LEGE nr. 168 din 12 noiembrie 1999 (*actualizata*) privind solutionarea conflictelor de muncă (actualizata până la data de 27 iulie 2007*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În cazul în care conflictul de interese nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii și Protectiei Sociale, părțile pot hotari, prin consens, inițierea procedurii de mediere.
Mediatorii sunt aleși de comun acord de către părțile aflate în conflict de interese dintre persoanele care au calitatea de mediator.
Mediatorii sunt numiti anual de ministrul muncii și protectiei sociale, cu acordul Consiliului Economic și Social.
Procedura de mediere a conflictelor de interese se stabileste prin contractul colectiv de muncă incheiat la nivel național.
Durata medierii nu poate depăși 30 de zile calculate de la data la care mediatorul ales a acceptat medierea conflictului de interese.
Părțile aflate în conflict de interese au obligația de a pune la dispoziție a mediatorului datele necesare pentru indeplinirea misiunii sale. Mediatorul are dreptul sa convoace părțile și să le ceara relatii scrise cu privire la revendicarile formulate.
La incheierea misiunii sale mediatorul are obligația sa intocmeasca un raport cu privire la situația conflictului de interese, să își precizeze parerea cu privire la eventualele revendicari rămase nesolutionate; raportul va fi transmis fiecarei părți, precum și Ministerului Muncii și Protectiei Sociale.
Pentru activitatea depusa mediatorul va primi un onorariu, stabilit de comun acord între acesta și părțile aflate în conflict de interese.
Onorariul se depune de către părți la Ministerul Muncii și Protectiei Sociale la data începerii procedurii de mediere.
Pe întreaga durata a unui conflict de interese părțile aflate în conflict pot hotari prin consens ca revendicarile formulate să fie supuse arbitrajului unei comisii.
Hotărârile pronuntate de comisia de arbitraj sunt obligatorii pentru părți și completeaza contractele colective de muncă.
Comisia de arbitraj se compune din 3 arbitri desemnați după cum urmeaza
un arbitru, de către conducerea unității
un arbitru, de către sindicatele reprezentative sau, după caz, de către reprezentantii salariatilor
un arbitru, de către Ministerul Muncii și Protectiei Sociale.
Lista cuprinzand persoanele care pot fi desemnate arbitri se stabileste o dată pe an, prin ordin al ministrului muncii și protectiei sociale, dintre specialistii în domeniul economic, tehnic, juridic și din alte profesii, cu acordul Consiliului Economic și Social.
Comisia de arbitraj își desfășoară activitatea de solutionare a conflictului de interese la sediul Ministerului Muncii și Protectiei Sociale sau, după caz, la sediul directiei generale de muncă și protecție sociala. (2) Ministerul Muncii și Protectiei Sociale sau, după caz, directia generală de muncă și protecție sociala asigura activitatea de secretariat a comisiei de arbitraj.
Procedura de lucru a comisiei de arbitraj se stabileste printr-un regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii și protectiei sociale și al ministrului justiției, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
După stabilirea comisiei de arbitraj părțile sunt obligate să depună la aceasta întreaga documentatie privind revendicarile formulate și susținerea acestora.
În termen de 3 zile de la primirea documentatiei prevăzute la art. 37 comisia de arbitraj are obligația sa convoace părțile și sa dezbata împreună cu acestea conflictul de interese, pe baza dispozițiilor legale și a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
Comisia de arbitraj se pronunță în termen de 5 zile de la data incheierii dezbaterilor printr-o hotărâre irevocabila. (3) Hotărârea motivata se comunică părților în termen de 24 de ore de la pronuntare. Sub sancțiunea nulitatii, hotărârea trebuie însoțită de dovezile de convocare a părților.
Hotărârea comisiei de arbitraj face parte din contractul colectiv de muncă. Începând cu data pronuntarii hotărârii de către comisia de arbitraj conflictul de interese inceteaza.
Pentru activitatea desfășurată în solutionarea unui conflict de interese membrii comisiei de arbitraj primesc un onorariu care se stabileste și se plateste de către părțile în conflict, în mod egal. În situația în care nu se realizează acordul părților cu privire la cuantumul onorariului, acesta se stabileste de Ministerul Muncii și Protectiei Sociale, ținându-se seama și de propunerile părților.
Greva constituie o incetare colectiva și voluntara a lucrului intr-o unitate și poate fi declarata pe durata desfășurării conflictelor de interese, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
Greva poate fi declarata numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de prezenta lege și dacă momentul declanșării a fost adus la cunoștința conducerii unității de către organizatori cu 48 de ore înainte.
Înainte de declanșarea grevei medierea și arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii numai dacă părțile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.
Hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puțin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective.
Pentru salariații unităților în care nu sunt organizate sindicate reprezentative hotărârea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel puțin unei pătrimi din numărul salariatilor unității sau, după caz, ai subunitatii, compartimentului sau grupului de salariati în care s-a declansat conflictul de interese.
Grevele pot fi de avertisment, propriu-zise și de solidaritate.
Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de doua ore, dacă se face cu încetarea lucrului, și trebuie, în toate cazurile, sa preceada cu cel puțin 5 zile greva propriu-zisa.
Greva de solidaritate poate fi declarata în vederea sustinerii revendicarilor formulate de salariații din alte unități.
Hotărârea de a declara greva de solidaritate poate fi luata, cu respectarea prevederilor art. 42 alin. (1), de către organizațiile sindicale reprezentative afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliat sindicatul organizator. În cazul grevelor de solidaritate prevederile art. 42 alin. (2) nu se aplică.
Greva de solidaritate nu poate avea o durată mai mare de o zi și trebuie anunțată în scris conducerii unității cu cel puțin 48 de ore înainte de data încetării lucrului.
Sindicatele reprezentative sau, după caz, reprezentantii aleși ai salariatilor îi reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, în relatiile cu unitatea, inclusiv în fața instanțelor judecătorești, în cazurile în care se solicita suspendarea sau încetarea grevei.
Pe durata în care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii ori arbitrajului acestia nu pot declara greva.
În situația în care, după declararea grevei, jumătate din numărul salariatilor care au hotarat declararea grevei renunta la greva, aceasta inceteaza.
Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic și social ale salariatilor.
Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice.
Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe.
Pe durata unei greve declansate intr-o unitate pot inceta activitatea și salariații unor subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declanșarea conflictului de interese.
În situațiile prevăzute la alin. (2) revendicarile sunt cele formulate la declanșarea conflictului de interese.
Dacă este posibil, salariații care nu participa la greva își pot continua activitatea.
Salariații aflati în greva trebuie să se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activității de către cei care nu participa la greva.
Organizatorii grevei, împreună cu conducerea unității au obligația ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unității și să asigure functionarea continua a utilajelor și a instalațiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viața sau pentru sănătatea oamenilor.
Pe durata grevei conducerea unității nu poate fi împiedicată să își desfasoare activitatea de către salariații aflati în greva sau de organizatorii acesteia. Conducerea unității nu poate incadra salariati care să îl inlocuiasca pe cei aflati în greva.
Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, nu reprezinta o încălcare a obligațiilor de serviciu ale salariatilor și nu poate avea consecinte negative asupra grevistilor sau asupra organizatorilor.
Pe durata grevei salariații își mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, cu excepția drepturilor salariale.
Conducerile unităților pot solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data începerii sau continuarii grevei, dacă prin aceasta s-ar pune în pericol viața sau sănătatea oamenilor.
Cererea de suspendare se adreseaza curtii de apel în a carei circumscriptie își are sediul unitatea și se solutioneaza în termen de 7 zile de la înregistrare.
Hotărârile pronuntate sunt irevocabile.
În timpul grevei organizatorii acesteia continua negocierile cu conducerea unității, în vederea satisfacerii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului de interese.
În cazul în care organizatorii grevei și conducerea unității ajung la un acord, conflictul de interese este solutionat și greva inceteaza.
Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligația prevăzută la alin. (1) atrage raspunderea patrimoniala a acestora pentru pagubele cauzate unității.
Dacă unitatea apreciaza ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, ea se poate adresa tribunalului în a cărui circumscriptie își are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instanței încetarea grevei.
Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, și dispune citarea părților.
Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita încetarea grevei și pronunță de urgenta o hotărâre prin care, după caz
respinge cererea unității
admite cererea unității și dispune încetarea grevei ca fiind ilegala. (2) Hotărârile pronuntate de tribunal sunt definitive.
Tribunalul și Curtea de apel solutioneaza cererea sau, după caz, recursul, potrivit procedurii prevăzute pentru solutionarea conflictelor de muncă.
În cazul în care dispune încetarea grevei ca fiind ilegala, instantele, la cererea celor interesati, pot obliga persoanele vinovate de declanșarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri.
În situația în care greva s-a derulat pe o durată de 20 de zile, fără ca părțile implicate sa fi ajuns la o înțelegere, și dacă continuarea grevei ar fi de natura sa afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unității poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj.
Cererea de arbitrare se adreseaza organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese.
Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii și al instituțiilor și structurilor din subordinea sau coordonarea acestuia, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul României, personalul militar și funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative și din instituțiile și structurile din subordinea sau coordonarea acestuia, personalul militar al Serviciului Roman de Informații, al Serviciului de Informații Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum și alte categorii de personal cărora, prin legi organice, li se interzice exercitarea acestui drept.
Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecarii în misiune și până la terminarea acesteia.
Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul român.
În unitatile sanitare și de asistența sociala, de telecomunicatii, ale radioului și televiziunii publice, în unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unitatile care asigura transportul în comun și salubritatea localitatilor, precum și aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, căldură și apa, greva este permisa cu condiția ca organizatorii și conducătorii grevei să asigure serviciile esentiale, dar nu mai puțin de o treime din activitatea normala, cu satisfacerea necesitatilor minime de viața ale comunitatilor locale.
Salariații din unitatile sistemului energetic național, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu condiția asigurarii a cel puțin unei treimi din activitate, care să nu puna în pericol viața și sănătatea oamenilor și care să asigure functionarea instalațiilor în deplina siguranța.