LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Data, locul, tematica, bibliografia și calendarul concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere se aprobă de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Ministerului Justiției, cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestuia. Anunțul cuprinde și posturile pentru care se organizează concursul/examenul.
Judecătorii și procurorii își depun candidaturile la Institutul Național al Magistraturii, însoțite de declarațiile prevăzute la art. 150 alin. (5) și documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului.
Modificarea opțiunilor în ceea ce privește depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.
Proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere se depune la Institutul Național al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Depășirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.
Comisia de organizare, comisia de examinare, comisia de contestații, precum și comisia de testare psihologică pentru concursul de numire în funcțiile de conducere sunt numite de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Atribuțiile comisiilor, ale președinților acestora și ale membrilor, după caz, se stabilesc prin Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a judecătorilor, respectiv Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a procurorilor.
Comisia de examinare pentru judecători este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 judecători de la curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională. La constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum și cei care au experiență managerială. În comisia de examinare sunt desemnați și membri supleanți care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii președintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secția corespunzătoare a consiliului, pe acei membri ai comisiei care nu își pot exercita atribuțiile.
Comisia de examinare pentru procurori este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională. La constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, precum și cei care au experiență managerială. În comisia de examinare sunt desemnați și membri supleanți care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii președintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secția corespunzătoare a consiliului, pe acei membri ai comisiei care nu își pot exercita atribuțiile.
Comisia de contestații pentru judecători este formată din trei membri: un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, un judecător de la curțile de apel și un specialist în management și organizare instituțională, alții decât cei din comisia de examinare. Comisia de contestații pentru procurori este formată din trei membri: un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel și un specialist în management și organizare instituțională, alții decât cei din comisia de examinare. În aceeași componență sunt desemnați și membrii supleanți ai acestor comisii.
Comisia de examinare și comisia de contestații sunt prezidate de un judecător, respectiv de un procuror desemnat de secția corespunzătoare a consiliului care stabilește și ordinea în care ceilalți membri ai comisiei îndeplinesc funcția de președinte în cazul incompatibilității președintelui desemnat sau în situațiile în care acesta nu își poate exercita atribuțiile.
În caz de incompatibilitate sau în cazul în care nu își pot exercita atribuțiile, membrii comisiilor sunt înlocuiți de membrii supleanți, în condițiile și cu respectarea componenței prevăzute la alin. (1)-(3) .
Judecătorii sau procurorii care au făcut parte din comisia de examinare/contestații la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnați în aceste comisii pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziții se aplică, în măsura în care este posibil, și specialiștilor în management și organizare instituțională.
Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Consiliului Superior al Magistraturii și nici persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii sau a Institutului Național al Magistraturii.
Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimțământului scris, exprimat anterior.
În cazul în care un membru al unei comisii funcționează la instanța/parchetul de la care provin unul sau mai mulți candidați, acesta are obligația să se retragă de la examinarea acestora și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei în vederea înlocuirii sale, în ceea ce îi privește pe acești candidați.
Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în situația în care un membru al comisiei a fost examinat anterior de unul dintre candidați, la un concurs sau examen pentru ocuparea unei funcții de conducere, desfășurat în ultimii 3 ani.
În alte situații în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei, de către acesta sau de către unul dintre candidați, președintele apreciază cu privire la înlocuire.
În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciunuia dintre candidații la funcția de conducere de la instanța respectivă/parchetul respectiv. (7) O persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiași concurs sau examen.
La data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, listele cu candidații care îndeplinesc condițiile legale de participare la concurs sau examen se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor. Contestațiile se depun la Institutul Național al Magistraturii și se soluționează de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului.
După pronunțarea hotărârii secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs sau examen, listă care se aduce la cunoștință publică prin modalitatea prevăzută la alin. (1) .
Concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere constă în susținerea următoarelor probe
o testare psihologică prin care se evaluează inclusiv capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, precum și rezistența la stres
prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției pentru care candidează
o testare scrisă privind managementul, comunicarea și resursele umane.
Testarea psihologică constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața comisiei/comisiilor formate din câte doi psihologi desemnați din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Institutului Național al Magistraturii, al instanțelor, parchetelor sau din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii.
În comisia de testare psihologică vor fi desemnați și membri supleanți care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii președintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe membrii comisiei care nu își pot exercita atribuțiile.
În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă și 4 cifre.
Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcția pentru care candidează, precum și calificativul „apt“ sau „inapt“; calificativul acordat se aduce la cunoștință publică prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor testării, contestații care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii.
Contestațiile sunt soluționate, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere, de o comisie formată din trei psihologi desemnați în mod similar celui prevăzut la alin. (1) , alții decât cei care au examinat candidații inițial, pe baza reevaluării testului scris aplicat și a susținerii unui nou interviu. Calificativul acordat în urma soluționării contestațiilor este definitiv.
Rezultatele finale ale testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcția pentru care candidează și calificativul obținut se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii și sunt aduse la cunoștința membrilor comisiei de examinare.
Candidații susțin oral, în fața comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.
În aprecierea susținerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii
capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă
îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, cunoașterea și capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiției, strategiile naționale și sectoriale în domeniul justiției și respectarea principiului repartizării aleatorii
comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței și transparența actului de conducere
folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor.
În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecției Judiciare rapoartele de control efectuate la instanța/parchetul pentru care se candidează.
Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului maxim pentru această probă, care este de 10 puncte. Nota finală la susținerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.
Desfășurarea probei constând în susținerea proiectului se înregistrează prin mijloace tehnice audio-video.
În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.
Rezultatele susținerii proiectului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, după susținerea probei de către toți candidații.
Candidații pot contesta nota acordată la proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Contestația se transmite prin fax sau e-mail la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor prevăzute la alin. (7) . Contestațiile se soluționează de comisia de contestații în termenul stabilit de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea contestației se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video și a analizei scrise depuse de candidați. Rezultatele finale ale probei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
Testarea scrisă constă într-un test-grilă prin care sunt verificate cunoștințele privind managementul, comunicarea și resursele umane.
Baremul de evaluare și notare și timpul pentru rezolvarea testului-grilă se stabilesc de comisia de examinare; punctajul și timpul de rezolvare se fac cunoscute candidaților odată cu subiectele, iar baremul de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs sau examen și se publică, împreună cu subiectele, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, după încheierea testării scrise.
În termen de 3 zile de la publicarea baremului de evaluare și notare, candidații pot face contestații la barem, care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii și se soluționează de comisia de contestații, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluționarea contestațiilor. Baremul de evaluare și notare definitiv, stabilit în urma soluționării contestațiilor, se publică de îndată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.
În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.
În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (5) , se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
Dispozițiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Evaluarea și notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.
Rezultatul testării scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
Candidatul nemulțumit de nota obținută la testarea scrisă poate formula contestație în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor. Contestațiile se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, Institutului Național al Magistraturii.
În vederea soluționării contestațiilor de către comisia de contestații, lucrările scrise vor fi renumerotate și resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat.
Nota obținută în urma contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.
Rezultatele în urma contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiectul referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și nota de la testarea scrisă.
Este declarat admis la concurs sau examen judecătorul sau procurorul care a obținut cel puțin nota finală 7 și cel puțin nota 5, atât la proiect, cât și la testarea scrisă.
Pe baza notei finale se întocmește tabelul de clasificare a candidaților care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.
Funcția de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obținut cea mai mare notă finală.
În caz de note egale, departajarea candidaților se face, în ordine, în funcție de vechimea cea mai mare în funcția de judecător la instanța pentru care candidează sau în funcția de procuror la parchetul pentru care candidează, vechimea mai mare în funcții de conducere la instanțe sau parchete, vechimea mai mare în funcția de judecător sau procuror.
În circumscripțiile instanțelor/parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate față de criteriile prevăzute la alin. (5) candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.
Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale.
Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârșirii unei fraude.
Numirea judecătorilor în funcțiile de vicepreședinte și președinte de secție vacante la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel se face de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței, pe baza candidaturilor depuse de judecători. (2) Numirea procurorilor în alte funcții de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, la parchetele de pe lângă judecătorii, parchetele de pe lângă tribunale sau tribunale pentru minori și familie și parchetele de pe lângă curțile de apel, se face de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea conducătorului parchetului unde este postul vacant, pe baza candidaturilor depuse de procurori. (3) Fiecare candidatură este însoțită de curriculum vitae, declarațiile prevăzute la art. 150 alin. (5) , un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și de orice alte înscrisuri considerate relevante.
Pe baza candidaturilor depuse, președintele instanței sau conducătorul parchetului consultă judecătorii din cadrul instanței sau al secției unde s-a depus candidatura, după caz, respectiv procurorii parchetului sau ai secției unde s-a depus candidatura, după caz, cu respectarea confidențialității opțiunilor, și consemnează rezultatul într-un referat, semnat și datat. Pentru instanțele/parchetele unde nu există secții, sunt consultați judecătorii sau procurorii instanței/parchetului respectiv. (5) După consultarea prevăzută la alin. (4) , președintele instanței/conducătorul parchetului solicită avizul colegiului de conducere al instanței/parchetului.
Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competența profesională a candidatului și a percepției pe care colegii o au asupra acestuia.
În cazul în care pentru aceeași funcție au fost depuse mai multe candidaturi, președintele instanței/conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării judecătorilor/procurorilor și a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.
Motivarea propunerii candidaturii judecătorului/ procurorului selectat potrivit alin. (7) trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecția și motivele respingerii celorlalte candidaturi.
În cazul judecătorilor, propunerea făcută de președintele judecătoriei, tribunalului, tribunalului specializat sau al curții de apel, însoțită de candidatura judecătorului selectat de acesta și de documentele prevăzute la alin. (3) , de avizul motivat al colegiului de conducere și de referatul privind consultarea judecătorilor, se trimite Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
În cazul procurorilor, conducătorul parchetului formulează o propunere motivată de numire în funcție pe care o transmite Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, însoțită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum și de înscrisurile prevăzute la alin. (3) , de avizul motivat al colegiului de conducere și de referatul privind consultarea procurorilor.
Pe baza propunerii formulate, Consiliul Superior al Magistraturii întocmește, prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează
evoluția carierei profesionale a judecătorului/procurorului propus pentru numire, cu evidențierea calificativului acordat la ultima evaluare și, dacă este cazul, a mențiunii privind sancțiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare
îndeplinirea condițiilor de vechime stabilite de lege pentru funcția cu privire la care a fost depusă candidatura
depunerea declarațiilor prevăzute la art. 150 alin. (5) și a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege
conținutul avizului motivat al colegiului de conducere și al consultării judecătorilor/procurorilor.
Atunci când Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul/procurorul propus pentru numirea în funcția de conducere potrivit art. 167 va susține în fața Secției pentru judecători, respectiv a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat și prin videoconferință. Interviul constă în: a) susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanței sau a parchetului, respectiv a secției/compartimentului pentru a cărei/cărui conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătățirea activității manageriale a secției/compartimentului pentru a cărei/cărui conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al președintelui instanței/ conducătorului parchetului, dacă este cazul
verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând în esență capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare
verificarea cunoștințelor specifice funcției pentru care s-a depus candidatura.
Membrii Secției pentru judecători, respectiv ai Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita și deontologia profesională, precum și la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de președintele instanței/conducătorul parchetului sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere și pot consulta ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului.
La interviu poate participa și un psiholog care, prin intermediul președintelui de ședință, poate adresa întrebări candidatului. Psihologul este desemnat de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul psihologilor prevăzuți la art. 17 alin. (1) .
În situația reînvestirii în funcția de conducere sau numirii pe o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau același parchet, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activității candidatului, precum și rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecția Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuțiilor manageriale de către candidat.
Revocarea judecătorilor și procurorilor din funcții de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curților de apel și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din funcțiile de conducere prevăzute la art. 149 se dispune de Secția pentru judecători, respectiv de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a președintelui instanței/conducătorului parchetului, pentru următoarele motive
în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere
în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale
în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare, cu excepția avertismentului.
La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor.
La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere: comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere.
La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere: îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere: capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.
Până la finalizarea procedurii de revocare din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) , Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcția de conducere.
Hotărârea secției prevăzute la alin. (6) se motivează în termen de 5 zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.
Revocarea din funcțiile de conducere prevăzute la art. 169 alin. (1) pentru motivul prevăzut la art. 169 alin. (1) lit. b) se face în baza verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară.
În urma verificărilor efectuate la instanță sau, după caz, parchet, în termen de cel mult 45 de zile de la solicitare, Inspecția Judiciară întocmește un raport pe care îl prezintă Secției pentru judecători, respectiv Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
După primirea raportului, Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen de cel mult 20 de zile pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului sau procurorului cu funcție de conducere și comunicarea raportului, în vederea luării la cunoștință și, eventual, pentru a formula obiecții.
Judecătorul/Procurorul cu funcție de conducere are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.
La termenul fixat, Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul și eventualele obiecții formulate de judecătorul sau procurorul vizat de măsura revocării. Dacă apreciază necesar, secția corespunzătoare poate decide completarea raportului Inspecției Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport, cu respectarea termenelor și a procedurii de la alin. (2) și (3) .
În situația în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale, Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului/ procurorului din funcția de conducere.
Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor/procurorilor pentru motivele prevăzute la art. 169 alin. (1) lit. a) și c) se face în baza verificărilor efectuate de compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu citarea judecătorului/procurorului cu funcție de conducere.
Hotărârea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcție se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare și se comunică de îndată celui revocat din funcția de conducere.
Hotărârea Secției pentru judecători, respectiv a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii de revocare din funcția de conducere poate fi atacată cu contestație, fără parcurgerea procedurii prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Hotărârea pronunțată este definitivă. Contestația suspendă executarea până la soluționarea cauzei.
Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care fie se poate sesiza din oficiu, fie poate fi sesizată de adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 169 și 170 se aplică în mod corespunzător.
La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) , judecătorii revin pe funcțiile deținute anterior în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Revocarea din funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunct și adjunct al acestuia, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjunct al acestora, procuror-șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, art. 169 aplicându-se în mod corespunzător. Ministrul justiției se poate sesiza din oficiu ori la cererea adunării generale a procurorilor acelui parchet sau la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.
Propunerea de revocare din funcție în condițiile alin. (1) se face de ministrul justiției pe baza unei analize detaliate a motivelor de revocare prevăzute la art. 169 . Dispozițiile art. 170 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Propunerea de revocare, însoțită, după caz, de documentele relevante, se transmite Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului.
Avizul Secției pentru procurori se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiției. Neemiterea avizului în acest termen nu împiedică continuarea procedurii.
După emiterea avizului Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) , ministrul justiției poate continua procedura, prin transmiterea către Președintele României a propunerii de revocare din funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante.
Președintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) , aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.
Decretul Președintelui României de revocare din funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.
Decretul Președintelui României de revocare din funcția de conducere poate fi atacat cu contestație de procurorul revocat din funcție, în termen de 15 zile de la publicare, fără parcurgerea procedurii prealabile, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cadrul procesului, care se judecă de urgență și cu precădere, instanța va putea verifica legalitatea și temeinicia propunerii ministrului justiției de revocare din funcția de conducere. Hotărârea pronunțată este definitivă.
De la data încetării mandatului funcției de conducere, procurorii prevăzuți la alin. (1) își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție ori al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Funcțiile de conducere prevăzute de prezentul capitol pot înceta și prin demisie, cu respectarea unui termen de preaviz de minimum 30 de zile lucrătoare.
La încetarea mandatului funcției de conducere, din orice motiv, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condițiile prevăzute de prezenta lege, o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau același parchet ori pot ocupa o funcție de execuție la instanțele sau parchetele în cadrul cărora au deținut funcția de conducere sau unde au funcționat anterior numirii în funcții de conducere.
Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata mandatelor funcțiilor de conducere.
Imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de un an atrage încetarea mandatelor funcțiilor de conducere.
Judecătorii și procurorii pot fi delegați sau detașați în condițiile prezentei legi, numai cu acordul scris al acestora.
Judecătorii și procurorii pot fi delegați, inclusiv în funcții de conducere, ori detașați numai la instanțe sau parchete la care au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu pot fi delegați sau detașați la alte parchete sau instituții pe durata desfășurării activității în cadrul celor două direcții.
Pe perioada delegării sau detașării, judecătorii și procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați sau detașați și de drepturile prevăzute de lege pentru personalul delegat/detașat. Când salariul și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este delegat/detașat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta își păstrează indemnizația de încadrare lunară și celelalte drepturi bănești. Perioada delegării/detașării constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.
În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea asigurării bunei funcționări a instanței unde se solicită delegarea, președintele curții de apel poate delega judecători de la curtea de apel sau de la o instanță din circumscripția acelei curți de apel la o altă instanță unde are dreptul să funcționeze cel delegat potrivit gradului profesional avut, din cadrul acelei circumscripții, la propunerea motivată a președintelui instanței unde se deleagă.
Pentru motivele prevăzute la alin. (1) , Secția pentru judecători poate dispune delegarea judecătorilor la instanțe de același grad sau de grad inferior din afara circumscripției curții de apel unde funcționează judecătorul, la solicitarea președintelui curții de apel în circumscripția căreia se află instanța unde se solicită delegarea. În acest caz, solicitarea de delegare se face la propunerea motivată a președintelui respectivei instanțe.
Delegarea în funcții de conducere vacante a judecătorilor se dispune prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcției prin numire în condițiile prezentei legi, la propunerea președintelui instanței unde se află funcția vacantă de conducere, iar dacă funcția vacantă este cea de președinte al instanței, la propunerea colegiului de conducere al instanței ierarhic superioare, cu excepția delegării pe funcția de președinte de curte de apel care se dispune la propunerea colegiului de conducere al acelei curți de apel. Delegarea în funcții de conducere vacante de la Înalta Curte de Casație și Justiție se dispune la propunerea președintelui acestei instanțe.
În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea asigurării bunei funcționări a parchetului unde se solicită delegarea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune delegarea procurorilor, la propunerea
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită delegarea sau în circumscripția căruia se află parchetul unde se solicită delegarea, pentru delegarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curți de apel la parchetele de pe lângă aceste instanțe
procurorilor-șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție unde se solicită delegarea, pentru delegarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curți de apel la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită delegarea sau în circumscripția căruia se află parchetul unde se solicită delegarea, pentru delegarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curți de apel
procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru delegarea procurorilor la Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Delegarea în funcții de conducere a procurorilor se dispune prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcției prin numire în condițiile prezentei legi, la propunerea conducătorului parchetului unde se află funcția vacantă de conducere, iar dacă funcția vacantă este cea de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie sau tribunal ori de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, la propunerea conducătorului parchetului ierarhic superior.
Funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată de Terorism nu pot fi ocupate prin delegare, ministrul justiției având obligația de a declanșa procedura de ocupare a posturilor respective în termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea funcției.
Delegarea pe funcții de execuție se dispune pe baza unei analize care va cuprinde elemente precum: motivele pe care se întemeiază propunerea/cererea, specializarea judecătorului sau procurorului, situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la instanța/parchetul unde funcționează și unde se solicită delegarea, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate și încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă raportate la media pe țară la instanța/parchetul unde funcționează și unde se solicită delegarea, eventuale cereri de transfer formulate pentru acea/acel instanță/parchet, precum și mențiuni privind incidența interdicțiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) și art. 141 alin. (4) .
În cazul procurorilor, propunerea de delegare pe funcții de execuție se face pe baza solicitării motivate a conducătorului parchetului unde se solicită delegarea.
Pot fi delegați în funcții de conducere judecătorii sau procurorii care funcționează la instanța sau parchetul unde este vacantă funcția de conducere. În cazul în care la o instanță sau la un parchet unde este vacantă funcția de conducere, niciun judecător sau procuror nu își exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat niciun judecător sau procuror de la aceeași instanță sau același parchet, poate fi delegat în respectiva funcție de conducere oricare dintre judecătorii sau, după caz, procurorii care funcționează la altă instanță sau alt parchet din circumscripția aceleiași curți de apel, respectiv parchet de pe lângă curtea de apel, cu respectarea art. 175 alin. (1) .
Delegarea judecătorilor și procurorilor într-o funcție de conducere de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel și, respectiv, de la parchetele de pe lângă aceste instanțe nu este condiționată de îndeplinirea acelorași condiții de vechime prevăzute de lege pentru numirea în funcția respectivă.
Propunerea de delegare în funcția de conducere cuprinde: acordul scris al judecătorului/procurorului, după caz, motivarea propunerii de delegare, și este însoțită de declarațiile prevăzute de lege la numirea în respectiva funcție de conducere.
Compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un referat în care prezintă documentele depuse și un rezumat al carierei profesionale a celui propus spre delegare, precum și situația funcției de conducere vacante pentru care se propune delegarea.
Hotărârile emise de Secția pentru judecători, respectiv de Secția pentru procurori cu privire la delegarea în funcția de conducere, prelungirea și încetarea acesteia se vor comunica președinților instanțelor, respectiv conducătorilor parchetelor implicate.
Durata delegării este de cel mult 6 luni și poate fi prelungită, în aceleași condiții și cu aceeași procedură, cu încă 6 luni.
Delegarea procurorilor la Direcția Națională Anticorupție și Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se poate dispune o singură dată, pentru cel mult un an, fără posibilitatea prelungirii, fără a fi necesar gradul profesional prevăzut la art. 175 alin. (2) , dar cu respectarea condițiilor de vechime prevăzute de lege pentru numirea în funcția de procuror la aceste structuri specializate.
Delegarea poate înceta înainte de termen la cererea motivată a celui delegat, a președintelui instanței/parchetului unde este delegat sau a celui de unde este delegat. Delegarea în funcția de conducere poate înceta înainte de termen și în situația în care funcția este ocupată prin numire, în condițiile legii.
În interesul bunei funcționări a instanțelor sau parchetelor, judecătorii pot fi detașați pe posturi vacante la alte instanțe, iar procurorii pot fi detașați pe posturi vacante la alte parchete.
Judecătorii și procurorii pot fi detașați și pe posturi vacante la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia, la solicitarea motivată a instituției respective care să justifice interesul detașării acelui judecător sau procuror.
Detașarea judecătorilor și procurorilor nu se poate dispune pe funcții de demnitate publică sau pe funcția de inspector judiciar.
Pentru Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, detașarea se dispune doar în cazul în care cel detașat își desfășoară activitatea de formare profesională cu normă întreagă.
Detașarea judecătorilor se dispune de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul președintelui curții de apel unde funcționează judecătorul.
Detașarea judecătorilor la alte instanțe se dispune la propunerea motivată a președintelui instanței unde se detașează.
Detașarea procurorilor se dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită detașarea sau în circumscripția căruia se află parchetul unde se solicită detașarea, pentru detașarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curți de apel la parchetele de pe lângă aceste instanțe
procurorului-șef de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție unde se solicită detașarea, pentru detașarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curți de apel la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită detașarea sau în circumscripția căruia se află parchetul unde se solicită detașarea, pentru detașarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curți de apel.
În cazul procurorilor, propunerea de detașare se face pe baza solicitării motivate a conducătorului parchetului unde se solicită detașarea.
Propunerea motivată a detașării, care cuprinde și perioada pentru care se solicită detașarea, însoțită de acordul scris al judecătorului sau procurorului a cărui detașare se solicită, se transmite președintelui curții de apel unde funcționează sau în circumscripția căreia funcționează judecătorul ori, după caz, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru judecători, președintele curții de apel transmite această cerere Consiliului Superior al Magistraturii, însoțită de avizul său. Consiliul Superior al Magistraturii va întocmi, prin compartimentul de specialitate, un referat care va cuprinde elementele prevăzute la alin. (3) .
Detașarea se dispune avându-se în vedere elemente precum: motivele pe care se întemeiază cererea, specializarea judecătorului sau a procurorului, situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la instanța de la care se solicită detașarea și la care se solicită detașarea, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate și încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, raportate la media pe țară, eventuale cereri de transfer formulate pentru acea/acel instanță/parchet și incidența interdicțiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) și art. 141 alin. (4) .
Solicitările de detașare la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru procurori, de către instituțiile interesate, se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și cuprind motivele, perioada pentru care se solicită detașarea, funcția și atribuțiile postului pe care se solicită detașarea.
Pentru detașările la instituțiile prevăzute la alin. (1) , referatul privind detașarea prevăzut la art. 183 alin. (2) și (3) conține și mențiuni privind descrierea funcției pe care se solicită detașarea, modul în care aceasta corespunde statutului funcției de judecător sau procuror și modul în care activitatea de judecător sau de procuror se va reflecta în activitatea specifică funcției pe care va fi detașat.
În cazul detașării pe funcții de formator cu normă întreagă pentru care se susțin proceduri de selecție, Secția pentru judecători, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, emite în prealabil, la cererea judecătorului sau a procurorului, un acord în vederea detașării.
Pentru mutarea celui detașat pe o altă funcție decât cea pentru care s-a dispus detașarea este necesar acordul prealabil al celui care a dispus detașarea, alin. (1) și (2) aplicându-se în mod corespunzător.
Numărul judecătorilor și procurorilor detașați în instituțiile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși 20% din numărul total de posturi aprobat pentru instituția respectivă.
Durata detașării nu poate depăși 3 ani. Detașarea se poate prelungi o singură dată, pentru o durată de până la încă 3 ani, în condițiile prevăzute pentru detașarea inițială.
Cererile de prelungire a detașării se soluționează în mod similar procedurii prevăzute pentru dispunerea detașării.
Detașarea judecătorului sau a procurorului poate înceta anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin act al celui care a dispus detașarea, la cererea instituției care a solicitat detașarea ori a judecătorului sau procurorului detașat ori în caz de eliberare din funcția de judecător sau procuror. După încetarea detașării, judecătorul sau procurorul revine pe funcția deținută anterior.
Dacă judecătorul sau procurorul detașat ocupă o funcție de conducere la instanțe sau parchete, funcția de conducere devine vacantă în termen de o lună de la emiterea actului prin care s-a dispus detașarea; la încetarea detașării, judecătorului sau procurorului i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 173 alin. (2) .
Judecătorii, procurorii și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot ocupa funcții în instituții ale Uniunii Europene sau în organizații internaționale, dacă actul internațional care reglementează condițiile de ocupare a acestora condiționează în mod expres accesul la funcția respectivă de calitatea de magistrat.
În cazul în care judecătorul, procurorul sau personalul de specialitate juridică asimilat acestuia își manifestă opțiunea de a exercita una dintre funcțiile prevăzute la alin. (1) , iar secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori conducătorul instituției constată că ocuparea acelei funcții este condiționată în mod expres printr-un act internațional de calitatea de magistrat, acesta este eliberat din funcție, prin demisie, cu rezervarea postului la cerere.
La încetarea funcțiilor prevăzute la alin. (1) , persoana are dreptul să revină în magistratură, la instanța sau parchetul ori compartimentul unde a funcționat anterior, pe postul rezervat în condițiile alin. (2) sau pe un alt post vacant la o altă instanță sau, după caz, un alt parchet ori compartiment unde are dreptul să funcționeze, potrivit legii, dacă în cererea de demisie nu s-a solicitat expres rezervarea postului avut anterior.
Perioada în care un judecător sau procuror a ocupat una din funcțiile prevăzute la alin. (1) constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.
Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la și de la instanțele și parchetele militare, ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.
Transferul nu se poate face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze, potrivit legii. În cazul transferului la instanțe sau parchete superioare unde are dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcționat efectiv cel puțin un an la o instanță ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate.
Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer.
Dobândirea calității de judecător militar sau procuror militar se face prin transfer sau prin procedura de numire a judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, după obținerea avizului conform al Ministerului Apărării Naționale referitor la îndeplinirea condițiilor legale specifice pentru dobândirea calității de ofițer activ în cadrul acestui minister. Avizul conform al Ministerului Apărării Naționale se eliberează în termen de cel mult 60 de zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii pot fi transferați la instanțe militare și procurorii la parchete militare dacă au cel puțin gradul de tribunal, respectiv de parchet de pe lângă tribunal.
Declanșarea procedurii de transfer prevăzute la art. 188 se decide, de regulă, semestrial de președintele sau, după caz, de vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii și se face prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a unui anunț în acest sens, însoțit de lista posturilor vacante de la instanțe sau parchete, precum și a posturilor care urmează a se vacanta, cu menționarea, acolo unde este cazul, a secției unde se regăsește postul vacant.
Prin posturi ce urmează a se vacanta se înțelege, pentru posturile de judecător, acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei prevăzute la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, promovarea la instanțe superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcția de procuror, numirea în funcții de conducere ori eliberarea din funcție.
Prin posturi ce urmează a se vacanta se înțelege, pentru posturile de procuror, acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei prevăzute la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la parchetele superioare, numirea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, transferul, numirea procurorilor în funcția de judecător, numirea în funcții de conducere ori eliberarea din funcție.
Avizul motivat prevăzut la art. 188 alin. (1) cuprinde mențiuni privind posturile vacante, posturile ocupate și încărcătura pe judecător sau pe procuror și pe schemă la instanța sau la parchetul de la care, respectiv la care se solicită transferul, precum și situația hotărârilor sau a lucrărilor restante ale judecătorului sau ale procurorului care solicită transferul. Avizul se solicită imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer și se comunică Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la solicitare.
Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmește un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecător sau de procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul, precum și la instanța sau la parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior și motivele admiterii sau ale respingerii acestora, precum și, dacă este cazul, mențiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcția de judecător sau a judecătorilor în funcția de procuror. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate și încărcătura efectivă pe judecător sau pe procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanțele sau la parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe țară, precum și mențiuni privind incidența interdicțiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) și art. 141 alin. (4) , ori după caz, mențiuni privind judecătorii sau procurorii delegați de la instanța sau de la parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul care solicită transferul, precum și de la instanța sau de la parchetul la care se solicită transferul.
Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunțului prevăzut la art. 189 alin. (1) . Cererea de transfer va conține informații privind specializarea judecătorului sau a procurorului și, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanța sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secțiile sau completurile ori compartimentele la care cerințele acestei instanțe sau acestui parchet o impun.
După centralizare, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii se publică o situație privind cererile de transfer formulate și instanțele sau parchetele pentru care s-a solicitat transferul.
În termen de 5 zile de la data publicării informațiilor prevăzute la alin. (2) , judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condițiile alin. (1) . Dispozițiile referitoare la conținutul cererii prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Toate cererile de transfer formulate în condițiile alin. (1) pentru un anumit post vacant, depuse în termen la Consiliul Superior al Magistraturii, se analizează și se soluționează de Secția pentru judecători, respectiv de Secția pentru procurori în aceeași ședință, în baza criteriilor prevăzute la art. 192 .
Cererile de transfer formulate potrivit alin. (3) se analizează și se soluționează de Secția pentru judecători, respectiv de Secția pentru procurori în ședința următoare celei prevăzute la alin. (4) , în baza criteriilor prevăzute la art. 192 .
Dacă apreciază necesar, Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori poate invita solicitantul să își susțină cererea de transfer, personal sau prin videoconferință.
Termenele prevăzute în procedura transferului se calculează potrivit dispozițiilor Legii nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
Hotărârile prin care se dispune cu privire la cererile de transfer pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în condițiile art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii
motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1)
volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora
specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării
vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul
vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror
vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul
disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant
domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului
distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia
starea de sănătate și situația familială.
Transferul unui judecător sau procuror la o altă instituție publică decât o instanță sau un parchet atrage eliberarea din funcție în condițiile art. 201 alin. (1) lit. c) .
Cererea de transfer însoțită de acordul scris al instituției la care se solicită transferul se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmește un referat cuprinzând datele relevante privind cariera solicitantului și motivele pe care se întemeiază cererea și îl prezintă Secției pentru judecători sau, după caz, Secției pentru procurori. (4) Dacă apreciază necesar, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori poate invita solicitantul să își susțină cererea de transfer, personal sau prin videoconferință.
Transferul produce efecte de la data publicării decretului de eliberare din funcție a judecătorului sau a procurorului.
În cazuri justificate, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 90 de zile până la transmiterea către Președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin transfer, perioadă în care judecătorul sau procurorul este obligat să își îndeplinească toate atribuțiile în vederea finalizării lucrărilor în curs. Dispozițiile art. 191 rămân aplicabile.
La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiți în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al Președintelui României, la propunerea secției Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcției pe care va fi numit, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcția de judecător se formulează de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul conducătorului parchetului de la care provine și al președintelui instanței la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcția de procuror se formulează de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul președintelui instanței în care își desfășoară activitatea și al conducătorului parchetului la care urmează să activeze.
În cazul în care se solicită numirea potrivit alin. (1) la instanțe sau parchete militare, numirea judecătorilor sau a judecătorilor militari se poate face doar la parchetele de pe lângă tribunalele militare, iar numirea procurorilor sau a procurorilor militari doar la tribunalele militare, cu condiția ca cei care solicită numirea să aibă cel puțin gradul de tribunal, respectiv de parchet de pe lângă tribunal.
Cererile de numire din funcția de judecător în funcția de procuror și din funcția de procuror în funcția de judecător se soluționează în sesiuni declanșate, de regulă, semestrial de președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Cererea de numire a judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător se formulează în scris și se depune la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului a anunțului și a listei de posturi rămase libere după organizarea transferurilor în condițiile art. 189 . Dispozițiile art. 190 alin. (7) rămân aplicabile.
Avizele se solicită de Consiliul Superior al Magistraturii imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer și se transmit acestuia în termen de 5 zile de la solicitare.
Pentru fiecare cerere de numire, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmește un referat care cuprinde: datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la instanța sau la parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul în cauză și la instanța ori parchetul la care se solicită numirea, datele privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcțiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanța sau parchetul la care se propune ocuparea funcției în condițiile prezentului articol, precum și volumul de activitate și încărcătura pe judecător ori procuror la instanțele sau parchetele implicate în procedura de ocupare a funcției în condițiile prezentului articol. În cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultățile de ocupare a posturilor vacante la instanța sau la parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul în cauză și la parchetul ori instanța la care se solicită numirea și durata vacantării posturilor la instanța ori parchetul în cauză.
Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în condițiile art. 195 susține un interviu în fața Secției Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcției pe care va fi numit.
În cadrul interviului, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va avea în vedere următoarele
motivația de a accede în profesia de judecător, respectiv de procuror
activitatea și experiența profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcției pe care va fi numit
existența aptitudinilor specifice profesiei de judecător, respectiv de procuror
elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea judecătorilor și procurorilor, integritatea și responsabilitatea.
La soluționarea cererilor, precum și în situația în care sunt mai multe solicitări pentru un singur post, se au în vedere următoarele criterii
volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care provine solicitantul și la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanțele sau parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora
vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror
vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul
orice date relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii sau în mapa profesională a judecătorului sau procurorului.
Hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din funcția de judecător și numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcția de procuror și numirea ca judecător se transmit Președintelui României, în vederea emiterii decretului. Dispozițiile art. 193 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.