LEGE nr. 294 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (actualizată până la data de 30 iunie 2006*)

Se interzice supunerea oricărei persoane aflate în executarea unei pedepse la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.

Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepsește potrivit legii penale.

În timpul executării pedepselor este interzisă orice formă de discriminare pe temei de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de orientare sexuală, de opinie, de apartenență politică, de avere, de origine socială sau alte temeiuri.

Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepsește potrivit legii penale.

Executarea pedepselor se desfășoară sub supravegherea, controlul și autoritatea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor.

În cadrul fiecărei judecătorii, unul sau mai mulți judecători sunt desemnați anual, de către președintele curții de apel, ca judecător delegat pentru executarea pedepselor.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și exercită atribuțiile stabilite prin lege.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia funcționează un penitenciar supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor privative de libertate în penitenciar, stabilește măsurile de personalizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate prevăzute în prezenta lege, controlează condițiile în care aceste măsuri sunt aplicate și exercită alte atribuții stabilite prin lege.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia funcționează un centru de reținere și arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea măsurilor preventive privative de libertate în aceste centre și exercită alte atribuții stabilite prin lege.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia funcționează un penitenciar, un centru de reținere și arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă soluționează plângerile formulate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate sau de persoanele arestate preventiv împotriva măsurilor luate de administrația locurilor de deținere privitoare la exercitarea drepturilor și la sancțiunile disciplinare.

Munca în folosul comunității se execută în domeniul serviciilor publice gestionate de autoritățile administrației publice locale, în cadrul instituțiilor publice la nivel local sau în cadrul asociațiilor și fundațiilor, abilitate în acest scop de instanța de judecată potrivit art. 8.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor stabilește anual lista activităților în folosul comunității care pot fi executate în circumscripția în care își exercită competența teritorială, pe baza comunicărilor efectuate de autoritățile administrației publice locale și instituțiile publice la nivel local, precum și a cererilor formulate de asociațiile și fundațiile abilitate.

Lista activităților în folosul comunității cuprinde

Dacă serviciul public în cadrul căruia persoana condamnată execută munca în folosul comunității este concesionat unei societăți comerciale cu capital integral sau parțial privat, contravaloarea prestațiilor efectuate se virează la bugetul unității administrativ-teritoriale în circumscripția căreia se execută munca în folosul comunității.

Abilitarea asociațiilor și fundațiilor se acordă de instanța de judecată în circumscripția căreia asociația sau fundația are sediul, la cerere, pe baza raportului judecătorului delegat pentru executarea pedepselor și a următoarelor documente care se anexează la cererea de abilitare

Abilitarea se acordă prin încheiere, pe o perioadă de 3 ani.

Abilitarea poate fi retrasă de instanța de judecată, din oficiu sau la sesizarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor.

Supravegherea și controlul executării muncii în folosul comunității se efectuează de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, direct sau prin intermediul consilierilor de reintegrare socială și supraveghere și al persoanelor împuternicite în acest scop de unitățile de poliție în a căror circumscripție se execută munca în folosul comunității.

Supravegherea și controlul executării muncii în folosul comunității se realizează pe baza programului de supraveghere și control întocmit de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.

Persoanele desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c) au obligația de a informa de îndată judecătorul delegat pentru executarea pedepselor cu privire la cazurile care atrag revocarea muncii în folosul comunității potrivit Codului penal și de a-i comunică datele și informațiile solicitate cu privire la executarea muncii în folosul comunității.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia persoana condamnată are domiciliul stabilește, prin încheiere, ca urmare a comunicării condamnării și pe baza mandatului de executare a pedepsei muncii în folosul comunității

Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor prevăzută în alin. (1) se comunică persoanei condamnate la pedeapsa muncii în folosul comunității și persoanei desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c).

Încheierea prevăzută în alin. (1) poate fi modificată oricând, în timpul executării pedepsei muncii în folosul comunității, de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, din oficiu sau la cererea persoanei condamnate ori a persoanei desemnate potrivit art. 7 alin. (3) lit. c).

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor procedează potrivit alin. (1) ca urmare a comunicării hotărârii de condamnare.

Persoana condamnată la pedeapsa muncii în folosul comunității este obligată să se prezinte la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor în termen de 3 zile de la primirea încheierii prevăzute în art. 10 alin. (1).

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor comunică persoanei condamnate data și ora la care aceasta trebuie să înceapă executarea muncii în folosul comunității, precum și numele și datele de identificare ale persoanei prevăzute în art. 7 alin. (3) lit. c) la care persoana condamnată trebuie să se prezinte pentru începerea executării muncii în folosul comunității.

Munca în folosul comunității se execută într-un interval de cel mult 180 de zile, în cazul condamnaților majori și de cel mult 120 de zile, în cazul condamnaților minori. (2) Programul zilnic de muncă, în zilele lucrătoare, nu poate depăși 3 ore pe zi, în cazul condamnaților majori care desfășoară o activitate remunerată sau urmează cursuri de învățământ ori de calificare profesională și 2 ore pe zi, în cazul condamnaților minori care desfășoară o activitate remunerată sau urmează cursuri de învățământ ori de calificare profesională.

Munca în folosul comunității se execută după programul zilnic al activității remunerate, al cursurilor de învățământ sau de calificare profesională ale persoanei condamnate.

Programul zilnic de muncă în zilele nelucrătoare sau în cazul persoanelor care nu desfășoară o activitate remunerată ori nu urmează cursuri de învățământ sau de calificare profesională nu poate depăși 8 ore, în cazul condamnaților majori, și 6 ore, în cazul condamnaților minori. (5) Munca în folosul comunității nu poate fi executată în zilele de duminică și în zilele declarate sărbători legale.

Munca în folosul comunității se execută la serviciul public gestionat de o autoritate a administrației publice locale, instituția publică la nivel local, asociația sau fundația stabilită prin încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor.

Locul de executare a muncii în folosul comunității trebuie să fie situat în circumscripția judecătoriei unde persoana condamnată are domiciliul.

Dacă munca în folosul comunității nu poate fi executată în circumscripția judecătoriei unde persoana condamnată are domiciliul, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor din această circumscripție stabilește locul de executare a muncii în folosul comunității în circumscripția altei judecătorii din circumscripția tribunalului unde persoana condamnată are domiciliul, cu avizul judecătorului delegat pentru executarea pedepsei de la locul unde urmează să fie executată munca în folosul comunității.

La stabilirea locului de executare a muncii în folosul comunității, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor ține seama de distanța între domiciliul persoanei condamnate și locul de executare a muncii în folosul comunității, de distanța între locul de muncă, instituția de învățământ sau de calificare profesională a persoanei condamnate și locul de executare a muncii în folosul comunității și de posibilitățile de asigurare a transportului între aceste locuri.

Munca în folosul comunității se execută cu respectarea normelor de protecție a muncii.

Munca în folosul comunității nu poate fi executată în timpul nopții sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă un grad de risc pentru sănătatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnați.

Împotriva măsurilor privitoare la condițiile de executare a muncii în folosul comunității, persoana condamnată poate face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, care soluționează plângerea prin încheiere, după ascultarea persoanei condamnate.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, soluționând plângerea, pronunță una dintre următoarele soluții

Împotriva încheierilor judecătorului delegat pentru executarea pedepselor prevăzute în art. 10 și în alin. (1) din prezentul articol persoana condamnată poate face plângere la judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de executare a muncii în folosul comunității.

Plângerea prevăzută în alin. (3) se judecă potrivit art. 460 alin. 1 și alin. 3-6 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la judecarea plângerii.

Instanța, soluționând plângerea, pronunță una dintre următoarele soluții

Hotărârea instanței poate fi atacată cu recurs.

Executarea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amendă în cazul nerespectării termenului de achitare integrală a acesteia sau a unei rate când plata amenzii a fost eșalonată se face potrivit dispozițiilor privind executarea silită a creanțelor bugetare.

Executorii bugetari au obligația să comunice instanței de executare, la data achitării integrale a amenzii, executarea acesteia și să înștiințeze instanța cu privire la orice împrejurare care împiedică executarea.

Controlul executării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor prevăzute în Codul penal, care pot fi dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, al suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligația condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunității, al amânării aplicării pedepsei și al liberării condiționate, se asigură de regulă, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria în circumscripția căreia persoana condamnată are domiciliul și de consilierii de reintegrare socială și supraveghere.

Pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, a suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu obligația condamnatului de a efectua o muncă în folosul comunității, a amânării aplicării pedepsei sau a liberării condiționate, persoana condamnată sau, după caz, inculpatul poate solicita asistență și consiliere, care se acordă, potrivit legii, de consilierii de reintegrare socială și supraveghere.

Pedeapsa principală privativă de libertate a închisorii, a închisorii stricte, a detențiunii severe și a detențiunii pe viață se execută în locuri anume destinate, denumite penitenciare.

Penitenciarele se înființează prin hotărâre a Guvernului, au personalitate juridică și sunt în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Organizarea și funcționarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de Internet a Ministerului Justiției și a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În cadrul penitenciarelor se pot înființa, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, secții interioare sau exterioare ale penitenciarelor, în raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate și nevoile speciale de protecție ale anumitor categorii de persoane condamnate.

Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot înființa penitenciare speciale, în condițiile art. 25 alin. (2).

Penitenciarele speciale sunt

În cadrul penitenciarelor se pot înființa secții speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În secțiile speciale de arestare preventivă din penitenciare pot fi deținute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest în altă cauză, precum și arestații preventiv aflați în curs de judecată.

Administrația Națională a Penitenciarelor este instituția publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției, având ca scop coordonarea activității penitenciarelor.

Organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor este asigurată de un director general, numit prin ordin al ministrului justiției.

Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.

Finanțarea Administrației Naționale a Penitenciarelor se asigură din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.

Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația de a lua măsurile necesare pentru siguranța penitenciarelor, precum și măsurile de pază, supraveghere și escortare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

Măsurile necesare pentru siguranța penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Penitenciarele trebuie să dispună de amenajările, dispozitivele, personalul și mijloacele necesare pentru supravegherea și controlul perimetrelor, al spațiilor interioare și al căilor de acces, precum și de armamentul și muniția necesare.

În cazul manifestărilor care tulbură ordinea și liniștea publică din cadrul penitenciarelor sau pun în pericol viața ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor și care depășesc posibilitățile de intervenție ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administrației și Internelor.