Înapoi la Legislație

Legea nr. 3/1978 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Emitent
MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Articole
189

Pe scurt

Legea nr. 3/1978: LEGE nr. 3 din 6 iulie 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei (actualizată pînă la data de 18 octombrie 2000)*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
MAREA ADUNARE NAŢIONALA
Câte articole are?
189 articole.
Cuprins

LEGE nr. 3 din 6 iulie 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei (actualizată pînă la data de 18 octombrie 2000)*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 70

Personalul sanitar cu pregătire superioară cuprinde medici, farmacisti, precum și biologi, chimisti și alt personal de specialitate cu pregătire superioară, care lucrează în domeniul asigurării sănătății.

Art. 71

În exercitarea profesiei, medicul, indiferent de specialitatea și unitatea în care își desfășoară activitatea, are următoarele obligații principale

a)

să aplice și sa folosească procedeele și mijloacele pe care le are la dispoziție pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de sănătate și prevenirea imbolnavirilor

b)

sa controleze aplicarea stricta a normelor de igiena, sa vegheze la menținerea și promovarea sănătății fiecărui cetățean, sa desfășoare o susținută activitate de educație sanitară

c)

sa urmărească modul cum sînt asigurate condițiile igienice la locul de muncă și sa dispună măsurile corespunzătoare pentru înlăturarea pericolelor de imbolnavire a personalului muncitor

d)

să aplice cu promptitudine măsurile de prevenire și combatere a bolilor transmisibile, profesionale și a bolilor cronice

e)

să asigure asistența medicală permanenta a bolnavilor pe care îi are în îngrijire, să aplice tratamentul medical corespunzător și sa promoveze măsuri profilactice pentru prevenirea complicatiilor și cronicizarea bolilor

f)

sa prescrie și sa folosească numai medicamentele și produsele biologice de uz uman necesare pentru efectuarea tratamentului, cuprinse în nomenclatorul de medicamente și produse biologice de uz uman, sa prevină și sa combata abuzul de medicamente, sa semnaleze organelor competente reactiile neprevăzute ale acestora

g)

sa folosească gimnastica medicală pentru tratarea și recuperarea medicală a bolnavilor, corectarea deficiențelor fizice și functionale și sa recomande practicarea exercițiilor fizice pentru întărirea organismului și menținerea sănătății

h)

sa întocmească corect și cu simt de răspundere documentele medicale, potrivit normelor legale

i)

sa participe, în caz de producere a unor calamitati naturale, epidemii sau accidentari, la acțiunile de prim-ajutor și de asistența medicală

j)

sa manifeste deplina înțelegere față de bolnavi, sa evite orice atitudine care poate influența negativ evoluția bolii; sa nu primească sau sa condiționeze, în orice fel, acordarea ingrijirilor medicale ori îndeplinirea celorlalte atribuții ce-i revin de obținerea unor sume de bani ori alte avantaje materiale

k)

sa acorde primul ajutor și să asigure asistența medicală bolnavului pînă la dispariția stării de pericol pentru sănătatea sau viața acestuia ori pînă la internarea bolnavului într-o unitate sanitară

l)

să asigure continuitatea asistenței medicale, sa răspundă la solicitarile bolnavilor și sa locuiască în localitatea în care se afla unitatea sanitară; în acest scop, consiliile populare vor sprijini cadrele medicale pentru obținerea, potrivit legii, a locuințelor necesare.

Art. 72

Farmacistul are următoarele obligații principale

a)

sa participe, alături de medic, la activitatea de apărare și îngrijire a sănătății populației, prevenirea abuzului de medicamente și combaterea automedicatiei

b)

sa îndrume populația asupra modului de utilizare a medicamentelor, respectării dozelor prescrise și a consecințelor folosirii incorecte a acestora; sa popularizeze în rindul cetățenilor folosirea plantelor medicinale în profilaxia și tratamentul unor boli

c)

sa prepare și sa elibereze medicamentele prevăzute în Farmacopeea română, cu respectarea stricta a normelor tehnice, stabilite de Ministerul Sănătății

d)

sa urmărească în permanenta calitățile fizico-chimice ale medicamentelor, sa sisteze consumul celor necorespunzătoare și sa semnaleze, de îndată, organelor competente, modificările constatate

e)

să asigure păstrarea, conservarea și securitatea medicamentelor, potrivit dispozițiilor legale, și sa nu elibereze medicamentele cu termen de valabilitate expirat

f)

sa colaboreze permanent cu medicul pentru utilizarea rațională și eficienta a mijloacelor terapeutice și sa-l informeze ori de cîte ori apar probleme deosebite în consumul de medicamente

g)

sa urmărească cu strictețe respectarea riguroasă a tehnologiilor de fabricație și a calității produselor farmaceutice în cazul în care își desfășoară activitatea într-o unitate de producție a medicamentelor.

Art. 73

Biologul, chimistul și celălalt personal de specialitate cu pregătire superioară din unitățile sanitare au obligația sa participe, potrivit specialitatii lor, alături de medic și farmacist, la activitatea de asistența medicală a populației.

Art. 74

Personalul sanitar mediu este format din surori medicale, laboranti, tehnicieni medicali și alte cadre cu pregătire medie de specialitate.

Art. 75

Personalul sanitar mediu își desfășoară activitatea sub îndrumarea și controlul direct al medicului și are, în principal, următoarele obligații

a)

participa la acțiunile de prevenire și combatere a imbolnavirilor, la activitatea de educație sanitară

b)

asigura igiena individuală și îngrijirea permanenta a bolnavului, administrează alimentația și medicamentele prescrise

c)

efectuează, potrivit indicatiei medicului, tratamente și îngrijiri medicale, recoltari de probe, analize de laborator și alte prestații medicale; acorda primul ajutor medical

d)

supraveghează în permanenta starea bolnavilor și informează pe medic asupra evoluției bolii, răspunde cu promptitudine la solicitarile acestora, fiindu-i interzis sa primească sau sa pretindă sume de bani ori alte avantaje materiale de la bolnavii pe care îi are în îngrijire

e)

răspunde de buna păstrare a aparaturii, utilajelor și instrumentarului și a celorlalte materiale din dotare și executa pregătirea și sterilizarea instrumentarului și materialului, cu respectarea normelor tehnice-sanitare. În rețeaua farmaceutica personalul sanitar mediu își desfășoară activitatea sub îndrumarea și controlul direct al farmacistului și executa operații de recepție, preparare și eliberare a medicamentelor sau produselor biologice de uz uman. Este interzisă manipularea de către acest personal a produselor toxice sau stupefiante.

Art. 76

Personalul sanitar auxiliar cuprinde infirmiere, ingrijitori și alt asemenea personal care asigura curățenia și păstrarea igienei unităților sanitare, pregătirea materialelor necesare activității, insotirea la nevoie a bolnavilor spitalizati; îndeplinește alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a unității.

Art. 77

Personalul sanitar are obligația să aplice tratamentul medical corespunzător fiecărei boli și să respecte normele medicale de tratament. Nerespectarea normelor medicale de tratament, prescrierea de medicamente contraindicate sau aplicarea unor tratamente necorespunzătoare care cauzează vătămarea integrității corporale sau a sănătății, provoacă o infirmitate permanenta ori pune în primejdie viața unei persoane sau are ca rezultat moartea, se pedepsește potrivit legii penale.

Art. 78

Actele, datele și informațiile medicale obținute de personalul sanitar în exercitarea atribuțiilor de serviciu constituie secret profesional, divulgarea lor fiind interzisă. Nu constituie divulgare a secretului profesional raportarea sau comunicarea datelor sau informațiilor prevăzute în alineatul precedent, în temeiul unor dispoziții legale.

Art. 79

(1)

Abrogat.

(2)

Personalului sanitar căruia i s-a suspendat dreptul de exercitare a profesiunii îi este interzis sa dea consultații, sa prescrie retete, sa prepare medicamente, să facă tratamente sau sa administreze orice mijloace de tratament din domeniul medicinei sau farmaciei, în calitate de medic, farmacist sau dentist, cu excepția situațiilor de acordare a primului ajutor.

Art. 80

Abrogat.

Art. 81

Abrogat.

Art. 82

Abrogate.

Art. 83

Abrogate.

Art. 84

Abrogate.

Art. 85

Abrogate.

Art. 86

Abrogate.

Art. 87

Abrogate.

Art. 88

Abrogate.

Art. 89

Abrogate.

Art. 90

Abrogate.

Art. 91

Abrogate.

Art. 92

Abrogate.

Art. 93

Abrogate.

Art. 94

Abrogate.

Art. 95

Abrogate.

Art. 96

Abrogate.

Art. 97

Părinții săi ceilalți ocrotitori legali au obligația, la orice solicitare a unităților sanitare, să prezinte copilul pentru examinare medicală și aplicarea măsurilor profilactice.

Art. 98

Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile constituie o obligație permanenta pentru organele, unitățile și personalul sanitar, precum și pentru unitățile socialiste și toți cetățenii. În îndeplinirea acestei obligații organele, unitățile și personalul sanitar răspund de

a)

declararea, tratamentul și, după caz, izolarea obligatorie a bolnavilor, suspectilor de boli transmisibile și al purtatorilor de germeni patogeni

b)

vaccinarea preventivă, efectuarea investigatiilor clinice, epidemiologice și de laborator, aplicarea tratamentelor profilactice și curative, precum și urmărirea realizării măsurilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare

c)

supravegherea epidemiologica a foștilor bolnavi, suspectilor sau purtatorilor de germeni patogeni și interzicerea primirii, încadrării, menținerii sau reluării activității acestora în colectivități de copii, în sectorul alimentar, la exploatarea instalațiilor centrale de alimentare cu apa potabilă și în alte unități, dacă prezenta lor constituie pericol pentru sănătatea populației

d)

aplicarea de măsuri sanitare speciale, la punctele de trecere a frontierei de stat, în localități și unități, pentru persoane, alimente, mărfuri, vehicule și altele.

Art. 99

Personalul sanitar care constata sau este informat de existenta unui caz de boala transmisibila are obligația de a lua imediat toate măsurile pentru prevenirea răspîndirii bolii în rindul populației sau în colectivități și de a informa de îndată unitatea sanitară ierarhic superioară. De asemenea, personalul sanitar este obligat sa ia măsuri de urgenta pentru izolarea bolnavului, efectuarea anchetei epidemiologice preliminare, identificarea sursei de infectie, înregistrarea și supravegherea, prin examinari clinice și de laborator, a persoanelor cu care bolnavul a venit în contact, precum și alte măsuri în raport de specificul bolii transmisibile.

Art. 100

În cazul apariției unui focar epidemic, în caz de iminenta de epidemie ori în situații de calamitate naturala, Ministerul Sănătății, unitățile sanitare și personalul sanitar au obligația sa dispună următoarele

a)

interzicerea consumului și comercializării alimentelor, obiectelor, materialelor ori substanțelor contaminate sau provenite din mediu contaminat, ori reconditionarea sau distrugerea acestora

b)

efectuarea dezinfectiei, dezinsectiei sau deratizarii în anumite zone, localități, locuri de muncă, gospodării și mijloace de transport

c)

stabilirea măsurilor necesare cu privire la transportul sau interzicerea transportării cadavrelor în afară localității unde s-a produs decesul

d)

restrîngerea sau suspendarea, pe perioade limitate, în condițiile legii, a activității unităților socialiste, a circulației de persoane, vehicule, de mărfuri, de alimente, de obiecte ori de alte bunuri din și în spre anumite zone sau localități

e)

stabilirea sarcinilor de intervenție operativă ce revin unităților de asistența medicală și de cercetare științifică medicală, cu privire la prevenirea și combaterea bolilor transmisibile.

Art. 101

Orice persoană care se afla pe teritoriul Republicii Socialiste România are obligația să se supună măsurilor de prevenire și combatere a bolilor transmisibile, dispuse de unitățile sanitare. Bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea este obligatorie se stabilesc de Ministerul Sănătății.

Art. 102

Organele de militie au obligația ca, la cererea personalului sanitar, sa acorde sprijin pentru aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a bolilor transmisibile, față de persoanele care refuza sau se opun acestor măsuri.

Art. 103

Pentru intervenția urgenta, în situația apariției unor focare de boli epidemice, se constituie la Ministerul Sănătății o rezervă antiepidemica de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, aparate și alte materiale specifice. Volumul rezervei antiepidemice se aproba anual prin planul național unic.

Art. 104

Ministerul Sănătății asigura schimbul de informații epidemiologice cu organele sanitare competente din alte state sau cu organizațiile internaționale corespunzătoare, potrivit regulamentelor internaționale, convențiilor, acordurilor și înțelegerilor internaționale la care Republica Socialistă România este parte.

Art. 105

Pentru prevenirea și combaterea bolilor cronice netransmisibile - cardiovasculare, cancer, reumatism, de nutriție și alte boli -, precum și pentru eliminarea factorilor ce favorizează apariția acestora, organele, unitățile și personalul sanitar sînt obligate sa organizeze acțiuni largi de profilaxie, să efectueze studii pentru cunoașterea factorilor care influențează negativ starea de sănătate, sa depisteze și sa trateze imbolnavirile în faze precoce în vederea recuperării bolnavului.

Art. 106

Unitățile sanitare sînt obligate sa ia în evidenta persoanele la care se depisteaza bolile cronice netransmisibile stabilite de Ministerul Sănătății și să asigure tratamentul de specialitate corespunzător.

Art. 107

În cazul imbolnavirilor cu incapacitate temporară de muncă, personalul medical este obligat sa stabilească, concomitent cu indicațiile de tratament, măsurile de recuperare a capacității de muncă și sa urmărească, împreună cu unitățile socialiste, respectarea acestora. Totodată, unitățile sanitare vor sprijini încadrarea persoanelor care suferă de asemenea boli într-o activitate corespunzătoare capacității lor de muncă.

Art. 108

Bolnavii psihici care, din cauza stării de tulburare în care se afla, pot pune în pericol viața, sănătatea sau integritatea corporală proprie sau a altora ori tulbura, în mod repetat și grav, condițiile normale de viața sau de muncă sau pot savirsi fapte prevăzute de legea penală, sînt supuși obligatoriu la tratament medical într-o unitate sanitară, potrivit legii.

Articolele următoare · 108 din 189