LEGE nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 , precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d)-h) și art. 15 .
Cuantumul pensiei anticipate se stabilește prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr
Tabelul nr. 3 Perioada de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%) până la un an 0,50 între un an și 2 ani 0,45 între 2 și 3 ani 0,40 între 3 și 4 ani 0,35 între 4 și 5 ani 0,30 între 5 și 6 ani 0,25 între 6 și 7 ani 0,20 între 7 și 8 ani 0,15
La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la art. 60 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării și, după caz, prin adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare ori, după caz, în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate și/sau perioadelor asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a)-c) .
Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate opta pentru pensie de invaliditate în situația pierderii capacității de muncă.
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condițiile de pensie pentru limită de vârstă și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza
accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii
altor boli și accidente care nu au legătură cu munca
participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității.
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este
de gradul I, caracterizată de deficiența funcțională gravă, capacitate de muncă și autoservire diminuate
de gradul II, caracterizată de deficiența funcțională accentuată, capacitate de muncă diminuată și capacitate de autoservire păstrată
de gradul III, caracterizată de deficiența funcțională medie, capacitate de muncă diminuată și capacitate de autoservire păstrată.
Pentru orice grad de invaliditate prevăzut la alin. (1) , în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.
Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, cu avizul Ministerului Sănătății.
CNPP, prin intermediul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 , cu excepția urmașilor prevăzuți la art. 76 lit. c) , de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM, în funcție de domiciliul solicitantului. Listele cu privire la locația cabinetelor de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM se vor afișa public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor.
În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate și, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.
În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3) sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.
Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 10 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (4) , termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.
Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă, în funcție de domiciliul persoanei. Contestația se soluționează de către comisiile medicale regionale de contestații.
Comisiile medicale regionale de contestații funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM.
Contestația prevăzută la alin. (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 10 zile de la data soluționării.
Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (6) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.
În vederea efectuării de investigații și examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin INEMRCM, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unități sanitare de specialitate, în condițiile legii.
Listele cu privire la locația unităților sanitare de specialitate se vor afișa public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor.
La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5 , la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor.
Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în conformitate cu legislația în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata.
Indemnizația pentru însoțitor se suportă de la bugetul de stat.
În cazul pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceștia au fost asigurați.
Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz
menținerea în același grad de invaliditate
încadrarea în alt grad de invaliditate
redobândirea capacității de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligația să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit și să prezinte documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.
Revizuirea medicală se poate efectua oricând, atât la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat, precum și din oficiu, ca urmare a convocării justificate de către medicul expert al asigurărilor sociale.
Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleași proceduri de contestare și soluționare, conform prevederilor art. 66 .
Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care
prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă
au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege.
Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face de către medicul expert al asigurărilor sociale, conform listei de afecțiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Sănătății, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
În vederea soluționării cererii de încadrare în grad de invaliditate medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM cu privire la cazurile cu documentație medicală insuficientă și/sau incompletă, precum și în cazurile a căror documentație impune verificarea datelor medicale.
INEMRCM și centrele regionale de expertiză medicală a capacității de muncă pot convoca, pentru expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate. INEMRCM poate convoca pentru expertizare și persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate. Convocarea se va adresa cazurilor pentru care se dispune verificarea expertizei medicale sau evaluarea datelor medicale, în vederea obținerii pensiei de invaliditate.
Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum și persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligația de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (2) . Neprezentarea persoanelor la convocare, precum și refuzul de a efectua investigațiile medicale și examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacității de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plății pensiei de invaliditate.
Încadrarea ulterioară în grad de invaliditate a persoanelor care nu și-au îndeplinit obligația prevăzută la alin. (3) se face numai cu avizul INEMRCM.
Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigațiilor medicale și examinărilor necesare în vederea evaluării/expertizării capacității de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM, centrele regionale de expertiză medicală a capacității de muncă, precum și de către medicul expert al asigurărilor sociale.
În aplicarea prevederilor alin. (1)-(5) , INEMRCM emite avize, rapoarte de expertiză medicală a capacității de muncă, precum și decizii medicale asupra capacității de muncă, cu caracter obligatoriu pentru cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă sau centrele regionale de expertiză medicală a capacității de muncă.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă emise conform alin. (6) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestația se soluționează în termen de 45 de zile și se comunică în termen de 10 zile de la soluționare.
Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă, emise în soluționarea contestațiilor, pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.
Pensionarii de invaliditate, cu excepția celor prevăzuți la art. 71 alin. (1) , sunt obligați să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, cu consultarea medicului curant, în vederea reintegrării socioprofesionale.
Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare constatării, cu excepția situațiilor în care neîndeplinirea obligației este temeinic justificată.
Medicii experți ai asigurărilor sociale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii.
Suspendarea plății pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadei asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) și, după caz, a perioadelor de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate.
Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1) , se face din oficiu și se acordă cuantumul cel mai avantajos.
Indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 69 se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
Pensionarii de invaliditate nu pot opta pentru pensie anticipată.
Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaș
până la vârsta de 16 ani
dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani
pe toată durata invalidității, de orice grad, dacă aceasta sa ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) .
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 77 și la art. 78 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri brute lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Codului fiscal sau dacă acestea sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani.
Pensia de urmaș se stabilește, după caz, din: a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat
pensia de invaliditate gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din numărul total de puncte realizat de susținător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel
50% - pentru un singur urmaș
75% - pentru 2 urmași
100% - pentru 3 sau mai mulți urmași. (3) Copiii și soțul supraviețuitor care au dreptul la o pensie proprie și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după susținătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmași îndreptățiți, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 81 alin. (2) .
Persoanele prevăzute la art. 76 lit. c) și la art. 78 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical și au obligația de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.
La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.
Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 85 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25.
Valorile punctului de pensie sunt următoarele
la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei
la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei; b^1) la data de 1 ianuarie 2022 - 1.586 lei; b^2) la data de 1 ianuarie 2023 - 1.785 lei
începând cu anul 2024, valoarea prevăzută la lit. b^2) se majorează cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică. Majorarea și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Numărul total de puncte realizate de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. (4) În situația asiguraților care, în aceeași perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat și plătit contribuția de asigurări sociale, dovedesc și venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.
La calcularea punctajelor anuale și a punctajului lunar se utilizează două zecimale.
În situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile prezentei legi se diminuează cu raportul dintre cota de contribuție de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuție aferentă fondului de pensii administrat privat și cota de contribuție prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale.
Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează
cuantumul brut al pensiei de invaliditate, în situația prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. a)
cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) și e) .
Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b) , c) și f) punctajul lunar este de 0,25 puncte.
În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1) , se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.
În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1) și care, în aceeași perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau facultativă, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare venitul lunar asigurat.
Partea din cuantumul pensiei aferentă numărului de puncte corespunzătoare perioadelor asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b)-g) se suportă de la bugetul de stat.
Pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de
0,50 puncte pentru gradul I de invaliditate
0,35 puncte pentru gradul II de invaliditate
0,15 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Pentru perioadele în care persoana a fost șomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale.
Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăți compensatorii, pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru șomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale.
Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează
cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii
cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii.
Persoanele prevăzute la art. 53 beneficiază de majorarea punctajelor lunare cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activitate ca persoane cu deficiență vizuală gravă.
Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie pensia minimă, în funcție de stagiul de cotizare realizat.
Pensia minimă se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%.
Pensia minimă se acordă pensionarilor în situația în care cuantumul pensiei, cuvenit sau aflat în plată, are o valoare mai mică decât cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2) .
În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una din categoriile de pensie prevăzute la art. 46 alin. (1) , de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii, ori de pensie din alte state, pensia minimă se acordă în situația în care suma cuantumurilor tuturor acestor venituri nu depășește cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2) .
În situația pensionarilor care au realizat stagiu de cotizare cuprins între 10 și 15 ani, pensia minimă se stabilește în funcție de stagiul de cotizare realizat, într-un procent de 40% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, la care se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat între 11 ani și 14 ani inclusiv.
În situația pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagiu de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie prevăzut de legislația anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, mai mic de 10 ani, în condiții de handicap, precum și ca nevăzător, pensia minimă se stabilește într-un procent de 40% din salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Diferența dintre cuantumul pensiei minime și cuantumul pensiei stabilite potrivit art. 85 alin. (1) se suportă din bugetul de stat.
Prin excepție de la prevederile art. 91 alin. (2) , fiecare beneficiar de pensie de urmaș are dreptul la o pensie minimă în cuantum de 35% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru fiecare urmaș în parte, cu respectarea prevederilor art. 91 alin. (3) .
Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul copiilor orfani de ambii părinți, dacă suma drepturilor cuvenite după fiecare părinte este sub nivelul pensiei minime pentru urmași prevăzute la alin. (1) .
Cuantumul pensiei minime se modifică, ori de câte ori se modifică salariul minim brut pe țară garantat în plată.