprijin pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap vizual grav și handicap grav, respectiv de 0,5 puncte de sprijin pentru fiecare an de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap accentuat.

Valoarea punctului de sprijin prevăzută la alin. (1) reprezintă 0,125 din indicatorul social de referință (ISR).

Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor prevăzute la art. 58^1 , pentru stagiile de cotizare realizate după data de 1 ianuarie 2025, care au cumulat drepturi de pensie pentru limită de vârstă cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.

Cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor alin. (1) și (3) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București, și se achită lunar odată cu plata drepturilor prevăzute la art. 58 .

Sumele plătite la bugetul de stat potrivit art. 78 alin. (3) se utilizează pentru finanțarea drepturilor prevăzute la alin. (4) .

În vederea aplicării alin. (1)-(4) , Casa Națională de Pensii Publice va transmite Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială lunar, în primele 10 zile ale lunii de plată a prestațiilor prevăzute de prezenta lege, baza de date a lunii de plată a pensiilor, cuprinzând pensionarii pentru limită de vârstă care fac obiectul prezentului articol. (7) Prevederile prezentului articol se aplică pensionarilor pentru limită de vârstă ale căror drepturi au fost stabilite în baza certificatului de persoană cu deficiență vizuală gravă, respectiv persoană cu handicap grav sau handicap accentuat.

Persoanele care dețin certificat de încadrare în grad de handicap, emis pentru cel puțin una dintre afecțiunile prevăzute în ordinul ministrului sănătății emis în temeiul art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, titulare ale unui permis de conducere, sunt supuse procedurii de reevaluare de către comisiile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de reevaluare, emisă de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale a sectorului sau a municipiului București.

Direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană/locală a sectorului sau a municipiului București transmite lunar agenției pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale, până la data de 10 a lunii curente, pentru luna anterioară, lista persoanelor care dețin certificat de încadrare în grad de handicap, emis pentru cel puțin una dintre afecțiunile prevăzute în ordinul ministrului sănătății emis în temeiul art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, denumită în continuare ANPIS, centralizează listele comunicate de agențiile teritoriale până la data de 15 a lunii curente și le transmite Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări în vederea aplicării prevederilor art. 22^3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

ANPIS transmite agențiilor teritoriale, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea răspunsului Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări, listele cu persoanele care dețin un permis de conducere valabil și notifică direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București, în vederea declanșării procedurii de reevaluare, în condițiile prevăzute la alin. (1) .

Abrogat.

Pentru certificatele de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent, în cazul în care, în urma reevaluării, gradul de handicap se modifică, drepturile se recalculează corespunzător începând cu data intrării în vigoare a noului certificat.

Transmiterea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

Persoanele adulte cu handicap au următoarele obligații

Persoanele pentru care comisia de evaluare a stabilit un termen permanent de valabilitate a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap se prezintă pentru reevaluare în următoarele situații

Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători și peroanele principalelor stații, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, telefoanele publice, mediul informațional și comunicațional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.

Autoritățile publice, instituțiile, persoanele juridice de drept public și privat, după caz, au obligația de a monta, potrivit scopului, destinației și infrastructurii, în locurile prevăzute la alin. (1) , adaptări specifice fiecărui tip de handicap, fără ca enumerarea să fie limitativă, după cum urmează

Clădirile de patrimoniu și cele istorice se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.

Costurile lucrărilor necesare pentru realizarea adaptărilor prevăzute la alin. (1) și (2) se suportă din bugetele autorităților administrației publice centrale sau locale și din sursele proprii ale persoanelor juridice cu capital privat, după caz.

Autoritățile administrației publice locale au obligația să includă reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepție a lucrărilor de construcție ori de adaptare a obiectivelor prevăzute la alin. (1) și (2) .

Autoritățile prevăzute de lege au obligația să elibereze autorizația de construcție pentru clădirile de utilitate publică numai în condițiile respectării prevederilor legale în domeniu, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.

Prevederile alin. (1) se aplică și pentru clădirile de locuit care se construiesc ori pentru care se realizează lucrări de consolidare, de reabilitare, de extindere și/sau de modernizare, cu finanțare din fonduri publice.

Adaptarea accesului în clădirile aflate în patrimoniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale se face și în condițiile când nu se realizează lucrările prevăzute la alin. (2) , la solicitarea persoanelor cu handicap grav, locatari ai acestora.

Pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la transport și călătorie, până la 31 decembrie 2010, autoritățile administrației publice locale au obligația să ia măsuri pentru

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, toți operatorii de taxi au obligația să asigure cel puțin o mașină adaptată transportului persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.

Constituie discriminare refuzul conducătorului serviciului de taximetrie, precum și al conducătorului auto de transport alternativ cu autoturism de a asigura transportul persoanei cu handicap și al dispozitivului de mers, inclusiv accesul în taxi alături de câinele-ghid.

Până la data de 31 decembrie 2007, autoritățile administrației publice locale competente au obligația să ia măsuri pentru

Câinele-ghid care însoțește persoana cu handicap grav are acces liber și gratuit în toate locurile publice, inclusiv în locațiile în care se asigură servicii publice și în mijloacele de transport în comun, inclusiv în taxiuri și în mijloacele auto de transport alternativ.

Până la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare și operatorii de transport feroviar au următoarele obligații

În spațiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum și în cele organizate vor fi adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional cel puțin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.

Persoanele cu handicap sau reprezentanții legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un card-legitimație pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimație beneficiază de parcare gratuită.

Modelul cardului-legitimație va fi stabilit în normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. Eliberarea cardurilor se face de către autoritățile administrației publice locale.

Costurile aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se suportă din bugetele locale.

În spațiile de parcare ale domeniului public și cât mai aproape de domiciliu administratorul acestora repartizează locuri de parcare gratuită persoanelor cu handicap care au solicitat și au nevoie de astfel de parcare.

Editurile au obligația să pună matrițele electronice utilizate pentru tipărirea cărților și revistelor la dispoziția persoanelor juridice autorizate care le solicită pentru a le transforma în format accesibil persoanelor cu deficiențe de vedere sau de citire, în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.

Bibliotecile publice au obligația să înființeze secții cu carte în formate accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere sau de citire.

Până la data de 31 martie 2007, operatorii de telefonie au următoarele obligații

Operatorii de servicii bancare au obligația să pună la dispoziția persoanelor cu handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont și alte informații în formate accesibile.

Angajații operatorilor de servicii bancare și poștale au obligația de a acorda asistență în completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap.

Autoritățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private asigură, pentru relațiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreți autorizați în limba semnelor române sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.

Metodologia de autorizare a interpreților va fi aprobată prin ordin comun al ministrului educației naționale și al ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, cu consultarea Asociației Naționale a Surzilor din România, precum și a organizațiilor neguvernamentale din domeniul surdocecității.

Limba semnelor române și limbajul specific al persoanei cu surdo-cecitate sunt recunoscute oficial ca mijloace de comunicare specifice persoanelor cu handicap auditiv sau cu surdocecitate.

Autoritățile centrale și locale publice, precum și instituțiile centrale și locale, publice sau de drept privat, au obligația de a asigura servicii de informare și documentare accesibile persoanelor cu handicap.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, serviciile de relații cu publicul vor afișa și vor dispune de informații accesibile persoanelor cu handicap vizual, auditiv și mintal.

Până la data de 31 decembrie 2007, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru

În achiziția de echipamente și softuri, instituțiile publice vor avea în vedere respectarea criteriului de accesibilitate.