LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod.

Procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin. (1) se declanșează de președintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă, cu excepția situației în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanșarea procedurii se face cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcția urmează a se vacanta. Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet anunțul privind declanșarea procedurii și calendarul acesteia.

Nu pot fi numiți în funcțiile prevăzute la alin. (1) judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Prin urmare, în intervalul 30 iunie – 13 august 2025, sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații“ din cuprinsul dispozițiilor art. 108 alin. (6) , ale art. 142 alin. (4) , ale art. 144 alin. (2) și ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 14 august 2025.

Judecătorii care candidează sunt obligați să dea, pe propria răspundere, o declarație din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile, însoțite de un curriculum vitae, de declarațiile prevăzute la alin. (5) și de un proiect referitor la exercitarea atribuțiilor manageriale, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul stabilit în calendar.

La expirarea termenului de depunere a candidaturilor, Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet lista cu candidații înscriși și proiectele referitoare la exercitarea atribuțiilor manageriale.

Consiliul Superior al Magistraturii întocmește, prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează

În cazul candidaților pentru funcțiile de vicepreședinte și președinte de secție, Secția pentru judecători a Înaltei Curți de Casație și Justiție solicită președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție avizul cu privire la compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu planul său managerial.

Candidații pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte și președinte de secție la Înalta Curte de Casație și Justiție susțin în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu care poate fi realizat și prin videoconferință, care constă în: a) susținerea planului managerial sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanței sau a secției pentru a cărei conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătățirea activității manageriale a instanței sau a secției pentru a cărei conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al președintelui instanței, dacă este cazul

Membrii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita și deontologia profesională, precum și la împrejurări rezultate din prezentarea planului managerial și pot consulta ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului.

La interviu poate participa și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnat de Secția pentru judecători, care poate adresa întrebări candidatului.

În situația reînvestirii în funcția de conducere sau a numirii într-o altă funcție de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activității candidatului întocmite de conducerea instanței, precum și rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecția Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuțiilor manageriale de către candidat.

În cazul în care au fost depuse mai multe candidaturi, Secția pentru judecători selectează una dintre candidaturi, prin hotărâre motivată care cuprinde și o analiză detaliată a tuturor candidaturilor depuse, cu justificarea respingerii celorlalte candidaturi.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestora, procurorii-șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod. Art. 128 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Nu pot fi numiți în funcțiile prevăzute la alin. (1) procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Prin urmare, în intervalul 30 iunie – 13 august 2025, sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații“ din cuprinsul dispozițiilor art. 108 alin. (6) , ale art. 142 alin. (4) , ale art. 144 alin. (2) și ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 14 august 2025.

Procurorii care candidează sunt obligați să dea, pe propria răspundere, o declarație din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiției, dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.

În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1) , ministrul justiției organizează procedura de selecție, conform prevederilor prezentei legi.

Anunțul cuprinzând calendarul procedurii de selecție, modul de desfășurare a acesteia, data și locul interviului și posturile de conducere vacante pentru care se organizează selecția se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiției cu cel puțin 40 de zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea interviului.

Cererile de participare la selecție ale procurorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 144 alin. (1) , cuprinzând precizarea funcției de conducere pentru care se depune candidatura, se depun la Ministerul Justiției până la expirarea termenului stabilit la alin. (2) și vor fi însoțite de următoarele acte

După verificarea participanților la selecție sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 144 alin. (1) și (2) și al depunerii înscrisurilor prevăzute la alin. (3) , Ministerul Justiției publică pe pagina de internet lista procurorilor participanți la selecție ce îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Procurorii participanți la selecție care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege susțin un interviu în fața unei comisii constituite prin ordin al ministrului justiției.

Din comisia prevăzută la alin. (1) face parte ministrul justiției, care este și președintele acesteia, 2 reprezentanți ai Ministerului Justiției, 2 procurori desemnați de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii desemnat de către Consiliul științific al acestuia, un specialist în management, organizare instituțională și comunicare desemnat de Academia de Studii Economice - Facultatea de Management și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori din cadrul instanțelor sau al parchetelor.

Comisia de interviu are rolul de a-l sprijini pe ministrul justiției în desfășurarea interviului, putând adresa liber, direct sau prin intermediul ministrului întrebări candidatului, precum și, ulterior, prin formularea de opinii consultative și recomandări ministrului justiției.

În cadrul interviului se susține proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează, se verifică aptitudinile manageriale și de comunicare ale candidatului și se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției pentru care candidează.

Cu privire la susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează se vor avea în vedere următoarele: cunoașterea specificului unității sau a structurii pentru care candidează, sub aspectul activității desfășurate și al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înțelege să organizeze instituția în vederea îndeplinirii atribuțiilor constituționale de promovare a intereselor generale ale societății și apărării ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor; identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități ale unității sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluții pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncțiilor sau vulnerabilităților identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.

Cu privire la verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare se vor avea în vedere: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităților; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistența la stres; autoperfecționarea; capacitatea de analiză, sinteză, previziune și planificare pe termen scurt, mediu și lung; inițiativa în modernizarea managementului unității/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaționare și comunicare; capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii; cunoștințe privind comunicarea publică și interpersonală, rezolvarea conflictelor și a situațiilor de criză; cunoștințe de management judiciar.

Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției pentru care candidează se vor avea în vedere: motivația candidatului de a ocupa funcția, atitudinea față de valorile profesiei și ale funcției de conducere, aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologia profesională, responsabilitate, propuneri și soluții pentru creșterea încrederii cetățenilor în justiție.

În vederea asigurării transparenței, audierea candidaților în cadrul interviului se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului.

Ministrul justiției realizează selecția candidaților și formulează o propunere motivată pentru fiecare dintre funcțiile de conducere.

Ministrul justiției înaintează de îndată propunerile motivate de numire pentru fiecare funcție de conducere vacantă, însoțite de toate documentele depuse de către candidații propuși, Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului. Concomitent cu transmiterea propunerilor către Secția pentru procurori, acestea se aduc și la cunoștința publicului, prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Justiției.

În procedura de emitere a avizului de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 168 se aplică în mod corespunzător. Avizul motivat al Consiliului Superior al Magistraturii se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiției. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susținere a interviului în fața Secției pentru procurori. (4) Neemiterea avizului în termenul prevăzut la alin. (3) nu împiedică continuarea procedurii.

După emiterea avizului pozitiv al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la art. 147 alin. (3) , ministrul justiției continuă procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante.

În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ, în condițiile art. 146 care se aplică în mod corespunzător, în cadrul căruia sunt avute în vedere și aspectele reținute în avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Data și locul interviului se anunță public cu cel puțin 5 zile înainte de susținerea acestuia.

În urma interviului prevăzut la alin. (2) , ministrul justiției poate continua procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.

Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1) , aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul Președintelui României de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.

Numirea în alte funcții de conducere decât cele prevăzute la art. 144 alin. (1) în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod, de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.

Pot fi numiți în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, și au o vechime minimă de 12 ani în funcția de procuror sau judecător. Dispozițiile art. 128 alin. (2) și art. 144 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Fiecare candidatură este însoțită de curriculum vitae, declarațiile prevăzute de lege, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și de orice alte înscrisuri considerate relevante.

Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul parchetului consultă procurorii secției/serviciului/biroului unde s-a depus candidatura, cu respectarea confidențialității opțiunilor, și consemnează rezultatul într-un referat semnat și datat.

După consultarea procurorilor, conducătorul parchetului solicită avizul colegiului de conducere al parchetului.

Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competența profesională a candidatului și a percepției pe care colegii o au asupra acestuia.

În cazul în care pentru aceeași funcție au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor secției/ serviciului/biroului pentru care s-a depus candidatura și a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.

Motivarea propunerii candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecția și motivele respingerii celorlalte candidaturi. Propunerea motivată se transmite Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, însoțită de candidatura depusă, de avizul colegiului de conducere, referatul de consultare a procurorilor și recomandarea prevăzută de lege. Dispozițiile art. 168 se aplică în mod corespunzător.

Numirea în funcțiile de președinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, precum și numirea în funcțiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel și prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, tribunal specializat sau judecătorie se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii.

Numirea în alte funcții de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate și curților de apel și al parchetelor de pe lângă acestea se face fără concurs sau examen, la propunerea președintelui instanței sau a conducătorului parchetului, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege.

Numirea în funcții de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, precum și la parchetele de pe lângă acestea se face prin hotărâre a Secției pentru judecători, respectiv a Secției pentru procurori, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) .

Nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii și procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori judecătorii și procurorii care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Prin urmare, în intervalul 30 iunie – 13 august 2025, sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații“ din cuprinsul dispozițiilor art. 108 alin. (6) , ale art. 142 alin. (4) , ale art. 144 alin. (2) și ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 14 august 2025.

Candidații la funcții de conducere sunt obligați să dea, pe propria răspundere, o declarație din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul sau procurorul a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.

Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a judecătorilor se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pot candida pentru o funcție de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, precum și la parchetele de pe lângă acestea, în condițiile art. 150 , judecătorii, respectiv procurorii care au calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime

Condițiile de vechime trebuie îndeplinite până la data expirării perioadei de înscriere la concurs/examen ori, după caz, a termenului de depunere a candidaturilor. Vechimea în calitate de auditor de justiție nu se ia în considerare la calculul vechimilor prevăzute la alin. (1) .

Pentru a candida la o funcție de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, judecătorul trebuie să fi funcționat cel puțin un an la instanța la care este vacantă funcția de conducere pentru care își depune candidatura.

Prin derogare de la dispozițiile alin. (3) , în situația în care, ca urmare a organizării a două concursuri/examene ori, după caz, proceduri de selecție consecutive pentru numirea în funcții de conducere la instanțe nu este numit niciun candidat, la următorul concurs sau examen ori, după caz, la următoarea procedură de selecție pentru numirea în aceeași funcție de conducere pot participa și judecători de la altă instanță care au dreptul să funcționeze la instanța pentru care își depun candidatura.

Evidența posturilor vacante de conducere de la instanțele judecătorești și parchete este publică și disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii, Ministerului Justiției, ale instanțelor judecătorești și ale parchetelor.

Posturile de conducere prevăzute la alin. (1) care urmează a se vacanta se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Ministerului Justiției, instanțelor și parchetelor, cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.

Judecătorii și procurorii își depun candidaturile la Institutul Național al Magistraturii, însoțite de declarațiile prevăzute la art. 150 alin. (5) și documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului.

Modificarea opțiunilor în ceea ce privește depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.

Proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere se depune la Institutul Național al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Depășirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.

Comisia de organizare, comisia de examinare, comisia de contestații, precum și comisia de testare psihologică pentru concursul de numire în funcțiile de conducere sunt numite de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Atribuțiile comisiilor, ale președinților acestora și ale membrilor, după caz, se stabilesc prin Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a judecătorilor, respectiv Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a procurorilor.

Comisia de examinare pentru judecători este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 judecători de la curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională. La constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum și cei care au experiență managerială. În comisia de examinare sunt desemnați și membri supleanți care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii președintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secția corespunzătoare a consiliului, pe acei membri ai comisiei care nu își pot exercita atribuțiile.

Comisia de examinare pentru procurori este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională. La constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, precum și cei care au experiență managerială. În comisia de examinare sunt desemnați și membri supleanți care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii președintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secția corespunzătoare a consiliului, pe acei membri ai comisiei care nu își pot exercita atribuțiile.

Comisia de contestații pentru judecători este formată din trei membri: un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, un judecător de la curțile de apel și un specialist în management și organizare instituțională, alții decât cei din comisia de examinare. Comisia de contestații pentru procurori este formată din trei membri: un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel și un specialist în management și organizare instituțională, alții decât cei din comisia de examinare. În aceeași componență sunt desemnați și membrii supleanți ai acestor comisii.

Comisia de examinare și comisia de contestații sunt prezidate de un judecător, respectiv de un procuror desemnat de secția corespunzătoare a consiliului care stabilește și ordinea în care ceilalți membri ai comisiei îndeplinesc funcția de președinte în cazul incompatibilității președintelui desemnat sau în situațiile în care acesta nu își poate exercita atribuțiile.

În caz de incompatibilitate sau în cazul în care nu își pot exercita atribuțiile, membrii comisiilor sunt înlocuiți de membrii supleanți, în condițiile și cu respectarea componenței prevăzute la alin. (1)-(3) .

Judecătorii sau procurorii care au făcut parte din comisia de examinare/contestații la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnați în aceste comisii pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziții se aplică, în măsura în care este posibil, și specialiștilor în management și organizare instituțională.

Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Consiliului Superior al Magistraturii și nici persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii sau a Institutului Național al Magistraturii.

Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.

Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimțământului scris, exprimat anterior.

În cazul în care un membru al unei comisii funcționează la instanța/parchetul de la care provin unul sau mai mulți candidați, acesta are obligația să se retragă de la examinarea acestora și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei în vederea înlocuirii sale, în ceea ce îi privește pe acești candidați.

Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în situația în care un membru al comisiei a fost examinat anterior de unul dintre candidați, la un concurs sau examen pentru ocuparea unei funcții de conducere, desfășurat în ultimii 3 ani.

În alte situații în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei, de către acesta sau de către unul dintre candidați, președintele apreciază cu privire la înlocuire.

În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciunuia dintre candidații la funcția de conducere de la instanța respectivă/parchetul respectiv. (7) O persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiași concurs sau examen.

La data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, listele cu candidații care îndeplinesc condițiile legale de participare la concurs sau examen se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor. Contestațiile se depun la Institutul Național al Magistraturii și se soluționează de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului.

După pronunțarea hotărârii secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs sau examen, listă care se aduce la cunoștință publică prin modalitatea prevăzută la alin. (1) .

Testarea psihologică constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața comisiei/comisiilor formate din câte doi psihologi desemnați din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Institutului Național al Magistraturii, al instanțelor, parchetelor sau din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii.

În comisia de testare psihologică vor fi desemnați și membri supleanți care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii președintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe membrii comisiei care nu își pot exercita atribuțiile.

În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă și 4 cifre.

Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcția pentru care candidează, precum și calificativul „apt“ sau „inapt“; calificativul acordat se aduce la cunoștință publică prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor testării, contestații care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii.

Contestațiile sunt soluționate, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere, de o comisie formată din trei psihologi desemnați în mod similar celui prevăzut la alin. (1) , alții decât cei care au examinat candidații inițial, pe baza reevaluării testului scris aplicat și a susținerii unui nou interviu. Calificativul acordat în urma soluționării contestațiilor este definitiv.

Rezultatele finale ale testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcția pentru care candidează și calificativul obținut se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii și sunt aduse la cunoștința membrilor comisiei de examinare.

Candidații susțin oral, în fața comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.

În aprecierea susținerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii

În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecției Judiciare rapoartele de control efectuate la instanța/parchetul pentru care se candidează.

Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului maxim pentru această probă, care este de 10 puncte. Nota finală la susținerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.

Desfășurarea probei constând în susținerea proiectului se înregistrează prin mijloace tehnice audio-video.

În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.

Rezultatele susținerii proiectului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, după susținerea probei de către toți candidații.

Candidații pot contesta nota acordată la proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Contestația se transmite prin fax sau e-mail la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor prevăzute la alin. (7) . Contestațiile se soluționează de comisia de contestații în termenul stabilit de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea contestației se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video și a analizei scrise depuse de candidați. Rezultatele finale ale probei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

Testarea scrisă constă într-un test-grilă prin care sunt verificate cunoștințele privind managementul, comunicarea și resursele umane.

Baremul de evaluare și notare și timpul pentru rezolvarea testului-grilă se stabilesc de comisia de examinare; punctajul și timpul de rezolvare se fac cunoscute candidaților odată cu subiectele, iar baremul de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs sau examen și se publică, împreună cu subiectele, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, după încheierea testării scrise.

În termen de 3 zile de la publicarea baremului de evaluare și notare, candidații pot face contestații la barem, care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii și se soluționează de comisia de contestații, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluționarea contestațiilor. Baremul de evaluare și notare definitiv, stabilit în urma soluționării contestațiilor, se publică de îndată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (5) , se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

Dispozițiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.

Evaluarea și notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.

Rezultatul testării scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Candidatul nemulțumit de nota obținută la testarea scrisă poate formula contestație în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor. Contestațiile se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, Institutului Național al Magistraturii.

În vederea soluționării contestațiilor de către comisia de contestații, lucrările scrise vor fi renumerotate și resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat.

Nota obținută în urma contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Rezultatele în urma contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și nota de la testarea scrisă.

Este declarat admis la concurs sau examen judecătorul sau procurorul care a obținut cel puțin nota finală 7 și cel puțin nota 5, atât la proiect, cât și la testarea scrisă.

Pe baza notei finale se întocmește tabelul de clasificare a candidaților care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

Funcția de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obținut cea mai mare notă finală.

În caz de note egale, departajarea candidaților se face, în ordine, în funcție de vechimea cea mai mare în funcția de judecător la instanța pentru care candidează sau în funcția de procuror la parchetul pentru care candidează, vechimea mai mare în funcții de conducere la instanțe sau parchete, vechimea mai mare în funcția de judecător sau procuror.

În circumscripțiile instanțelor/parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate față de criteriile prevăzute la alin. (5) candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.

Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale.

Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârșirii unei fraude.

Numirea judecătorilor în funcțiile de vicepreședinte și președinte de secție vacante la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel se face de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței, pe baza candidaturilor depuse de judecători. (2) Numirea procurorilor în alte funcții de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, la parchetele de pe lângă judecătorii, parchetele de pe lângă tribunale sau tribunale pentru minori și familie și parchetele de pe lângă curțile de apel, se face de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea conducătorului parchetului unde este postul vacant, pe baza candidaturilor depuse de procurori. (3) Fiecare candidatură este însoțită de curriculum vitae, declarațiile prevăzute la art. 150 alin. (5) , un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și de orice alte înscrisuri considerate relevante.

Pe baza candidaturilor depuse, președintele instanței sau conducătorul parchetului consultă judecătorii din cadrul instanței sau al secției unde s-a depus candidatura, după caz, respectiv procurorii parchetului sau ai secției unde s-a depus candidatura, după caz, cu respectarea confidențialității opțiunilor, și consemnează rezultatul într-un referat, semnat și datat. Pentru instanțele/parchetele unde nu există secții, sunt consultați judecătorii sau procurorii instanței/parchetului respectiv. (5) După consultarea prevăzută la alin. (4) , președintele instanței/conducătorul parchetului solicită avizul colegiului de conducere al instanței/parchetului.

Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competența profesională a candidatului și a percepției pe care colegii o au asupra acestuia.

În cazul în care pentru aceeași funcție au fost depuse mai multe candidaturi, președintele instanței/conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării judecătorilor/procurorilor și a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.

Motivarea propunerii candidaturii judecătorului/ procurorului selectat potrivit alin. (7) trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecția și motivele respingerii celorlalte candidaturi.

În cazul judecătorilor, propunerea făcută de președintele judecătoriei, tribunalului, tribunalului specializat sau al curții de apel, însoțită de candidatura judecătorului selectat de acesta și de documentele prevăzute la alin. (3) , de avizul motivat al colegiului de conducere și de referatul privind consultarea judecătorilor, se trimite Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În cazul procurorilor, conducătorul parchetului formulează o propunere motivată de numire în funcție pe care o transmite Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, însoțită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum și de înscrisurile prevăzute la alin. (3) , de avizul motivat al colegiului de conducere și de referatul privind consultarea procurorilor.

Pe baza propunerii formulate, Consiliul Superior al Magistraturii întocmește, prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează

Atunci când Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul/procurorul propus pentru numirea în funcția de conducere potrivit art. 167 va susține în fața Secției pentru judecători, respectiv a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat și prin videoconferință. Interviul constă în: a) susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanței sau a parchetului, respectiv a secției/compartimentului pentru a cărei/cărui conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătățirea activității manageriale a secției/compartimentului pentru a cărei/cărui conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al președintelui instanței/ conducătorului parchetului, dacă este cazul

Membrii Secției pentru judecători, respectiv ai Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita și deontologia profesională, precum și la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de președintele instanței/conducătorul parchetului sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere și pot consulta ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului.

La interviu poate participa și un psiholog care, prin intermediul președintelui de ședință, poate adresa întrebări candidatului. Psihologul este desemnat de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul psihologilor prevăzuți la art. 17 alin. (1) .

În situația reînvestirii în funcția de conducere sau numirii pe o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau același parchet, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activității candidatului, precum și rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecția Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuțiilor manageriale de către candidat.

Revocarea judecătorilor și procurorilor din funcții de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curților de apel și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din funcțiile de conducere prevăzute la art. 149 se dispune de Secția pentru judecători, respectiv de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a președintelui instanței/conducătorului parchetului, pentru următoarele motive

La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor.

La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere: comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere: îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere: capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.

Până la finalizarea procedurii de revocare din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) , Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcția de conducere.

Hotărârea secției prevăzute la alin. (6) se motivează în termen de 5 zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.

Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.

Revocarea din funcțiile de conducere prevăzute la art. 169 alin. (1) pentru motivul prevăzut la art. 169 alin. (1) lit. b) se face în baza verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară.

În urma verificărilor efectuate la instanță sau, după caz, parchet, în termen de cel mult 45 de zile de la solicitare, Inspecția Judiciară întocmește un raport pe care îl prezintă Secției pentru judecători, respectiv Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

După primirea raportului, Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen de cel mult 20 de zile pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului sau procurorului cu funcție de conducere și comunicarea raportului, în vederea luării la cunoștință și, eventual, pentru a formula obiecții.

Judecătorul/Procurorul cu funcție de conducere are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.

La termenul fixat, Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul și eventualele obiecții formulate de judecătorul sau procurorul vizat de măsura revocării. Dacă apreciază necesar, secția corespunzătoare poate decide completarea raportului Inspecției Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport, cu respectarea termenelor și a procedurii de la alin. (2) și (3) .

În situația în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale, Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului/ procurorului din funcția de conducere.

Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor/procurorilor pentru motivele prevăzute la art. 169 alin. (1) lit. a) și c) se face în baza verificărilor efectuate de compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu citarea judecătorului/procurorului cu funcție de conducere.

Hotărârea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcție se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare și se comunică de îndată celui revocat din funcția de conducere.

Hotărârea Secției pentru judecători, respectiv a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii de revocare din funcția de conducere poate fi atacată cu contestație, fără parcurgerea procedurii prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Hotărârea pronunțată este definitivă. Contestația suspendă executarea până la soluționarea cauzei.

Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care fie se poate sesiza din oficiu, fie poate fi sesizată de adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 169 și 170 se aplică în mod corespunzător.

La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) , judecătorii revin pe funcțiile deținute anterior în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Revocarea din funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunct și adjunct al acestuia, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjunct al acestora, procuror-șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, art. 169 aplicându-se în mod corespunzător. Ministrul justiției se poate sesiza din oficiu ori la cererea adunării generale a procurorilor acelui parchet sau la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

Propunerea de revocare din funcție în condițiile alin. (1) se face de ministrul justiției pe baza unei analize detaliate a motivelor de revocare prevăzute la art. 169 . Dispozițiile art. 170 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.

Propunerea de revocare, însoțită, după caz, de documentele relevante, se transmite Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului.

Avizul Secției pentru procurori se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiției. Neemiterea avizului în acest termen nu împiedică continuarea procedurii.

După emiterea avizului Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) , ministrul justiției poate continua procedura, prin transmiterea către Președintele României a propunerii de revocare din funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante.

Președintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) , aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.

Decretul Președintelui României de revocare din funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.

Decretul Președintelui României de revocare din funcția de conducere poate fi atacat cu contestație de procurorul revocat din funcție, în termen de 15 zile de la publicare, fără parcurgerea procedurii prealabile, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cadrul procesului, care se judecă de urgență și cu precădere, instanța va putea verifica legalitatea și temeinicia propunerii ministrului justiției de revocare din funcția de conducere. Hotărârea pronunțată este definitivă.

De la data încetării mandatului funcției de conducere, procurorii prevăzuți la alin. (1) își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție ori al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Funcțiile de conducere prevăzute de prezentul capitol pot înceta și prin demisie, cu respectarea unui termen de preaviz de minimum 30 de zile lucrătoare.

La încetarea mandatului funcției de conducere, din orice motiv, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condițiile prevăzute de prezenta lege, o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau același parchet ori pot ocupa o funcție de execuție la instanțele sau parchetele în cadrul cărora au deținut funcția de conducere sau unde au funcționat anterior numirii în funcții de conducere.

Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata mandatelor funcțiilor de conducere.

Imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de un an atrage încetarea mandatelor funcțiilor de conducere.