LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți-șefi și magistrații-asistenți se bucură de stabilitate.
Dispozițiile prezentei legi privind cariera, drepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor, incompatibilitățile și interdicțiile acestora și formarea profesională continuă se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Actele administrative prevăzute de lege privind cariera magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se emit de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt încadrați pe trei grade, după cum urmează
pe gradul III se încadrează la prima numire la Înalta Curte de Casație și Justiție
pe gradul II se pot încadra magistrații-asistenți care au o vechime în funcția de magistrat-asistent de minimum 3 ani
pe gradul I se pot încadra magistrații-asistenți care au o vechime în funcția de magistrat-asistent de minimum 6 ani.
Magistrații-asistenți gradul III de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt numiți în funcție de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe bază de concurs.
Promovarea în gradul imediat următor a magistraților-asistenți se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza vechimii minime prevăzute de lege și a unei evaluări a activității profesionale.
Judecătorii la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea pot fi numiți fără concurs sau detașați în funcția de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție se face prin concurs organizat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
La concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3) și care au o vechime de cel puțin 5 ani în funcțiile de specialitate juridică prevăzute la art. 63 alin. (1) .
Condiția de vechime trebuie să fie îndeplinită la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere.
Data, locul, modul de desfășurare a concursului de ocupare a posturilor de magistrat-asistent gradul III, calendarul de desfășurare, cuantumul taxei de înscriere, posturile care se scot la concurs, precum și cererea de înscriere tipizată, cuprinzând și opțiunea candidatului pentru una dintre secțiile sau unul dintre compartimentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, se stabilesc prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea compartimentului de specialitate al Înaltei Curți. Lista posturilor scoase la concurs, tematica și bibliografia de concurs se stabilesc de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea colegiului de conducere al acesteia. Tematica și bibliografia de concurs se stabilesc în funcție de specializarea fiecărei secții sau compartiment.
Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
Cererile pentru înscrierea la concurs se depun la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 20 de zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1) .
Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabilește în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.
Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege se realizează de compartimentul de specialitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Înaltei Curte de Casație și Justiție, cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data desfășurării concursului.
Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații, în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestațiile vor fi soluționate în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere. Soluția adoptată se comunică în cadrul aceluiași termen.
După pronunțarea hotărârii colegiului de conducere se întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, listă care se aduce la cunoștința publică prin modalitatea prevăzută la alin. (2) .
Comisia de elaborare a subiectelor și de corectare a lucrărilor și comisia de soluționare a contestațiilor se numesc prin hotărâre a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Toate comisiile au câte un președinte.
Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar desemnarea în aceste comisii se face pe baza consimțământului scris, exprimat anterior.
Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini, până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaților. Toți membrii comisiilor vor completa declarații în acest sens.
Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (3) se ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.
În comisiile prevăzute la alin. (2) vor fi numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de colegiul de conducere, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei din care face parte persoana respectivă.
Atribuțiile comisiilor, ale președinților și ale membrilor acestora se stabilesc prin Regulamentul privind concursul pentru ocuparea posturilor vacante de prim-magistrat-asistent, magistrat-asistent-șef și magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și de corectare sunt constituite subcomisii pentru fiecare specializare corespunzătoare secțiilor/compartimentelor Înaltei Curți de Casație și Justiție unde se află posturile scoase la concurs. Aceste comisii elaborează subiectele de concurs pentru testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice și pentru proba scrisă practică.
Concursul constă în susținerea a două probe scrise: un test-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice și o probă scrisă practică.
Testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice se susține, în funcție de specializare, la următoarele grupe de materii
drept civil (materia specifică secției) și drept procesual civil, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Secția I civilă
drept penal și drept procesual penal, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Secția penală
drept civil (materia specifică secției) și drept procesual civil, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Secția a II-a civilă
drept administrativ, drept financiar și fiscal și drept procesual civil, pentru posturile vacante de magistrat-asistent la Secția de contencios administrativ și fiscal
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, indiferent de specializare.
Testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la alin. (2) .
La testul-grilă pentru verificarea cunoștințelor teoretice, fiecare răspuns corect primește 0,2 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.
Proba scrisă practică constă în motivarea unei hotărâri judecătorești.
La elaborarea subiectelor pentru ambele probe scrise se vor avea în vedere și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și cea a Curții Constituționale.
Pentru posturile vacante de magistrat-asistent la alte compartimente de specialitate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice se susține la două materii, stabilite de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și indicate în anunțul de concurs, precum și la grupa de materii prevăzută la alin. (2) lit. e) .
Cele două materii de concurs se stabilesc, ținându-se seama de specificul activității compartimentului și atribuțiile specifice postului scos la concurs, dintre cele indicate la alin. (2) , precum și dintre următoarele domenii: drept constituțional, drept internațional public, comunicare sau abilități lingvistice.
Proba scrisă practică constă în redactarea unei lucrări în raport cu specificul activității compartimentului și atribuțiile specifice postului scos la concurs.
Baremele stabilite de comisiile de elaborare a subiectelor și de corectare se afișează la centrele de concurs, la sfârșitul ultimei probe, împreună cu subiectele și se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Candidații pot formula contestații la barem în termen de 3 zile de la publicare, care se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor în termen de 3 zile de la expirarea termenului de contestare. Soluțiile se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor.
Baremele definitive se publică în condițiile alin. (1) .
La testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice, evaluarea și notarea lucrărilor se realizează prin procesare electronică, pe baza baremelor definitive.
În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.
În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebările din testul-grilă este altul decât cel indicat în barem, se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective din testul-grilă se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.
La proba practică, corectarea lucrărilor scrise se face de către 2 membri ai comisiei de elaborare a subiectelor și de corectare corespunzătoare, conform baremului definitiv de evaluare și notare. Lucrările scrise se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
Rezultatele concursului se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Candidații nemulțumiți de rezultatele concursului pot formula contestații în termen de 3 zile de la publicare, atât cu privire la punctajul obținut la testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice, cât și cu privire la nota obținută la proba scrisă practică.
În vederea soluționării contestațiilor, lucrările se vor resigila și renumerota, iar în ceea ce privește proba scrisă practică, lucrările vor fi și înscrise într-un borderou separat.
La proba scrisă practică, fiecare lucrare a cărei notă inițială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluționare a contestațiilor corespunzătoare, nota acordată la contestații fiind media aritmetică a notelor acordate de aceștia.
Contestațiile formulate cu privire la ambele probe scrise se soluționează în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) .
Notele acordate în urma soluționării contestațiilor sunt definitive și nu pot fi mai mici decât notele contestate.
Nota finală obținută de candidat la concurs este media aritmetică a notelor obținute la cele două probe scrise.
Pentru ocuparea unui post vacant de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 7 (șapte) la fiecare dintre cele două probe scrise.
Ocuparea posturilor se face în ordinea mediilor obținute, în funcție de opțiunea candidatului, în limita numărului de posturi scoase la concurs. Numirea se face numai la secția sau compartimentul pentru care candidatul a susținut concursul.
Lista cuprinzând rezultatele concursului, după soluționarea contestațiilor, se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În situația în care există posturi vacante de magistrat-asistent la secțiile sau, după caz, la compartimentele pentru care s-au scos la concurs posturi, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate suplimenta numărul de posturi scoase la concurs, astfel încât să poată fi repartizați pe secții sau, după caz, la compartimentele respective toți candidații care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două probe scrise ale concursului.
Dacă nu există posturi vacante în condițiile alin. (2) , la medii egale, departajarea candidaților se face, în ordine, în funcție de nota obținută la testul-grilă de verificare a cunoștințelor teoretice, de vechimea mai mare în specialitate juridică, de deținerea titlului științific de doctor în drept, de activitatea publicistică de specialitate.
Candidații admiși la probele scrise vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) și vor fi programați pentru a se prezenta la vizita medicală și la testarea psihologică.
Dispozițiile privind modalitatea de testare psihologică și verificarea bunei reputații instituite pentru concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii se aplică în mod corespunzător și concursului pentru ocuparea posturilor de magistrat-asistent.
Candidații inapți pentru exercitarea funcției din punct de vedere medical ori psihologic, precum și cei care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.
Tabelul cu rezultatele finale ale concursului se validează de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
După validarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție numește în funcția de magistrat-asistent candidații reușiți la concurs.
Înainte de a începe să își exercite funcția, magistrații-asistenți depun jurământul prevăzut la art. 80 alin. (1) . Prevederile art. 80 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Prim-magistratul-asistent și magistrații-asistenți-șefi sunt numiți de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe bază de concurs.
Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează, ori de câte ori este necesar, de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Concursul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se candidează.
Numirea în funcțiile de prim-magistrat-asistent și magistrat-asistent-șef se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prezentului articol.
Prim-magistratul-asistent este numit dintre magistrații-asistenți-șefi cu o vechime de cel puțin 2 ani în această funcție care au obținut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.
Magistrații-asistenți-șefi gradul III sunt numiți dintre magistrații-asistenți cu cel puțin 3 ani vechime în această funcție, care au obținut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.
După o perioadă de 2 ani ca magistrați-asistenți-șefi, magistrații-asistenți-șefi de gradul III pot fi promovați, fără concurs, în gradul II și, după alți 3 ani, în gradul I, dacă se încadrează în perioada mandatului prevăzut la art. 253 alin. (4) .
Nu pot fi numiți în funcțiile de prim-magistrat-asistent și de magistrat-asistent-șef magistrații-asistenți care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.
Magistrații-asistenți care candidează pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) sunt obligați să dea o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă magistratul-asistent a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.
Evidența privind postul vacant de prim-magistrat-asistent și posturile vacante de magistrat-asistent-șef este publică și disponibilă permanent pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Data, locul desfășurării concursului și calendarul acestuia se aprobă de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin 45 de zile înainte de data desfășurării concursului.
Magistrații-asistenți își depun candidaturile, însoțite de documentele considerate relevante, în termen de 10 zile de la publicarea datei concursului.
Comisia de examinare este numită prin hotărâre a Colegiului de conducere al Înaltei Curți și este formată din trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Comisia de examinare este prezidată de unul dintre judecători. (3) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
Compartimentul de specialitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înscrierea la concurs.
Cu 25 de zile înainte de data desfășurării concursului, pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție se vor publica listele cu candidații ale căror dosare au fost admise.
Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații, în termen de 24 de ore de la publicare, la Colegiul de conducere al Înaltei Curți, care se soluționează de acesta în termen de 3 zile de la expirarea perioadei de depunere. Rezultatul soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinarea candidaților se face prin prezentarea de către aceștia a unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent-șef pentru care candidează. Proiectul se depune cu cel puțin 7 zile înainte de data desfășurării concursului.
Candidații susțin proiectul, oral, în fața comisiei de examinare, care va acorda candidatului o notă pe baza criteriilor de evaluare a interviului care se elaborează de comisia de examinare și se publică odată cu anunțul de concurs.
Pentru a fi declarat admis, magistratul-asistent trebuie să obțină cel puțin nota 7 (șapte).
În cadrul interviului se va susține proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, iar comisia va verifica aptitudinile manageriale și de comunicare, vizând în esență capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare.
Dispozițiile art. 161 alin. (5) , (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.
Pe baza notei finale se întocmește tabelul de clasificare a candidaților care se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Funcția de prim-magistrat-asistent sau de magistrat-asistent-șef va fi ocupată de candidatul admis care a obținut cea mai mare notă finală.
În caz de note finale egale, departajarea candidaților se face, în ordine, în funcție de vechimea cea mai mare în funcția de magistrat-asistent, respectiv de vechimea în funcțiile de specialitate prevăzute la art. 63 alin. (1) .
Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție validează rezultatul concursului pentru numirea în funcțiile de prim-magistrat-asistent și de magistrat-asistent-șef.
În interesul serviciului, magistrații-asistenți pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, în funcțiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-șef de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraților-asistenți poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleași condiții. Pe perioada delegării, magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați.
Regulamentul privind concursul pentru ocuparea posturilor vacante de prim-magistrat-asistent, magistrat-asistent-șef și magistrat-asistent, precum și cel privind procedura de evaluare în vederea promovării în grad a magistraților-asistenți se aprobă prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Regulamentele prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Judecătorii și procurorii răspund civil, disciplinar, contravențional și penal, în condițiile legii.
Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii sau Inspecția Judiciară, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare.
Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești sau dispuse prin ordonanțele procurorului, care sunt supuse căilor legale de atac.
Judecătorii și procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și pentru măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune, dacă urmează a fi dispusă obligația de a nu exercita funcția de judecător sau procuror.
În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.
Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcție, și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, conform definiției acestora de la art. 272 .
În lipsa relei-credințe sau a gravei neglijențe, judecătorii și procurorii nu răspund pentru soluțiile pronunțate.
Există eroare judiciară atunci când
s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară
s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.
Nu este îndreptățită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare.
Prin Codul de procedură penală pot fi reglementate ipoteze și proceduri specifice în care se poate angaja răspunderea statului și regresul acestuia.
Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune în despăgubiri numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor. Competența soluționării acțiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată, de către Ministerul Finanțelor, cererea de chemare în judecată. În cadrul procesului, judecătorul sau procurorul vizat poate formula cerere de intervenție, în condițiile Legii nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maximum 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.
După comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută la alin. (1) , Ministerul Finanțelor va sesiza secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a constata dacă eroarea judiciară este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.
La solicitarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.
Verificările prevăzute la alin. (4) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
Verificările Inspecției Judiciare sunt efectuate de o comisie alcătuită, în funcție de calitatea celui vizat, din 3 judecători, inspectori judiciari, sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situația în care în aceeași cauză sunt verificați judecători și procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele, în funcție de calitatea persoanelor verificate.
În cadrul verificărilor, ascultarea judecătorului și procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecătorului sau procurorului verificat de a face declarații sau de a se prezenta la audieri se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau procurorul vizat are dreptul să cunoască toate actele verificării și să solicite probe în apărare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate în cauza în care se fac verificări.
Verificările se finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probatoriu administrat, Inspecția Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență. Raportul este supus confirmării inspectorului-șef. Inspectorul-șef poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef.
Raportul se comunică secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorului sau procurorului vizat.
După dezbaterea raportului Inspecției Judiciare, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii pronunță, în termen de cel mult 30 de zile de la data ședinței în care s-a dezbătut raportul, una dintre următoarele soluții
restituie raportul la Inspecția Judiciară în cazul în care consideră că verificările nu sunt complete; în acest caz, hotărârea trebuie să cuprindă faptele și împrejurările cu privire la care se impune completarea verificărilor și natura verificărilor care se efectuează în completare; completarea se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost dispusă
aprobă raportul și constată că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență
respinge motivat raportul și constată că eroarea judiciară nu a fost comisă ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.
Hotărârile adoptate potrivit alin. (10) lit. b) și c) se motivează în termen de cel mult 30 de zile și se comunică Ministerului Finanțelor în termen de cel mult 3 zile de la motivare.
Statul, prin Ministerul Finanțelor, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, prin hotărârea adoptată de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în condițiile alin. (10) , s-a constatat faptul că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.
Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de un an de la data plății de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire.
Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instanță, secției civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.
Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. (14) se poate exercita calea de atac a recursului la secția corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Judecătorii și procurorii pot încheia o asigurare profesională pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcției cu gravă neglijență, în condițiile legii. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror.