LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Arestul la domiciliu se execută în temeiul încheierii judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată, pronunțate în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală .

În situația în care, cu ocazia dispunerii măsurii arestului la domiciliu, se stabilește ca inculpatul să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, potrivit art. 221 alin. (3) din Codul de procedură penală , supravegherea îndeplinirii obligației de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere se face în condițiile stabilite prin lege specială.

Încheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, încetarea, revocarea, înlocuirea arestului la domiciliu, precum și cele privind permisiunea de părăsire a imobilului se comunică, de îndată, organului de supraveghere.

În cazul în care față de inculpat s-a dispus obligația prevăzută la art. 221 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, organul judiciar prevăzut la alin. (1) comunică persoanei vătămate sau membrului de familie al acesteia la care se referă obligația dreptul de a solicita un ordin european de protecție în condițiile legii.

La primirea încheierii, organul de supraveghere desemnează reprezentanți care se deplasează, de îndată, la locuința inculpatului, îl legitimează și identifică persoanele care locuiesc în mod obișnuit cu acesta sau care se află în îngrijirea sa, încheie proces-verbal în acest sens, după care comunică judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată începerea activităților de supraveghere.

După consultarea inculpatului, organul de supraveghere întocmește un program care cuprinde modul de executare a arestului la domiciliu, obligația de informare în situația părăsirii locuinței în cazuri urgente, precum și, după caz, condițiile de părăsire, deplasare și revenire la locuință, care i se comunică, de îndată, sub semnătură.

Organul de supraveghere dispune efectuarea, periodic ori la sesizare, de vizite inopinate, în orice moment al zilei, la locuința inculpatului sau în locurile stabilite prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată, pentru verificarea respectării măsurii și a obligațiilor de către persoana supravegheată. Efectuarea de vizite inopinate de către organul de supraveghere este adusă de îndată la cunoștința judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, după caz.

Perioada dintre două verificări inopinate succesive, potrivit alin. (3) , nu poate fi mai mare de două zile calendaristice.

Organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată încunoștințează organul de supraveghere ori de câte ori îl cheamă pe inculpat, arătând data, ora și locul chemării. În acest caz, itinerarul și condițiile de deplasare se stabilesc de organul de supraveghere și sunt aduse la cunoștința inculpatului pe bază de semnătură. În cazul în care inculpatul nu se prezintă, organul judiciar încunoștințează de îndată organul de supraveghere.

Verificările cu privire la respectarea măsurii și a obligațiilor de către inculpat, efectuate de organele de supraveghere, se materializează în procese-verbale care se depun la dosarul individual.

Măsurile cuprinse în programul de supraveghere pot fi contestate de către inculpat sau orice persoană interesată, prin contestație adresată judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată care a dispus măsura arestului la domiciliu. Prevederile art. 219 , respectiv art. 220 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

Prin hotărârea luată, organul judiciar prevăzut la alin. (6) poate modifica sau completa programul de supraveghere, în tot sau în parte.

În cazul în care organul de supraveghere constată nerespectarea cu rea-credință a măsurii și a obligațiilor impuse inculpatului, întocmește o sesizare motivată pe care o înaintează, de îndată, procurorului, în cursul urmăririi penale, judecătorului de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanței de judecată, în cursul judecății.

Prevederile art. 221 alin. (11) din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

În vederea întocmirii sesizării prevăzute la alin. (1) , organul de supraveghere verifică situația de fapt și audiază inculpatul, dacă este posibil, sau alte persoane.

Organele judiciare pot consulta dosarul individual al inculpatului.

În vederea verificării situației de fapt și întocmirii sesizării prevăzute la alin. (1) , organul de supraveghere are acces, în condițiile legii, la documente, imagini, înregistrări audiovideo sau orice înscrisuri necesare, deținute de autoritățile sau instituțiile publice, persoanele juridice ori persoanele fizice.

Organul de supraveghere colaborează cu autoritățile locale, alte organe de ordine și siguranță publică, precum și cu orice persoane fizice și juridice care ar putea oferi informații privind îndeplinirea sau neîndeplinirea obligațiilor impuse de organul judiciar care a luat măsura.

Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) iau la cunoștință, în orice mod, despre încălcarea măsurii arestului la domiciliu și a obligațiilor impuse inculpatului, informează, de îndată, organul de supraveghere, pentru a sesiza organul judiciar competent, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală .

În cazul în care inculpatul are obligația de a nu intra în legătură cu anumite persoane, organul de supraveghere identifică și contactează persoanele care ar putea furniza informații relevante despre o eventuală neîndeplinire a obligației.

Pentru fiecare persoană arestată la domiciliu se întocmește, de către organul de supraveghere, un dosar.

Dosarul persoanei arestate la domiciliu cuprinde

Dispozițiile art. 60 se aplică în mod corespunzător.

Pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a activităților specifice de supraveghere a inculpatului, organul de supraveghere își constituie o bază de date cu persoanele arestate la domiciliu.

Prin executarea măsurilor educative privative de libertate se urmărește reintegrarea în societate a persoanelor internate și responsabilizarea acestora, în vederea asumării propriilor acțiuni și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Măsurile educative privative de libertate sunt puse în executare în condiții care să nu îngrădească exercitarea dreptului la viață privată mai mult decât este inerent executării acestora.

Centrele educative și centrele de detenție sunt instituții specializate în recuperarea socială a persoanelor internate, care se înființează prin hotărâre a Guvernului, în regiunile de dezvoltare constituite potrivit Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare. Acestea au personalitate juridică și sunt în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În centrele educative și cele de detenție se organizează și funcționează o secție specializată pentru tratarea, recuperarea, reabilitarea și reinserția socială a persoanelor condamnate care sunt dependente de consumul de substanțe psihoactive. De asemenea, medicul centrului va monitoriza endemic schemele de tratament aplicate persoanelor în cauză. Determinarea gradului dependenței acestora se va realiza de către medicul centrului.

Centrele educative și centrele de detenție se organizează și funcționează prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În cadrul centrelor se pot înființa, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, secții interioare sau exterioare, în raport cu regimurile de executare a măsurilor educative privative de libertate, sexul, vârsta persoanelor internate și nevoile de protecție, educație, asistență psihologică și asistență socială ale acestora.

În cadrul centrelor de detenție, prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, se înființează secții de arestare preventivă pentru minorii arestați în curs de judecată.

Persoana internată execută măsura, de regulă, în cel mai apropiat centru de localitatea de domiciliu, potrivit arondării stabilite de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Centrul educativ este instituția specializată în recuperarea socială a persoanelor internate, în care acestea urmează programe de instruire școlară și formare profesională, potrivit aptitudinilor lor, precum și alte activități și programe destinate reintegrării sociale.

Centrul de detenție este instituția specializată în recuperarea socială a persoanelor internate, cu regim de pază și supraveghere, în care acestea urmează intensiv programele și activitățile prevăzute la alin. (1) .

Centrul educativ și centrul de detenție dispun de personal specializat pentru activitățile educative, moral-religioase, culturale, sportive, recreative, de asistență psihologică și asistență socială specifică, de personal medical, de pază, supraveghere și însoțire, precum și de personal tehnico-administrativ.

Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare județene, asigură personal specializat pentru activitățile de instruire școlară, în cadrul centrelor educative și de detenție.

Activitatea de formare profesională este desfășurată de către personalul centrului educativ sau al centrului de detenție, de personalul specializat al agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, precum și de alți furnizori de formare profesională acreditați.

În fiecare centru educativ și centru de detenție, activitatea de recuperare socială a persoanelor internate este organizată și desfășurată în baza unui proiect educațional, elaborat în condițiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Proiectul educațional al centrului structurează organizarea și desfășurarea demersurilor educaționale, de asistență psihologică și asistență socială acordate persoanelor internate, în funcție de nevoile individuale și urmărește, cu prioritate, următoarele obiective

Mijloacele financiare necesare funcționării, dotării și investițiilor din centrele educative și din centrele de detenție sunt asigurate de la bugetul de stat prin Administrația Națională a Penitenciarelor. De asemenea, fondurile pentru înființarea centrelor pot proveni și din bugetul consiliilor județene din regiunea respectivă, precum și din donații, sponsorizări sau alte surse de finanțare prevăzute de lege

Mijloacele financiare necesare funcționării, dotării și investițiilor din centrele educative și din centrele de detenție pot fi asigurate din venituri proprii, subvenții acordate de la bugetul de stat, precum și din donații și sponsorizări sau alte surse de finanțare prevăzute de lege.

Regimurile de executare a măsurilor educative privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executării acestor măsuri.

Regimul de executare a măsurii educative a internării într-un centru educativ este comun tuturor persoanelor internate, individualizându-se din perspectiva demersurilor recuperative destinate acestora, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare fizică și psihică.

Regimurile de executare a măsurilor educative ale internării într-un centru de detenție sunt bazate pe sistemele progresiv și regresiv, persoanele internate trecând dintr-un regim în altul, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

În fiecare centru educativ se constituie un consiliu educativ, al cărui scop este individualizarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru educativ, prin stabilirea asistenței educaționale, psihologice și sociale acordate fiecărei persoane internate.

Consiliul educativ este alcătuit din directorul centrului, care este și președintele consiliului, directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială, educatorul responsabil de caz, învățătorul sau dirigintele, un psiholog, un asistent social și șeful serviciului supraveghere, evidență și acordare drepturi persoane internate.

La lucrările consiliului educativ pot participa, în calitate de invitați, în cazul minorilor, un consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află centrul educativ și un reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București pe teritoriul căruia se află centrul educativ.

Secretariatul consiliului educativ este asigurat de către o persoană din cadrul serviciului educativ, alta decât educatorul responsabil de caz.

În fiecare centru de detenție se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a măsurii internării, alcătuită din directorul centrului, care este și președintele comisiei, directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială, directorul adjunct pentru siguranța deținerii, medicul-șef, educatorul responsabil de caz, un psiholog și un asistent social.

La lucrările comisiei prevăzute la alin. (1) pot participa, în calitate de invitați, în cazul minorilor, un consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află centrul de detenție și un reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București pe teritoriul căruia se află centrul de detenție.

Prevederile art. 145 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Regimurile de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție sunt

Regimurile de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție se diferențiază în raport cu gradul de limitare a libertății de mișcare a persoanei internate, precum și cu modul și locul de organizare și desfășurare a activităților.

După terminarea perioadei de carantină și observare, fiecărei persoane internate căreia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplică provizoriu regimul de executare corespunzător cuantumului măsurii educative pe care o execută, potrivit art. 149 alin. (1) și art. 150 alin. (1) .

Dispozițiile art. 33 se aplică în mod corespunzător.

Regimul închis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana internatului, precum și comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea în regimul deschis.

Persoanele internate care execută măsura educativă în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică și prestează muncă în grupuri, în interiorul centrului, sub supraveghere.

Persoanele internate care execută măsura educativă în regim închis pot desfășura activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică sau pot presta muncă în exteriorul centrului, sub pază și supraveghere continuă, cu aprobarea directorului centrului.

Regimul deschis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mică de 3 ani.

În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana internatului, precum și comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea în regimul închis.

Persoanele internate care execută măsura educativă în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoțite în zone din interiorul centrului stabilite prin regulamentul de ordine interioară, desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică și prestează muncă în spații din interiorul centrului, care rămân deschise în timpul zilei.

Persoanele internate care execută măsura educativă în regim deschis pot desfășura activități de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială specifică sau pot presta muncă în afara centrului, însoțite de personal al centrului, cu aprobarea directorului centrului.

Prin regulamentul de aplicare a prezentei legi se stabilesc situațiile în care activitățile menționate la alin. (4) pot fi desfășurate în exteriorul centrului fără însoțirea persoanelor internate.

Dispozițiile art. 38 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Comisia prevăzută la art. 146 stabilește regimul de executare a măsurii educative a internării în centrul de detenție, dispozițiile art. 39 aplicându-se în mod corespunzător.

La stabilirea regimului de executare se ține seama dacă măsura educativă se execută ca urmare a revenirii de către instanță asupra înlocuirii sau liberării din centrul educativ, potrivit dispozițiilor art. 125 alin. (6) din Codul penal .

Comisia prevăzută la art. 146 are obligația să analizeze, după executarea unei pătrimi din durata măsurii educative, conduita persoanei internate și eforturile depuse în vederea reintegrării sociale. În cazul în care comisia apreciază că se impune schimbarea regimului de executare, dispune, în acest sens, prin hotărâre.

Schimbarea regimului de executare din regimul închis în regimul deschis se poate dispune dacă persoana internată a avut o bună conduită, a dovedit interes constant în cadrul activităților de instruire școlară și formare profesională, precum și în cadrul altor programe desfășurate în centru și a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale.

În activitatea sa, comisia ține cont și de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de persoanele internate, aprobate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Schimbarea regimului de executare din regimul deschis în regimul închis se poate dispune în orice moment al executării măsurii internării în centrul de detenție, dacă persoana internată a fost sancționată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau pentru abateri disciplinare grave repetate.

Împrejurările prevăzute la alin. (2) sau (3) sunt constatate printr-un raport care este adus la cunoștința persoanei internate sub semnătură.

Hotărârea comisiei prevăzute la art. 146 , prin care se dispune menținerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde și termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de 6 luni.

Comisia prevăzută la art. 146 are obligația de a analiza, periodic, situația persoanei condamnate la împlinirea termenului stabilit conform alin. (6) .

Împotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare, persoana internată poate formula plângere, care este soluționată potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (11)-(22) , care se aplică în mod corespunzător.

Primirea persoanelor internate într-un centru educativ sau într-un centru de detenție se face în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă, după stabilirea identității acestora, dispozițiile art. 43 aplicându-se în mod corespunzător.

În termen de 3 zile de la primirea persoanei internate în centru, directorul centrului ia măsuri pentru informarea în scris a familiei sau a reprezentantului legal, cu privire la posibilitățile vizitării și la modalitățile de sprijinire a procesului de reintegrare socială desfășurat în centru.

Transferarea persoanei internate în alt centru, pentru motive întemeiate, se dispune la propunerea consiliului educativ sau a comisiei prevăzute la art. 146 sau la cererea persoanei internate, a familiei ori a reprezentantului legal al acesteia, cu avizul consiliului educativ ori al comisiei prevăzute la art. 146 , de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Dispozițiile art. 43 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care se decide transferarea persoanei internate într-un alt centru sau într-un centru de reținere și arestare preventivă sau de arestare preventivă, soluționarea contestațiilor prevăzute de prezentul titlu, formulate de persoana ce urmează a fi transferată până la data dispoziției de transfer, se face, de urgență, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la centrul de la care s-a dispus transferul, înainte de realizarea efectivă a transferului.

Dispozițiile art. 46-55 se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor internate.

Minorii execută măsura educativă privativă de libertate separat de persoanele internate tinere și de cele cu vârsta mai mare de 21 de ani.

Fiecare persoană internată are dreptul la educație, conform nevoilor și capacităților sale, precum și la o pregătire profesională adecvată.

Învățământul și formarea profesională sunt asigurate de personal didactic calificat, în clase afiliate școlilor publice sau în cadrul școlilor din incinta centrului.

Persoanele internate urmează cursurile învățământului general obligatoriu.

Dispozițiile prevăzute la cap. V din titlul III se aplică în mod corespunzător și persoanelor care execută măsuri educative privative de libertate.

Reprezentanții organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale al căror obiect de activitate se circumscrie problematicii asistenței acordate minorilor pot vizita centrele educative și de detenție și pot lua contact cu persoanele internate, cu aprobarea directorului centrului.

Minorilor li se asigură 8 ore de somn pe zi.

Vizita intimă se acordă persoanelor internate căsătorite și care au vocația legală de a se căsători la data acordării acestui drept, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 69 .