LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Regimurile de executare a măsurilor educative privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executării acestor măsuri.

Regimul de executare a măsurii educative a internării într-un centru educativ este comun tuturor persoanelor internate, individualizându-se din perspectiva demersurilor recuperative destinate acestora, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare fizică și psihică.

Regimurile de executare a măsurilor educative ale internării într-un centru de detenție sunt bazate pe sistemele progresiv și regresiv, persoanele internate trecând dintr-un regim în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

În fiecare centru educativ se constituie un consiliu educativ, al cărui scop este individualizarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru educativ, prin stabilirea asistenței educaționale, psihologice și sociale acordate fiecărei persoane internate.

Consiliul educativ este alcătuit din directorul centrului, care este și președintele consiliului, directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială, educatorul responsabil de caz, învățătorul sau dirigintele, un psiholog, un asistent social și șeful serviciului supraveghere, evidență și acordare drepturi persoane internate.

La lucrările consiliului educativ pot participa, în calitate de invitați, în cazul minorilor, un consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află centrul educativ și un reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București pe teritoriul căruia se află centrul educativ.

Secretariatul consiliului educativ este asigurat de către o persoană din cadrul serviciului educativ, alta decât educatorul responsabil de caz.

În fiecare centru de detenție se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a măsurii internării, alcătuită din directorul centrului, care este și președintele comisiei, directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială, directorul adjunct pentru siguranța deținerii, medicul-șef, educatorul responsabil de caz, un psiholog și un asistent social.

La lucrările comisiei prevăzute la alin. (1) pot participa, în calitate de invitați, în cazul minorilor, un consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află centrul de detenție și un reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București pe teritoriul căruia se află centrul de detenție.

Prevederile art. 145 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Regimurile de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție sunt

Regimurile de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție se diferențiază în raport cu gradul de limitare a libertății de mișcare a persoanei internate, precum și cu modul și locul de organizare și desfășurare a activităților.

După terminarea perioadei de carantină și observare, fiecărei persoane internate căreia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplică provizoriu regimul de executare corespunzător cuantumului măsurii educative pe care o execută, potrivit art. 149 alin. (1) și art. 150 alin. (1) .

Dispozițiile art. 33 se aplică în mod corespunzător.

Regimul închis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana internatului, precum și comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea în regimul deschis.

Persoanele internate care execută măsura educativă în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică și prestează muncă în grupuri, în interiorul centrului, sub supraveghere.

Persoanele internate care execută măsura educativă în regim închis pot desfășura activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică sau pot presta muncă în exteriorul centrului, sub pază și supraveghere continuă, cu aprobarea directorului centrului.

Regimul deschis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mică de 3 ani.

În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana internatului, precum și comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea în regimul închis.

Persoanele internate care execută măsura educativă în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoțite în zone din interiorul centrului stabilite prin regulamentul de ordine interioară, desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică și prestează muncă în spații din interiorul centrului, care rămân deschise în timpul zilei.

Persoanele internate care execută măsura educativă în regim deschis pot desfășura activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică sau pot presta muncă în afara centrului, însoțite de personal al centrului, cu aprobarea directorului centrului.

Prin regulamentul de aplicare a prezentei legi se stabilesc situațiile în care activitățile menționate la alin. (4) pot fi desfășurate în exteriorul centrului fără însoțirea persoanelor internate.

Dispozițiile art. 38 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Comisia prevăzută la art. 146 stabilește regimul de executare a măsurii educative a internării în centrul de detenție, dispozițiile art. 39 aplicându-se în mod corespunzător.

La stabilirea regimului de executare se ține seama dacă măsura educativă se execută ca urmare a revenirii de către instanță asupra înlocuirii sau liberării din centrul educativ, potrivit dispozițiilor art. 125 alin. (6) din Codul penal .

Comisia prevăzută la art. 146 are obligația să analizeze, după executarea unei pătrimi din durata măsurii educative, conduita persoanei internate și eforturile depuse în vederea reintegrării sociale. În cazul în care comisia apreciază că se impune schimbarea regimului de executare, dispune, în acest sens, prin hotărâre.

Schimbarea regimului de executare din regimul închis în regimul deschis se poate dispune dacă persoana internată a avut o bună conduită, a dovedit interes constant în cadrul activităților de instruire școlară și formare profesională, precum și în cadrul altor programe desfășurate în centru și a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale.

În activitatea sa, comisia ține cont și de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de persoanele internate, aprobate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Schimbarea regimului de executare din regimul deschis în regimul închis se poate dispune în orice moment al executării măsurii internării în centrul de detenție, dacă persoana internată a fost sancționată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau pentru abateri disciplinare grave repetate.

Împrejurările prevăzute la alin. (2) sau (3) sunt constatate printr-un raport care este adus la cunoștința persoanei internate sub semnătură.

Hotărârea comisiei prevăzute la art. 146 , prin care se dispune menținerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde și termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de 6 luni.

Comisia prevăzută la art. 146 are obligația de a analiza, periodic, situația persoanei condamnate la împlinirea termenului stabilit conform alin. (6) .

Împotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare, persoana internată poate formula plângere, care este soluționată potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (11)-(22) , care se aplică în mod corespunzător.

Primirea persoanelor internate într-un centru educativ sau într-un centru de detenție se face în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă, după stabilirea identității acestora, dispozițiile art. 43 aplicându-se în mod corespunzător.

În termen de 3 zile de la primirea persoanei internate în centru, directorul centrului ia măsuri pentru informarea în scris a familiei sau a reprezentantului legal, cu privire la posibilitățile vizitării și la modalitățile de sprijinire a procesului de reintegrare socială desfășurat în centru.

Transferarea persoanei internate în alt centru, pentru motive întemeiate, se dispune la propunerea consiliului educativ sau a comisiei prevăzute la art. 146 sau la cererea persoanei internate, a familiei ori a reprezentantului legal al acesteia, cu avizul consiliului educativ ori al comisiei prevăzute la art. 146 , de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Dispozițiile art. 43 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care se decide transferarea persoanei internate într-un alt centru sau într-un centru de reținere și arestare preventivă sau de arestare preventivă, soluționarea contestațiilor prevăzute de prezentul titlu, formulate de persoana ce urmează a fi transferată până la data dispoziției de transfer, se face, de urgență, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la centrul de la care s-a dispus transferul, înainte de realizarea efectivă a transferului.

Dispozițiile art. 46-55 se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor internate.

Minorii execută măsura educativă privativă de libertate separat de persoanele internate tinere și de cele cu vârsta mai mare de 21 de ani.

Fiecare persoană internată are dreptul la educație, conform nevoilor și capacităților sale, precum și la o pregătire profesională adecvată.

Învățământul și formarea profesională sunt asigurate de personal didactic calificat, în clase afiliate școlilor publice sau în cadrul școlilor din incinta centrului.

Persoanele internate urmează cursurile învățământului general obligatoriu.

Dispozițiile prevăzute la cap. V din titlul III se aplică în mod corespunzător și persoanelor care execută măsuri educative privative de libertate.

Reprezentanții organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale al căror obiect de activitate se circumscrie problematicii asistenței acordate minorilor pot vizita centrele educative și de detenție și pot lua contact cu persoanele internate, cu aprobarea directorului centrului.

Minorilor li se asigură 8 ore de somn pe zi.

Vizita intimă se acordă persoanelor internate căsătorite și care au vocația legală de a se căsători la data acordării acestui drept, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 69 .

Persoanele internate pot presta o muncă, în condițiile legislației muncii, potrivită cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele lor, dacă nu le sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea școlară și profesională.

Persoanele internate pot presta o muncă numai cu avizul medicului centrului educativ sau al centrului de detenție.

Organizarea muncii prestate de către persoanele internate se face avându-se în vedere exclusiv interesul reintegrării lor sociale.

Minorii internați nu prestează muncă pe timpul nopții.

Dispozițiile art. 83-86 și art. 88 se aplică în mod corespunzător.

Veniturile prevăzute la art. 86 se încasează de către administrația centrului în care se află persoana internată și se repartizează după cum urmează

Administrația are obligația de a aduce la cunoștința persoanei internate încheierea unui contract de asigurare privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării măsurii educative privative de libertate. Plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevăzută la alin. (6) lit. a) repartizată pe numele persoanei internate.

În cazul în care persoana internată a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în centru, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (6) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părții civile.

Persoana internată poate obține venituri și prin valorificarea lucrărilor realizate în cadrul atelierelor ocupaționale.

Venitul obținut potrivit alin. (1) revine în totalitate persoanei internate, după deducerea cheltuielilor necesare efectuării lucrărilor, din care poate folosi pe durata executării măsurii internării 90%, iar 10% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate.

Asistența educațională, psihologică și socială a persoanelor internate în centrul educativ și în centrul de detenție are ca principal scop reintegrarea și responsabilizarea socială a acestora.

Activitățile prevăzute la alin. (1) se desfășoară cu un număr corespunzător de: educatori, preoți, agenți tehnici, monitori sportivi, personal specializat pentru ateliere ocupaționale, precum și psihologi și asistenți sociali.

Asistența educațională, psihologică și socială specifică centrelor educative și centrelor de detenție reprezintă un ansamblu structurat de programe și activități, care oferă persoanei internate posibilitatea de a dobândi aptitudini care să determine adoptarea unui comportament constructiv, autonom și responsabil în cadrul comunității.

Asistența educațională, psihologică și socială are următoarele componente: instruire școlară, orientare și formare profesională, activități educaționale, de asistență psihologică și asistență socială, moral-religioase, individuale și de grup, precum și activități de menținere a unei vieți active.

Condițiile de organizare și desfășurare a activităților prevăzute la alin. (4) se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

Centrul educativ, respectiv centrul de detenție înaintează către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din unitatea administrativ-teritorială în care își are domiciliul persoana internată un raport social personalizat, pentru persoana care mai are 3 luni până la împlinirea termenului la care acesta dobândește vocația de a fi liberată, potrivit dispozițiilor art. 124 alin. (4), respectiv ale art. 125 alin. (4) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile art. 89 alin. (9) și (10) și ale art. 90-92 se aplică în mod corespunzător.

În procesul de instruire școlară, activitățile extracurriculare și cele de suport psihopedagogic sunt asigurate de către personalul angajat al centrelor.

Persoanele internate pot primi burse sociale sau de studii din partea organizațiilor neguvernamentale, a instituțiilor de învățământ sau a altor persoane fizice și juridice, cu acordul consiliului educativ sau al comisiei prevăzute la art. 146 .

Asistența psihologică și asistența socială se desfășoară cu respectarea proiectului educațional al centrului, elaborat în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Activitățile de asistență psihologică și asistență socială în centre sunt realizate de personalul din compartimentele de specialitate ale acestora, cu participarea familiei, a instituțiilor publice, a asociațiilor și fundațiilor, precum și a altor reprezentanți ai societății civile.

Activitățile prevăzute la alin. (1) se desfășoară în funcție de nevoile de dezvoltare a persoanei internate și de posibilitățile de reintegrare socială a acesteia, atât în interiorul centrului, cât și în comunitate.

Pentru fiecare persoană internată, consiliul educativ sau, după caz, comisia prevăzută la art. 146 stabilește, odată cu regimul de executare, și Planul de intervenție recuperativă.

Planul de intervenție recuperativă este întocmit în baza evaluării multidisciplinare, din perspectivă educațională, psihologică și socială, și este actualizat ori de câte ori este necesar.

Prin Planul de intervenție recuperativă sunt stabilite, în funcție de nevoile de dezvoltare ale persoanei internate, durata și regimul de executare a măsurii educative privative de libertate, activitățile și programele de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială în care este inclusă persoana internată, cu consultarea acesteia.

Pentru interesul manifestat în procesul educativ și pentru participarea activă la activitățile organizate în centru, precum și pentru un comportament adecvat față de celelalte persoane internate și față de personalul centrului, se pot acorda următoarele recompense

Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către consiliul educativ sau de comisia prevăzută la art. 146 , la propunerea personalului care desfășoară activități directe cu persoanele internate, cu excepția învoirilor care depășesc 48 de ore, care se acordă de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea consiliului educativ sau a comisiei prevăzute la art. 146 .

Dispozițiile art. 81 și 82 referitoare la obligațiile și interdicțiile persoanelor condamnate se aplică în mod corespunzător persoanelor internate.

Persoanele internate au și următoarele obligații

Dispozițiile art. 100 se aplică în mod corespunzător.

Constituie abateri disciplinare foarte grave încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 172 alin. (2) .

Sancțiunile care pot fi aplicate minorilor în cazul săvârșirii abaterilor disciplinare sunt

Persoanelor majore internate li se pot aplica sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) , precum și

Sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se aplică doar pentru fapte comise în timpul sau în legătură cu exercitarea activităților respective.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. d) și alin. (2) nu se aplică femeilor însărcinate sau celor care au în îngrijire copii în vârstă de până la un an.

Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) sunt însoțite, în mod obligatoriu, de ședințe de consiliere psihologică sau de psihoterapie.

Dispozițiile art. 101 alin. (2) și (4)-(6) și ale art. 102-104 se aplică în mod corespunzător.

Centrele educative dispun de amenajările, dispozitivele, personalul și mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea și controlul perimetrelor, al spațiilor interioare și al căilor de acces.

În fiecare centru educativ funcționează un serviciu de supraveghere și însoțire subordonat directorului centrului, care are drept scop zădărnicirea acțiunilor de sustragere de la executarea măsurii educative a internării în centru, precum și a oricăror acțiuni ilicite, care lezează dreptul de proprietate și integritatea materială a bunurilor și valorilor acestuia.

Măsurile necesare pentru siguranța centrului de detenție se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) .

Dispozițiile art. 15-23 și ale art. 25-29 se aplică în mod corespunzător.

Înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, persoanelor internate li se poate înlocui măsura internării în centrul de detenție sau în centrul educativ cu măsura educativă a asistării zilnice, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 124 alin. (4) și, respectiv, art. 125 alin. (4) din Codul penal .

Consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , cu participarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în calitate de președinte, și a unui consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află centrul, stabilește dacă minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese în vederea reintegrării sociale, în prezența acestuia, și formulează propunerea de înlocuire a internării cu măsura educativă a asistării zilnice. La formularea propunerii se ține seama și de perioadele de internare anterioare.

La analiza situației minorului, consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , în componența prevăzută la alin. (2) , poate lua în considerare implicarea acestuia în muncă.

Propunerea formulată conform alin. (2) , cuprinsă într-un proces-verbal motivat, împreună cu documentele care atestă mențiunile consemnate în acesta, se înaintează instanței competente potrivit art. 516 alin. (2) și art. 517 alin. (2) din Codul de procedură penală .

Dispozițiile art. 97 alin. (4)-(8) și alin. (10)-(13) se aplică în mod corespunzător. Termenul pe care îl fixează consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , în componența prevăzută la alin. (2) , în cazul în care constată că persoana internată nu îndeplinește condițiile pentru înlocuirea măsurii internării în centrul de detenție sau în centrul educativ cu măsura educativă a asistării zilnice, nu poate fi mai mare de 4 luni.

După împlinirea vârstei de 18 ani, persoanele internate pot fi liberate dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 124 alin. (4) și, respectiv, art. 125 alin. (4) din Codul penal .

În prezența persoanei internate, consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , cu participarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în calitate de președinte, și a unui consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află centrul, stabilește dacă aceasta a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese în vederea reintegrării sociale și formulează propunerea de liberare din centrul educativ sau de detenție. La formularea propunerii se ține seama și de perioadele de internare anterioare.

La analiza situației persoanei internate, consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , în componența prevăzută la alin. (2) , poate lua în considerare implicarea în muncă.

Propunerea formulată conform alin. (2) , cuprinsă într-un proces-verbal motivat, care cuprinde poziția membrilor comisiei față de propunerea de liberare, împreună cu documentele care atestă mențiunile consemnate în acesta, se înaintează instanței competente potrivit art. 516 alin. (2) și art. 517 alin. (2) din Codul de procedură penală .

Dispozițiile art. 97 alin. (4)-(8) și (10)-(13) se aplică în mod corespunzător. Termenul pe care îl fixează consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , în componența prevăzută la alin. (2) , în cazul în care constată că persoana internată nu îndeplinește condițiile pentru liberarea din centrul educativ sau de detenție, nu poate fi mai mare de 6 luni.

Înlocuirea măsurii internării în centrul educativ sau de detenție cu măsura educativă a asistării zilnice și liberarea se dispun de către instanța din circumscripția teritorială în care se află centrul, corespunzătoare în grad instanței de executare, la cererea persoanei internate sau la propunerea făcută potrivit art. 179 și 180 .

Când instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru înlocuirea măsurii internării în centrul educativ sau de detenție cu măsura educativă a asistării zilnice sau a liberării, prin hotărârea de respingere, fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită. Termenul nu poate fi mai mare decât cel stabilit potrivit art. 179 alin. (5) și art. 180 alin. (5) .

Hotărârea instanței poate fi atacată cu contestație la instanța din circumscripția teritorială în care se află centrul, corespunzătoare în grad instanței care a avut competența să judece apelul hotărârii prin care s-a aplicat măsura educativă, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestația formulată de procuror este suspensivă de executare.

O copie de pe hotărârea rămasă definitivă prin care s-a dispus înlocuirea măsurii sau liberarea din centrul educativ sau de detenție se comunică serviciului de probațiune și organelor de poliție competente.

Dacă în cursul executării unei măsuri educative privative de libertate persoana internată, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un comportament prin care influențează negativ sau împiedică procesul de recuperare și reintegrare a celorlalte persoane internate, administrația centrului poate cere instanței stabilite, potrivit art. 181 , continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.

Prin comportament care influențează negativ sau împiedică procesul de recuperare și reintegrare a celorlalte persoane internate se înțelege

Consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , cu participarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în calitate de președinte, și a asistentului social, din oficiu sau la sesizarea comisiei de disciplină, analizează situația persoanei internate care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la alin. (2) , în prezența acesteia, și poate propune continuarea executării măsurii educative privative de libertate în penitenciar.

Propunerea motivată de continuare a executării măsurii educative privative de libertate în penitenciar este cuprinsă într-un proces-verbal. Procesul-verbal, împreună cu documentele care atestă mențiunile consemnate în acesta, se înaintează instanței competente potrivit art. 518 din Codul de procedură penală, după ce acesta a fost comunicat persoanei internate.

Dispozițiile art. 97 alin. (12) și (13) se aplică în mod corespunzător.

Hotărârea instanței este definitivă.