LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Persoanele internate pot presta o muncă, în condițiile legislației muncii, potrivită cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele lor, dacă nu le sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea școlară și profesională.

Persoanele internate pot presta o muncă numai cu avizul medicului centrului educativ sau al centrului de detenție.

Organizarea muncii prestate de către persoanele internate se face avându-se în vedere exclusiv interesul reintegrării lor sociale.

Minorii internați nu prestează muncă pe timpul nopții.

Dispozițiile art. 83-86 și art. 88 se aplică în mod corespunzător.

Veniturile prevăzute la art. 86 se încasează de către administrația centrului în care se află persoana internată și se repartizează după cum urmează

Administrația are obligația de a aduce la cunoștința persoanei internate încheierea unui contract de asigurare privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării măsurii educative privative de libertate. Plata contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevăzută la alin. (6) lit. a) repartizată pe numele persoanei internate.

În cazul în care persoana internată a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în centru, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (6) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părții civile.

Persoana internată poate obține venituri și prin valorificarea lucrărilor realizate în cadrul atelierelor ocupaționale.

Venitul obținut potrivit alin. (1) revine în totalitate persoanei internate, după deducerea cheltuielilor necesare efectuării lucrărilor, din care poate folosi pe durata executării măsurii internării 90%, iar 10% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate.

Asistența educațională, psihologică și socială a persoanelor internate în centrul educativ și în centrul de detenție are ca principal scop reintegrarea și responsabilizarea socială a acestora.

Activitățile prevăzute la alin. (1) se desfășoară cu un număr corespunzător de: educatori, preoți, agenți tehnici, monitori sportivi, personal specializat pentru ateliere ocupaționale, precum și psihologi și asistenți sociali.

Asistența educațională, psihologică și socială specifică centrelor educative și centrelor de detenție reprezintă un ansamblu structurat de programe și activități, care oferă persoanei internate posibilitatea de a dobândi aptitudini care să determine adoptarea unui comportament constructiv, autonom și responsabil în cadrul comunității.

Asistența educațională, psihologică și socială are următoarele componente: instruire școlară, orientare și formare profesională, activități educaționale, de asistență psihologică și asistență socială, moral-religioase, individuale și de grup, precum și activități de menținere a unei vieți active.

Condițiile de organizare și desfășurare a activităților prevăzute la alin. (4) se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

Centrul educativ, respectiv centrul de detenție înaintează către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din unitatea administrativ-teritorială în care își are domiciliul persoana internată un raport social personalizat, pentru persoana care mai are 3 luni până la împlinirea termenului la care acesta dobândește vocația de a fi liberată, potrivit dispozițiilor art. 124 alin. (4), respectiv ale art. 125 alin. (4) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile art. 89 alin. (9) și (10) și ale art. 90-92 se aplică în mod corespunzător.

În procesul de instruire școlară, activitățile extracurriculare și cele de suport psihopedagogic sunt asigurate de către personalul angajat al centrelor.

Persoanele internate pot primi burse sociale sau de studii din partea organizațiilor neguvernamentale, a instituțiilor de învățământ sau a altor persoane fizice și juridice, cu acordul consiliului educativ sau al comisiei prevăzute la art. 146 .

Asistența psihologică și asistența socială se desfășoară cu respectarea proiectului educațional al centrului, elaborat în condițiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Activitățile de asistență psihologică și asistență socială în centre sunt realizate de personalul din compartimentele de specialitate ale acestora, cu participarea familiei, a instituțiilor publice, a asociațiilor și fundațiilor, precum și a altor reprezentanți ai societății civile.

Activitățile prevăzute la alin. (1) se desfășoară în funcție de nevoile de dezvoltare a persoanei internate și de posibilitățile de reintegrare socială a acesteia, atât în interiorul centrului, cât și în comunitate.

Pentru fiecare persoană internată, consiliul educativ sau, după caz, comisia prevăzută la art. 146 stabilește, odată cu regimul de executare, și Planul de intervenție recuperativă.

Planul de intervenție recuperativă este întocmit în baza evaluării multidisciplinare, din perspectivă educațională, psihologică și socială, și este actualizat ori de câte ori este necesar.

Prin Planul de intervenție recuperativă sunt stabilite, în funcție de nevoile de dezvoltare ale persoanei internate, durata și regimul de executare a măsurii educative privative de libertate, activitățile și programele de instruire școlară și formare profesională, educative, culturale, moral-religioase, de asistență psihologică și asistență socială în care este inclusă persoana internată, cu consultarea acesteia.

Pentru interesul manifestat în procesul educativ și pentru participarea activă la activitățile organizate în centru, precum și pentru un comportament adecvat față de celelalte persoane internate și față de personalul centrului, se pot acorda următoarele recompense

Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către consiliul educativ sau de comisia prevăzută la art. 146 , la propunerea personalului care desfășoară activități directe cu persoanele internate, cu excepția învoirilor care depășesc 48 de ore, care se acordă de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea consiliului educativ sau a comisiei prevăzute la art. 146 .

Dispozițiile art. 81 și 82 referitoare la obligațiile și interdicțiile persoanelor condamnate se aplică în mod corespunzător persoanelor internate.

Persoanele internate au și următoarele obligații

Dispozițiile art. 100 se aplică în mod corespunzător.

Constituie abateri disciplinare foarte grave încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 172 alin. (2) .

Sancțiunile care pot fi aplicate minorilor în cazul săvârșirii abaterilor disciplinare sunt

Persoanelor majore internate li se pot aplica sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) , precum și

Sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se aplică doar pentru fapte comise în timpul sau în legătură cu exercitarea activităților respective.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. d) și alin. (2) nu se aplică femeilor însărcinate sau celor care au în îngrijire copii în vârstă de până la un an.

Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) sunt însoțite, în mod obligatoriu, de ședințe de consiliere psihologică sau de psihoterapie.

Dispozițiile art. 101 alin. (2) și (4)-(6) și ale art. 102-104 se aplică în mod corespunzător.

Centrele educative dispun de amenajările, dispozitivele, personalul și mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea și controlul perimetrelor, al spațiilor interioare și al căilor de acces.

În fiecare centru educativ funcționează un serviciu de supraveghere și însoțire subordonat directorului centrului, care are drept scop zădărnicirea acțiunilor de sustragere de la executarea măsurii educative a internării în centru, precum și a oricăror acțiuni ilicite, care lezează dreptul de proprietate și integritatea materială a bunurilor și valorilor acestuia.

Măsurile necesare pentru siguranța centrului de detenție se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) .

Dispozițiile art. 15-23 și ale art. 25-29 se aplică în mod corespunzător.

Înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, persoanelor internate li se poate înlocui măsura internării în centrul de detenție sau în centrul educativ cu măsura educativă a asistării zilnice, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 124 alin. (4) și, respectiv, art. 125 alin. (4) din Codul penal .

Consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , cu participarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în calitate de președinte, și a unui consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află centrul, stabilește dacă minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese în vederea reintegrării sociale, în prezența acestuia, și formulează propunerea de înlocuire a internării cu măsura educativă a asistării zilnice. La formularea propunerii se ține seama și de perioadele de internare anterioare.

La analiza situației minorului, consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , în componența prevăzută la alin. (2) , poate lua în considerare implicarea acestuia în muncă.

Propunerea formulată conform alin. (2) , cuprinsă într-un proces-verbal motivat, împreună cu documentele care atestă mențiunile consemnate în acesta, se înaintează instanței competente potrivit art. 516 alin. (2) și art. 517 alin. (2) din Codul de procedură penală .

Dispozițiile art. 97 alin. (4)-(8) și alin. (10)-(13) se aplică în mod corespunzător. Termenul pe care îl fixează consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , în componența prevăzută la alin. (2) , în cazul în care constată că persoana internată nu îndeplinește condițiile pentru înlocuirea măsurii internării în centrul de detenție sau în centrul educativ cu măsura educativă a asistării zilnice, nu poate fi mai mare de 4 luni.

După împlinirea vârstei de 18 ani, persoanele internate pot fi liberate dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 124 alin. (4) și, respectiv, art. 125 alin. (4) din Codul penal .

În prezența persoanei internate, consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , cu participarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în calitate de președinte, și a unui consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află centrul, stabilește dacă aceasta a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese în vederea reintegrării sociale și formulează propunerea de liberare din centrul educativ sau de detenție. La formularea propunerii se ține seama și de perioadele de internare anterioare.

La analiza situației persoanei internate, consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , în componența prevăzută la alin. (2) , poate lua în considerare implicarea în muncă.

Propunerea formulată conform alin. (2) , cuprinsă într-un proces-verbal motivat, care cuprinde poziția membrilor comisiei față de propunerea de liberare, împreună cu documentele care atestă mențiunile consemnate în acesta, se înaintează instanței competente potrivit art. 516 alin. (2) și art. 517 alin. (2) din Codul de procedură penală .

Dispozițiile art. 97 alin. (4)-(8) și (10)-(13) se aplică în mod corespunzător. Termenul pe care îl fixează consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , în componența prevăzută la alin. (2) , în cazul în care constată că persoana internată nu îndeplinește condițiile pentru liberarea din centrul educativ sau de detenție, nu poate fi mai mare de 6 luni.

Înlocuirea măsurii internării în centrul educativ sau de detenție cu măsura educativă a asistării zilnice și liberarea se dispun de către instanța din circumscripția teritorială în care se află centrul, corespunzătoare în grad instanței de executare, la cererea persoanei internate sau la propunerea făcută potrivit art. 179 și 180 .

Când instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile pentru înlocuirea măsurii internării în centrul educativ sau de detenție cu măsura educativă a asistării zilnice sau a liberării, prin hotărârea de respingere, fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită. Termenul nu poate fi mai mare decât cel stabilit potrivit art. 179 alin. (5) și art. 180 alin. (5) .

Hotărârea instanței poate fi atacată cu contestație la instanța din circumscripția teritorială în care se află centrul, corespunzătoare în grad instanței care a avut competența să judece apelul hotărârii prin care s-a aplicat măsura educativă, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestația formulată de procuror este suspensivă de executare.

O copie de pe hotărârea rămasă definitivă prin care s-a dispus înlocuirea măsurii sau liberarea din centrul educativ sau de detenție se comunică serviciului de probațiune și organelor de poliție competente.

Dacă în cursul executării unei măsuri educative privative de libertate persoana internată, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un comportament prin care influențează negativ sau împiedică procesul de recuperare și reintegrare a celorlalte persoane internate, administrația centrului poate cere instanței stabilite, potrivit art. 181 , continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.

Prin comportament care influențează negativ sau împiedică procesul de recuperare și reintegrare a celorlalte persoane internate se înțelege

Consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 , cu participarea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în calitate de președinte, și a asistentului social, din oficiu sau la sesizarea comisiei de disciplină, analizează situația persoanei internate care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la alin. (2) , în prezența acesteia, și poate propune continuarea executării măsurii educative privative de libertate în penitenciar.

Propunerea motivată de continuare a executării măsurii educative privative de libertate în penitenciar este cuprinsă într-un proces-verbal. Procesul-verbal, împreună cu documentele care atestă mențiunile consemnate în acesta, se înaintează instanței competente potrivit art. 518 din Codul de procedură penală, după ce acesta a fost comunicat persoanei internate.

Dispozițiile art. 97 alin. (12) și (13) se aplică în mod corespunzător.

Hotărârea instanței este definitivă.

Dispozițiile art. 105 și 106 privind dosarul individual al persoanei condamnate și registrele privind persoanele condamnate se aplică în mod corespunzător și persoanelor internate.

Persoana internată în centru, reprezentantul legal sau apărătorul acesteia are acces, în prezența persoanei anume desemnate de directorul centrului, la dosarul individual.

Executarea măsurii educative a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție poate fi amânată în următoarele cazuri

Executarea măsurii educative a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție poate fi întreruptă în cazurile prevăzute la alin. (1) .

Secțiunile a 2-a și a 3-a ale cap. III , precum și cap. IV din titlul V privind executarea hotărârilor penale din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător, cu excepțiile din prezenta lege.

Introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ și centru de detenție, în scopul folosirii lor de către deținuți, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Dacă fapta este săvârșită de către personalul administrației locului de deținere sau personalul centrelor de reținere și arestare preventivă, pedeapsa este închisoarea de la un an la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.

Introducerea în mod ilicit de bunuri și obiecte interzise prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, precum și a obiectelor și bunurilor permise a fi primite, folosite și păstrate de persoanele supuse pedepselor și măsurilor privative de libertate, în penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ și centru de detenție, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.

Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se fac de către personalul locului de deținere.

Bunurile care au făcut obiectul contravenției se confiscă, prevederile art. 20 aplicându-se în mod corespunzător.

Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1) , agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Contravenției prevăzute la alin. (1) îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile prezentului articol nu sunt aplicabile deținuților.

Prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu excepția art. 187 alin. (2) care intră în vigoare la 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului alineat, dar nu mai târziu de data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul adoptă hotărârea privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispozițiilor prezentei legi.

În termenul stabilit la alin. (2) , Consiliul Superior al Magistraturii adoptă regulamentul de organizare a activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

În vederea desfășurării activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate în spațiile amenajate, puse la dispoziție conform prevederilor art. 9 alin. (6) , dotarea spațiilor cu mijloace materiale se va realiza prin transfer de la administrația penitenciarului sau, după caz, a centrului de reținere și arestare preventivă, centrului de arestare preventivă, centrului educativ și centrului de detenție la Ministerul Justiției sau, dacă acestea nu au fost deja dotate, prin cheltuieli de investiții de către Ministerul Justiției.

Până la intrarea în vigoare a actelor normative subsecvente, emise în executarea prezentei legi, se vor aplica prevederile actelor normative existente, în măsura în care nu contravin acesteia, tuturor unităților penitenciare, centrelor educative, centrelor de detenție, centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și centrelor de arestare preventivă.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, penitenciarele pentru minori și tineri și centrele de reeducare se reorganizează în centre de detenție și centre educative.

Personalul didactic titular încadrat în centrele de reeducare poate fi preluat, la cerere, ca personal contractual, potrivit pregătirii profesionale și nevoilor de personal ale sistemului administrației penitenciare.