LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România

În conformitate cu prevederile constituționale, Marea Adunare Naționala, iar în intervalul dintre sesiunile acesteia, în caz de urgenta, Consiliul de Stat, proclama în interesul apărării tarii, a ordinii publice sau a securității statului, starea de necesitate în unele localități sau pe întreg teritoriul tarii, declara mobilizarea parțială sau generală ori starea de război. Starea de război poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuala armate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită.

Tratativele privind suspendarea totală a ostilităților pe timp determinat pentru încheierea armistitiului general ori local, încetarea stării de război ori încheierea tratatului de pace, pot fi duse numai cu aprobarea Marii Adunări Naționale iar în intervalul dintre sesiunile acesteia, a Consiliului de Stat, la propunerea Consiliului Apărării R.S.R., de către persoanele împuternicite de acestea. Tratatele pentru suspendarea ostilităților pe un anumit sector al frontului și pentru o durată limitată pot fi duse de comandantii locali din împuternicirea comandantului suprem al forțelor armate.

Consiliul Apărării al R.S

Consiliul de Miniștri organizează aplicarea măsurilor generale privind apărarea tarii, potrivit hotărîrilor Consiliului Apărării R.S.R., în care scop

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne infaptuiesc, potrivit legii, politica partidului și statului în domeniul apărării tarii, a ordinii publice și a securității statului, fiecare în domeniul sau de activitate; participa împreună cu celelalte ministere și organe centrale ale administrației de stat, cu comitetele executive ale consiliilor populare și cu orice alte organizații socialiste, la pregătirea populației, teritoriului și economiei, pentru apărare. În acest scop, Ministerul Apărării Naționale

Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, elaborează propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război. La elaborarea și aplicarea planului de mobilizare a economiei naționale, Comitetul de Stat al Planificarii îndeplinește aceleași atribuții ce-i revin prin lege cu privire la planurile de stat curente și de perspectiva. Împreună cu titularii de plan, Comitetul de Stat al Planificarii propune realizarea, prin planurile de stat curente și de perspectiva, a măsurilor privind pregătirea de mobilizare a economiei și teritoriului.

Ministerul Finanțelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei naționale, elaborează propuneri pentru proiectul planului financiar centralizat și proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război. Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, propune măsuri pentru acoperirea financiară a planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.

Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat și organizațiile centrale cooperatiste iau măsuri din timp de pace, fiecare în domeniul sau de activitate, pentru pregătirea de mobilizare a economiei și a teritoriului în vederea satisfacerii nevoilor de apărare și asigurarea desfășurării normale a activităților economice, sociale și politice pe timp de război. Ministerul Educației și Învățămîntului împreună cu Ministerul Sănătății vor introduce în programul de învățămînt al facultăților de medicina, al școlilor de asistenți medicali și școlilor de surori medicale cicluri de lecții privind medicina în campanie. Pentru elaborarea materialului didactic, Ministerul Apărării Naționale va acorda asistența tehnica necesară. Organele de conducere colectivă ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației de stat, precum și ale organizațiilor centrale cooperatiste, vor analiza, ori de cîte ori este nevoie, modul în care au fost îndeplinite, de către aceste organe și organizații centrale și unitatiile subordonate lor, sarcinile pentru apărare. Miniștrii sau conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat și cooperatiste vor desemna pe unul dintre adjunctii lor să se ocupe nemijlocit de rezolvarea tuturor problemelor de apărare în cadrul organelor centrale respective sau al unităților subordonate, care va tine legătură directa cu Ministerul Apărării Naționale - Marele stat major. Miniștrii, conducătorii celorlalte organe ale administrației de stat și cooperatiste, precum și conducătorii oricăror organizații socialiste răspund, fiecare în domeniul sau de activitate, de realizarea sarcinilor de apărare luînd în acest scop toate măsurile ce se impun; prezintă Consiliului Apărării, ori de cîte ori li se cere, rapoarte privind stadiul pregătirii populației, teritoriului și economiei naționale pentru apărare.

Consiliile populare județene, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale, precum și comitetele lor executive, iau măsuri în unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese aceste consilii populare, pentru pregătirea de subordonare și a teritoriului, precum și pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naționale. Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București întocmesc, țin la curent și pun la dispoziția centrelor militare monografia economică militară a unităților administrativ-teritoriale respective.

În vederea coordonării și realizării măsurilor de apărare pe plan local, la județe, municipii, sectoare ale municipiului București, orașe și comune, funcționează consilii locale de apărare, organe deliberative, care au sarcina de a soluționa problemele de apărare atît în timp de pace, cît și în timp de război.

Consiliul județean de apărare și cel al municipiului București este format din: Președinte

Consiliul municipal, de sector al municipiului București, orasenesc și comunal de apărare este format din: Președinte

Consiliile locale de apărare care funcționează la județe, municipii, sectoare ale municipiului București, orașe sau comune, pe timp de pace sau război au următoarele atribuții principale

Convocarea consiliului local de apărare se face de către președintele acestuia, semestrial și ori de cîte ori este nevoie. În cazul cînd consiliul local de apărare examinează probleme ce se referă la mobilizarea economiei, la apărarea locală antiaeriana sau la pregătirea operativă a teritoriului, pot fi invitați sa participe și conducătorii organizațiilor socialiste interesate.

Pentru rezolvarea operativă a problemelor curente privind organizarea apărării, la județe, municipii, sectoarele municipiului București, orașe și la comune funcționează birouri ale consiliilor locale de apărare formate din: a) la județe, municipii și sectoare ale municipiului București

Organele de conducere colectivă ale tuturor organizațiilor socialiste sînt obligate sa ia toate măsurile necesare în vederea realizării sarcinilor de apărare ce le revin. Ele răspund în fața consiliilor locale de apărare în a căror rază de activitate este situata fiecare organizație, pentru modul în care aduc la îndeplinire sarcinile de apărare.

Toți cetățenii români, indiferent de sex, au datoria să se pregătească pentru fi în măsura sa îndeplinească misiuni în legătură cu apărarea patriei. Pregătirea militară a cetățenilor români pentru apărarea patriei se organizează pe baza conceptiei fundamentale a sistemului de apărare a R.S

Durata și normele generale privind organizarea și desfășurarea pregătirii militare a cetățenilor români cuprinși la formele de pregătire prevăzute la art. 22 lit. B se aproba de către Consiliul Apărării.

Pregătirea militară a cetățenilor în cadrul formelor prevăzute la art. 22 lit. B (lit. b, c și d) se realizează sub coordonarea, controlul și îndrumarea Ministerul Apărării Naționale.

În interesul apărării R.S.R., persoanele apte de muncă, începînd cu vîrsta de 16 ani împliniți, pot fi chemate pentru prestări de servicii, în condițiile prevăzute de legea rechizitiilor.

Forțele armate ale R.S

Cetățenii români fac parte din forțele armate în condițiile stabilite prin prezenta lege.

Serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii români, indiferent de sex, și se îndeplinește de către aceștia în următoarele forme

Cetățenii R.S.R., bărbați, pot fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar, din anul în care împlinesc 20 de ani, pînă la împlinirea virstei de 50 de ani, cu excepțiile prevăzute în art. 45 alin. 2 și 4, art. 57, 62 și 67 din prezenta lege. Între limitele de vîrsta prevăzute la alineatul precedent, pe timpul cît nu îndeplinesc serviciul militar, cetățenii se găsesc în rezerva forțelor armate. Femeile în vîrsta de la 18 la 45 de ani, cetatene ale R.S.R., pot fi luate în evidenta militară și vor putea fi chemate sa îndeplinească serviciul militar în condițiile stabilite prin prezenta lege.

Nu îndeplinesc serviciul militar

Durata serviciului militar este de la 1 an la 4 luni pentru militarii în termen din toate armele, în afară de militarii în termen încorporați la marina militară și la navele graniceresti, pentru care durata serviciului este 2 ani. Pentru stabilirea datei trecerii în rezerva, durata serviciului militar în termen se socotește începînd din prima zi a lunii următoare incorporarii. Durata serviciului militar, ca militari cu termen redus, este de 9 luni. Ținerii prevăzuți la alineatul precedent îndeplinesc serviciul militar după ce au fost declarați reusiti la examenul de admitere în instituțiile de învățămînt superior, înainte de începerea cursurilor anului I. Durata serviciului militar pentru studenții instituțiilor de învățămînt superior stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, care au executat pregătirea militară pe timpul studiilor, este de 2 luni. În caz de nevoie durata serviciului militar în termen poate fi prelungită cu cel mult 8 luni și anume: pentru primele 3 luni, prin ordinul ministrului apărării naționale, iar pentru următoarele 5 luni, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Pentru militarii cu termen redus, durata serviciului militar poate fi prelungită cu cel mult 2 luni și anume: pentru prima luna, prin ordinul ministrului apărării naționale, iar pentru următoarea luna, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. În cazul cînd, din diferite motive, ținerii întrerup îndeplinire serviciului militar, aceștia se considera lasati la vatra și pot fi reincorporati pentru continuarea îndeplinirii serviciului militar, în condițiile și cu durata prevăzute de prezenta lege. Timpul cît militarii în termen condamnați executa pedeapsa închisorii într-o unitate militară disciplinară nu se considera în calculul duratei serviciului militar. După executarea pedepsei,cei în cauza își continua îndeplinirea serviciului militar. În perioada cît executa pedeapsa închisorii într-o unitate militară disciplinară, militarii în termen condamnați au gradul de soldat.

Cetățenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se găsesc în rezerva se numesc rezerviști.

Militarii și rezervistii sînt

Gradele militarilor și rezervistilor, în ordinea lor ierarhica sînt

Militarii depun jurămîntul militar de credința poporului și patriei. Jurămîntul militar are următorul cuprins: "Pentru îndeplinirea datoriei sacre de apărare a patriei înscrisă în Constituție, eu , cetățean al R.S.R., intrînd în rindurile forțelor armate, jur credința nestramutata poporului român și patriei mele socialiste. Jur sa respect legile tarii, sa execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerințele regulamentelor militare și ordinele comandantilor și sefilor mei, atît în timp de pace cît și în timp de război. Jur sa nu-mi precupetesc single și viața pentru a apara pămîntul stramosesc, independenta și suveranitatea patriei, cauza socialismului. Dacă voi calca jurămîntul meu, sa suport pedeapsa aspra a legilor R.S.R.".

În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectuează în fiecare an recrutarea tinerilor. Prin recrutare se înțelege luarea tinerilor în evidenta militară, stabilirea aptitudinilor acestora pentru serviciul militar și repartizarea lor pe arme în vederea incorporarii. Sînt recrutati ținerii care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului cînd se face recrutarea împlinesc vîrsta de minimum 19 ani. Ținerii care cer să fie încorporați înainte de termen pot fi recrutati în anul în care împlinesc vîrsta de 18 ani. Elevii liceelor sau ai altor școli echivalente acestora sînt recrutati în ultimul an de studii, chiar dacă nu au împlinit vîrsta prevăzută la alineatul precedent. Ținerii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul precedente, chiar dacă nu au primit ordine de chemare, sînt obligați să se prezinte în fața comisiilor locale de recrutare-încorporare în perioada recrutarii, sau cel tirziu pînă în ultima luna a anului respectiv, la centrele militare județene, pentru a fi recrutati. Ținerii recrutati de comisiile locale de recrutare-încorporare se numesc recruti.

Recrutarea tinerilor și încorporarea recrutilor se fac de către comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lîngă centrele militare, comisii ce pot funcționa atît în localitățile de reședința ale centrelor militare, cît și în alte localități. Pe lîngă un centru militar pot funcționa una sau mai multe comisii locale de recrutare-încorporare. Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din: Președinte

Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuții

Ținerii sau recrutii pot face contestație împotriva hotărîrilor comisiilor locale de recrutare-încorporare la comisia judeteana, respectiv a municipiului București, de recrutare-încorporare, care se constituie din: Președinte

Pentru clarificarea situației medico-militare a recrutilor în perioada dintre recrutare și încorporare, precum și a rezervistilor, se pot organiza la nevoie, pe lîngă centrele militare, la propunerea acestora, comisii de expertiza medico-militară, compuse din: Președinte

Examinarea medicală de specialitate la comisiile de recrutare-încorporare și la comisiile de expertiza medico-militară se efectuează în spitale sau policlinici, de către medici specialiști sau medici primari, desemnați de directorul direcției sanitare județene sau a municipiului București. Acești medici fac parte din comisiile de recrutare-încorporare sau, după caz, din comisiile de expertiza medico-militară.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București asigura comisiilor de recrutare-încorporare care funcționează în cuprinsul județului sau municipiului localuri corespunzătoare, iluminatul și incalzitul acestora, mobilier, materiale și personal pentru întreținerea localurilor și personal ajutator pentru întocmirea documentelor de recrutare-încorporare. Cheltuielile ce se fac cu aceste activități se suporta de către comitetele executive ale consiliilor populare. Comitele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, prin direcțiile sanitare, asigura personalul medico-sanitar și auxiliar, precum și instrumentarul medical și medicamentele necesare efectuării examenului medical prevăzut la art. 38 și 41. De asemenea, organizează tratamentul medical și asigura recrutilor asistența și tratament medical gratuit în spitale pentru acele boli care îi fac inapti temporar pentru serviciul militar. Recrutii bolnavi sînt obligați să se prezinte pentru tratament medical la unitățile sanitare la care au fost repartizați.

Recrutarea și încorporarea cetățenilor români aflați în străinătate se efectuează în condițiile prezentei legi, în termen de cel mult 6 luni de la înapoierea lor în țara.

În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectuează în fiecare an încorporarea recrutilor. Prin încorporare se înțelege prezentarea recrutilor la centrele militare, examinarea medicală, repartizarea și trimiterea acestora la unități și formațiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar.

Sînt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen cetățenii români care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului incorporarii împlinesc vîrsta de 20 de ani. Pot fi încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, la cererea acestora, și cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani. Limita maxima de vîrsta pînă la care cetățenii români pot fi chemați sa îndeplinească serviciul militar în termen este de 26 de ani. Cei chemați pînă la împlinirea acestei virste vor fi încorporați și îndeplinesc serviciul militar în termen cu durata prevăzută la art. 31 alin. 1. Absolvenții liceelor sau ai școlilor echivalente acestora sînt chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen în cursul anului în care au absolvit liceul, chiar dacă au vîrsta mai mica de 20 de ani, însă nu înainte de perioada în care se tine în anul respectiv examenul de admitere în instituțiile de învățămînt superior și în școlile de specializare postliceala. Absolvenții liceelor de cultura generală care, pentru a se putea înscrie la concursul de admitere în învățămîntul superior tehnic și agronomic, trebuie să efectueze stagiul de un an în producție, vor fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen numai după efectuarea acestui stagiu dacă nu au reușit la examenul de admitere în învățămîntul superior. Cei care nu vor efectua stagiul în producție vor fi încorporați.