LEGE nr. 294 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (actualizată până la data de 30 iunie 2006*)

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngrădită decât în limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege, de Codul de procedură penală și de alte legi.

Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezentul capitol, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.

Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.

Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, soluționând plângerea, pronunță una dintre următoarele soluții

Împotriva hotărârii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, persoana condamnată poate introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.

Respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor este asigurată de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.

Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care își desfășoară activități în domeniul protecției drepturilor omului pot vizita penitenciarele și pot lua contact cu persoanele aflate în executarea pedepselor privative de privative de libertate libertate, cu acordul directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Întrevederile dintre reprezentanții organizațiilor neguvernamentale prevăzute în alin. (2) și persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se desfășoară în condiții de confidențialitate, sub supraveghere vizuală.

Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi îngrădite.

Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credințelor religioase, fără a aduce atingere libertății credințelor religioase a celorlalte persoane condamnate.

Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimțământ, la servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare și pot procura și deține publicații cu caracter religios, precum și obiecte de cult.

Dreptul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de a avea acces la informațiile de interes public nu poate fi îngrădit.

Accesul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate la informațiile de interes public se realizează în condițiile legii.

Administrația Națională a Penitenciarelor are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

Dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informații de interes public se realizează și prin publicații, emisiuni radiofonice și televizate sau orice alte mijloace autorizate de către administrația penitenciarului.

Dispozițiile Codului penal referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, ale prezentei legi și ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și dispozițiile ordinelor emise în temeiul prezentei legi și ale regulamentului de ordine interioară a penitenciarului sunt aduse la cunoștința persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sau sunt puse la dispoziție acestora, în limba română sau în limba pe care o înțeleg, imediat după primirea în penitenciar.

Textele dispozițiilor legale la care se face referire în alin. (1) se pun la dispoziție persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în penitenciare, în locuri accesibile.

În cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate care au deficiențe de comunicare, aducerea la cunoștință a dispozițiilor legale la care se face referire în alin. (1) se realizează prin folosirea unor modalități care să permită înțelegerea acestora.

Aducerea la îndeplinire a dispozițiilor alin. (1) și (3) se consemnează într-un proces-verbal.

Dreptul de petiționare al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Forma și conținutul petiției nu pot fi modificate decât de persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate.

Petițiile și răspunsul la acestea au caracter confidențial și nu pot fi deschise sau reținute.

În sensul prezentei legi, termenul petiție include orice cerere sau sesizare adresată autorităților publice, instituțiilor publice, organelor judiciare, instanțelor sau organizațiilor internaționale a căror competență este acceptată ori recunoscută de România.

Dreptul la corespondență al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Forma și conținutul corespondenței nu pot fi modificate decât de persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate.

Corespondența are caracter confidențial și nu poate fi deschisă sau reținută decât în limitele și condițiile prevăzute de lege.

În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenței, a drogurilor, substanțelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a căror deținere este interzisă, corespondența poate fi deschisă, fără a fi citită, în prezența persoanei condamnate.

Corespondența poate fi deschisă și reținută dacă există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni. Persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate este înștiințată, în scris, de îndată, cu privire la luarea acestor măsuri, iar corespondența reținută se clasează într-un dosar special care se păstrează de administrația penitenciarului.

Deschiderea și reținerea corespondenței, potrivit dispozițiilor alin. (5), se pot face numai pe baza dispozițiilor emise, în scris și motivat, de către conducătorul penitenciarului.

Dispozițiile alin. (4) și (5) nu se aplică în cazul corespondenței cu apărătorul sau cu organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul protecției drepturilor omului.

Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență, conducătorul penitenciarului are obligația de a lua măsurile necesare pentru instalarea de cutii poștale în interiorul penitenciarului.

Petițiile și corespondența sunt colectate de către personalul furnizorului de servicii poștale, căruia i se asigură accesul în interiorul penitenciarului.

Personalul furnizorului de servicii poștale este însoțit în interiorul penitenciarului de o persoană anume desemnată de conducătorul penitenciarului.

Răspunsul la petiții și corespondența adresată persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate se predă, de îndată, destinatarului, sub semnătură.

Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate. În cazul în care aceste persoane nu dispun de mijloace bănești necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiționare prin cereri și sesizări adresate organelor judiciare, instanțelor sau organizațiilor internaționale a căror competență este acceptată ori recunoscută de România și cele pentru exercitarea dreptului la corespondență cu familia și cu apărătorul sunt suportate de către administrația penitenciarului.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartelă instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidențial.

Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, conducătorul penitenciarului are obligația de a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartelă în interiorul penitenciarului.

Numărul, periodicitatea și durata convorbirilor telefonice care pot fi efectuate de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se stabilesc de către administrația penitenciarului, în funcție de numărul persoanelor deținute și al posturilor telefonice publice instalate.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

Persoanele aflate în vizită sunt supuse controlului specific.

Durata și periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi, oricând, în condiții de confidențialitate, vizite ale apărătorului

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri.

Numărul și greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum și bunurile care pot fi primite, păstrate și folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemnează în fișa contabilă nominală.

Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestată, sumele primite de la persoane fizice sau juridice în timpul executării pedepsei și sumele aflate asupra lor la primirea în penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petiționare, a dreptului la corespondență și a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevăzut în art. 62 alin. (4), pentru cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziție de administrația penitenciarului și pentru plata transportului până la domiciliu la punerea în libertate.

Dreptul la asistență medicală al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.

Asistența medicală în penitenciare se asigură ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate beneficiază în mod gratuit de tratament medical și de medicamente.

Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizează la primirea în penitenciare și, în timpul executării pedepsei, în mod periodic.

Examenul medical se realizează în condiții de confidențialitate.

Medicul care efectuează examenul medical are obligația de a sesiza procurorul în cazul în care constată că persoana condamnată a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum și obligația de a consemna în fișa medicală cele constatate și declarațiile persoanei condamnate în legătură cu acestea.

În cazurile prevăzute în alin. (3), persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate are dreptul de a cere să fie examinată, la locul de deținere, de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de aceasta sau de un medic legist. Constatările medicului din afara sistemului penitenciar se consemnează în fișa medicală a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexează la fișa medicală, după ce persoana condamnată a luat cunoștință de conținutul său, sub semnătură.

Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevăzut în alin. (4) se suportă de către solicitant.

Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însărcinate beneficiază de asistență medicală prenatală și postnatală, luându-se măsuri pentru ca nașterea să aibă loc în afara penitenciarului. Administrația penitenciarului ia măsuri pentru ca persoana condamnată, la solicitarea acesteia, să își poată îngriji copilul până la vârsta de 12 luni.

La împlinirea vârstei de 12 luni sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.

În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijirea familiei sau persoanei indicate de mamă, copilul poate fi încredințat pe toată durata de detenție a mamei, cu acordul acesteia, unei instituții specializate, cu înștiințarea autorităților competente pentru protecția copilului.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care au altă cetățenie decât cea română au dreptul de a se adresa reprezentanțelor diplomatice sau consulare în România ale statului ai cărui cetățeni sunt și de a fi vizitați de funcționarii acestor reprezentanțe diplomatice sau consulare.

Administrația penitenciarului are obligația să coopereze cu instituțiile prevăzute în alin. (1) pentru realizarea asistenței diplomatice a persoanelor condamnate.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiați sau apatrizi, precum și persoanele condamnate care au altă cetățenie decât cea română, al căror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular în România, pot solicita administrației penitenciarului să contacteze autoritatea internă sau internațională competentă și pot fi vizitați de reprezentanții acesteia.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la încheierea unei căsătorii în penitenciar, în condițiile legii.

Administrația penitenciarului are obligația de a asigura condițiile necesare încheierii căsătoriei.

După încheierea căsătoriei soții pot rămâne în penitenciar, într-o cameră separată, timp de 48 de ore, cu acordul conducătorului penitenciarului.

În certificatul de căsătorie, la locul încheierii căsătoriei se înscrie localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis pot încheia căsătoria în localitatea în care domiciliază sau în localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul, cu acordul conducătorului penitenciarului, și pot primi în acest scop o învoire de până la 5 zile.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au următoarele obligații

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate răspund civil, material, disciplinar sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în timpul executării pedepselor privative de libertate, potrivit legii.

Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerată, cu excepția activităților cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului sau desfășurate în folosul comunității.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o muncă în raport cu calificarea și aptitudinile lor, precum și activități necalificate.

Dispozițiile legale referitoare la protecția muncii se aplică în mod corespunzător.

Persoana condamnată care, în timpul executării pedepsei, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate în condițiile legii.

Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însușirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei sunt recunoscute, în condițiile legii, de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei sau de Ministerul Educației și Cercetării.

Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi și nu mai mult de 40 de ore pe săptămână.

Pentru persoanele prevăzute în art. 69, durata zilei de muncă nu poate depăși 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca în program de 10 ore pe zi și nu mai mult de 50 de ore pe săptămână, acordându-li-se drepturile bănești cuvenite pentru acest program de muncă.

Munca în timpul nopții poate fi prestată cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte și 35 de ore pe săptămână.

Persoanele condamnate beneficiază de cel puțin o zi pe săptămână pentru odihnă.

Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în penitenciare se realizează

Administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu agenți economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesați în folosirea la muncă a persoanelor condamnate.

Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale și se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.

Veniturile realizate de persoanele condamnate din munca prestată sunt la nivelul salariilor din sectorul bugetar pentru aceeași activitate, în raport cu programul de muncă și cu complexitatea lucrărilor efectuate.

Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie, în raport cu programul de muncă.

Veniturile prevăzute în art. 72 se încasează de către administrația penitenciarului în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate și se repartizează după cum urmează

În cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părții civile.

Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate răspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detenție sau la locul de muncă.

Prejudiciul cauzat la locul de detenție se repară pe baza ordinului de imputare emis de către conducătorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.

Împotriva ordinului de imputare, persoana condamnată poate face contestație, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecătoria în circumscripția căreia este situat penitenciarul.

Persoanele condamnate nu răspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredințate spre folosință sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.

Activitățile socioeducative, acordarea de asistență și consiliere psihologică, acordarea de consiliere și asistență în vederea ocupării unui loc de muncă sau al desfășurării unei activități profesionale după punerea în libertate se organizează în fiecare penitenciar și au ca scop reintegrarea socială a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

În fiecare penitenciar funcționează o bibliotecă. Fondul de carte este asigurat de Administrația Națională a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizări și donații.

În penitenciare se organizează cursuri de școlarizare pentru ciclul primar, gimnazial și liceal.

Cursurile de școlarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizează și se desfășoară în condițiile stabilite de Ministerul Educației și Cercetării împreună cu Ministerul Justiției, cu personal didactic asigurat și salarizat de inspectoratul școlar în a cărui rază teritorială este situat penitenciarul.

În diplome nu se fac mențiuni cu privire la absolvirea cursurilor în stare de deținere.

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de învățământ universitar în forma frecvență redusă.

Cheltuielile legate de instruirea școlară sunt suportate de Ministerul Educației și Cercetării și Administrația Națională a Penitenciarelor, iar în cazul cursurilor de învățământ universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.

Formarea profesională a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizează prin cursuri de calificare și recalificare a acestora, în funcție de opțiunile și aptitudinile lor.

Cursurile se organizează la unitățile care funcționează în cadrul penitenciarelor sau la unități stabilite în acest scop prin acorduri încheiate între administrația penitenciarului și fiecare unitate în parte.

Cheltuielile legate de formarea profesională sunt suportate de Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Administrația Națională a Penitenciarelor, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.

Minorilor condamnați la pedepse privative de libertate li se asigură condiții pentru efectuarea studiilor și pentru dobândirea unei calificări profesionale, în funcție de opțiunile și aptitudinile lor.

Cheltuielile legate de instruirea școlară și formarea profesională a persoanelor prevăzute în alin. (1) sunt suportate de Ministerul Educației și Cercetării, de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și de Administrația Națională a Penitenciarelor.

Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o bună conduită și au făcut eforturi serioase pentru reintegrarea socială, în special în cadrul activității socioeducative, al instruirii școlare și al formării profesionale, li se pot acorda următoarele recompense

Recompensele prevăzute în alin. (1) lit. a)-c) pot fi acordate de către conducătorul penitenciarului, la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, iar recompensele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) pot fi acordate de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Permisiunea de ieșire din penitenciar poate fi acordată în condițiile art. 79, în următoarele cazuri

Permisiunea de ieșire din penitenciar pe durata unei zile se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedepse privative de libertate în regim închis după ce au executat jumătate din durata executării pedepsei.

Permisiunea de ieșire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedepse privative de libertate în regim semideschis, după ce au executat jumătate din durata executării pedepsei.

Permisiunea de ieșire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedepse privative de libertate în regim deschis.

Permisiunea de ieșire din penitenciar, pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e), poate fi acordată, în mod excepțional, pe o durată de cel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, indiferent de durata executată din pedeapsă, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 79 alin. (1).

Constituie abateri disciplinare următoarele fapte

Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă a persoanelor condamnate.

Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infracțiuni, personalul administrației penitenciare are obligația de a sesiza organele de urmărire penală. În acest caz poate fi aplicată, în mod provizoriu, una dintre sancțiunile prevăzute în art. 82.

Sancțiunile care pot fi aplicate în cazul săvârșirii abaterilor disciplinare sunt

Aplicarea sancțiunilor disciplinare nu poate îngrădi dreptul la apărare, dreptul de petiționare, dreptul la corespondență, dreptul la asistență medicală, dreptul la hrană, dreptul la lumină și dreptul la plimbarea zilnică.

Limitele sancțiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) se reduc la jumătate în cazul minorilor.

Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. d)-f) nu se aplică femeilor însărcinate sau celor care au în îngrijire copii în vârstă de până la 12 luni.

Sancțiunea disciplinară prevăzută în alin. (1) lit. g) nu poate fi aplicată minorilor, femeilor însărcinate ori femeilor care au în îngrijire copii în vârstă de până la 12 luni.

Sancțiunea disciplinară prevăzută în alin. (1) lit. g) poate fi aplicată numai cu avizul medicului. Medicul penitenciarului vizitează zilnic și ori de câte ori este necesar persoanele condamnate care execută această sancțiune disciplinară.

Sancțiunile cu caracter colectiv și sancțiunile corporale sunt interzise.

Mijloacele de imobilizare din dotare, precum și orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sancțiune disciplinară.

Abaterile disciplinare se constată de către personalul administrației penitenciare și se consemnează într-un raport de incident.

Raportul de incident se depune la conducătorul penitenciarului, în termen de 24 de ore de la data constatării abaterii.

Nerespectarea termenului prevăzut în alin. (2) poate atrage luarea unei măsuri disciplinare împotriva personalului administrației penitenciare care răspunde pentru nerespectarea termenului.

Procedura disciplinară se declanșează de conducătorul penitenciarului, care sesizează comisia de disciplină.

Comisia de disciplină este formată din adjunctul conducătorului penitenciarului responsabil cu aplicarea regimurilor de deținere, în calitate de președinte, șeful serviciului socioeducativ și un psiholog sau asistent social ori educator în locul de deținere, în calitate de membri.

Conducătorul penitenciarului desemnează, în termen de 5 zile, o persoană din cadrul personalului penitenciarului să efectueze cercetarea prealabilă, care, în termen de 10 zile de la sesizare, prezintă comisiei de disciplină rezultatele acesteia și propunerile sale.

Comisia de disciplină, după ascultarea persoanei condamnate și a oricărei alte persoane care are cunoștință despre împrejurările în care a fost săvârșită fapta, aplică, prin hotărâre scrisă, una dintre sancțiunile disciplinare sau, după caz, clasează dosarul de cercetare disciplinară.

La stabilirea sancțiunii disciplinare se ține seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare săvârșite anterior, de atitudinea persoanei condamnate după săvârșirea abaterii și în timpul procedurii disciplinare.

Sancțiunile disciplinare aplicate se înscriu într-un registru special, iar hotărârile comisiei de disciplină se includ în dosarul individual al persoanei condamnate.

În cazul în care, în cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplină ia cunoștință despre săvârșirea unei infracțiuni, sesizează organul de urmărire penală competent.

Împotriva hotărârii comisiei de disciplină, prin care a fost aplicată o sancțiune disciplinară, persoana condamnată poate face plângere în termen de 48 de ore de la comunicarea hotărârii conducătorului penitenciarului, care este obligat să o soluționeze în termen de 3 zile.

Împotriva hotărârii conducătorului penitenciarului, persoana condamnată poate face plângere în termen de 48 de ore de la comunicare, la judecătorul delegat pentru executarea pedepsei.

Plângerea se soluționează în termen de 5 zile de la introducerea acesteia.

Persoana condamnată este ascultată în mod obligatoriu la judecarea plângerii.

Hotărârea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor este definitivă.

Condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama de durata din pedeapsa care mai rămâne de executat, vârsta, starea sănătății, forma de vinovăție și antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei, în condițiile Codului penal.

În timpul liberării condiționate, instanța poate să-l oblige pe condamnat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute în Codul penal.

Reducerea fracțiunii de pedeapsă care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate nu poate fi revocată.

Liberarea condiționată se acordă potrivit procedurii prevăzute în Codul de procedură penală, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Comisia pentru personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu participarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, în calitate de președinte, propune liberarea condiționată ținând seama de fracțiunea din pedeapsă efectiv executată și de partea din durata pedepsei care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate și de eforturile acesteia pentru reintegrarea socială, în special în cadrul activității socioeducative, al instruirii școlare și al formării profesionale, de responsabilitățile încredințate, de recompensele acordate și de sancțiunile disciplinare aplicate, de antecedentele sale penale, precum și de posibilitățile de reintegrare a persoanei condamnate.

Propunerea comisiei de admitere sau respingere a liberării condiționate, cuprinsă într-un proces-verbal scris și motivat, împreună cu documentele care atestă mențiunile cuprinse în raport, se înaintează judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul de deținere și se comunică persoanei condamnate.

În vederea soluționării cererii de liberare condiționată a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanța poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

Administrația penitenciarului completează pentru fiecare persoană condamnată care execută o pedeapsă privativă de libertate în penitenciar dosarul individual prevăzut la art. 41 alin. (2).

Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde

Persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate și apărătorul acesteia au acces, în prezența persoanei anume desemnate de conducătorul penitenciarului, la dosarul individual.

Dosarul individual poate fi consultat, cu excepția situațiilor în care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate, al judecătorului delegat cu executarea pedepselor și al directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt confidențiale, potrivit legii.

În cazul decesului unei persoane aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, conducătorul penitenciarului înștiințează de îndată judecătorul delegat pentru executarea pedepselor și Comisia comună a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății de analiză a deceselor survenite în sistemul penitenciar, precum și familia persoanei decedate sau o persoană apropiată acesteia.

Certificatul constatator al morții și procesul-verbal al Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății de analiză a deceselor survenite în sistemul penitenciar sunt obligatorii.

Componența, organizarea și funcționarea Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății de analiză a deceselor survenite în sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

Înhumarea persoanei decedate este efectuată de către familie, rude sau alte persoane apropiate acesteia. În absența lor sau în caz de refuz, înhumarea persoanei decedate se face de către primăria din localitatea în a cărei rază teritorială se află penitenciarul.

În cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale survenite în timpul executării pedepsei, urmașii acestuia beneficiază de pensie de urmaș, potrivit legii.

Reținerea și arestarea preventivă în cursul urmăririi penale se execută în centrele de reținere și de arestare preventivă, care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, iar arestarea preventivă în cursul judecății se execută în centrele de arestare preventivă sau în secții speciale de arestare preventivă din penitenciare, care se organizează și funcționează în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Centrele de reținere și arestare preventivă se înființează prin ordin al ministrului administrației și internelor, iar centrele de arestare preventivă se înființează prin ordin al ministrului justiției.

Organizarea și funcționarea centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și a centrelor de arestare preventivă se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului justiției.

Măsurile necesare pentru siguranța centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și pentru siguranța centrelor de arestare preventivă se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului justiției.

Reținerea se execută în temeiul ordonanței prin care s-a dispus reținerea, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală.

Arestarea preventivă se execută în temeiul mandatului de arestare, emis potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală.

Primirea în centrele de reținere și arestare preventivă sau în centrele de arestare preventivă a persoanelor față de care s-au dispus aceste măsuri preventive se face pe baza ordonanței prevăzute în alin. (1) sau, după caz, a mandatului de arestare prevăzut în alin. (2), după ce li se stabilește identitatea.

Centrele de reținere și arestare preventivă și centrele de arestare preventivă sunt obligate să asigure exercitarea drepturilor prevăzute în Codul de procedură penală.

Dispozițiile din titlul IV, cap. III-VII referitoare la condițiile de detenție, drepturile și obligațiile persoanelor condamnate, muncă și activități socioeducative, recompensare și sancțiuni disciplinare se aplică în mod corespunzător, în măsura în care nu contravin dispozițiilor prevăzute în prezentul titlu.

Persoanele reținute sau arestate preventiv poartă costum civil.

Persoanele arestate preventiv, la cererea lor, pot presta o muncă sau pot desfășura activități socioeducative, în interiorul centrelor de reținere și arestare preventivă sau al centrelor de arestare preventivă, cu avizul judecătorului delegat cu executarea pedepselor.

Administrația centrului de reținere și arestare preventivă sau a centrului de arestare preventivă completează pentru fiecare persoană arestată preventiv dosarul individual prevăzut în art. 41 alin. (2).

Dosarul individual al persoanei arestate preventiv cuprinde

Persoana arestată preventiv și apărătorul acesteia au acces, în prezența persoanei anume desemnate de conducătorul centrului de reținere și arestare preventivă sau de arestare preventivă, la dosarul individual.

Instanța de judecată are acces la dosarul individual al persoanei arestate preventiv.

Dosarul individual poate fi consultat, cu excepția situațiilor în care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei arestate preventiv și al judecătorului delegat cu executarea pedepselor.

Datele cu caracter personal ale persoanelor arestate preventiv sunt confidențiale, potrivit legii.

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2008.