LEGE nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
Cererea de pensionare poate fi depusă și de altă persoană decât cele prevăzute la alin. (1) , dacă aceasta declară pe propria răspundere că cererea este semnată olograf atât de titular, cât și de persoana care o depune.
Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.
În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, persoanele care au locul de ședere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă.
Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (3) sau (4) , poate fi retrasă la solicitare, de titular, de reprezentantul legal ori de mandatarul desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.
În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.
Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data îndeplinirii condițiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 94 alin. (3) .
În situația în care cererea este înregistrată cu depășirea termenului prevăzut la art. 94 alin. (3) drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.
În funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează
de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat
de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat
din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului
de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește ulterior decesului susținătorului condițiile prevăzute de lege referitoare la vârsta standard de pensionare.
În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii, cu excepția pensiilor anticipate, care se plătesc de la data încetării calității de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) și pct. II .
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, în cazul în care, la solicitarea casei teritoriale de pensii competente din România, cererea prevăzută la alin. (1) nu a putut fi completată de către solicitant cu toate documentele necesare stabilirii dreptului, în termen de 12 luni de la înregistrare, cererea de pensionare se soluționează prin decizie de respingere.
Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungește cu 30 de zile în cazul persoanelor care au calitatea de asigurat în luna solicitării, precum și în situația în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare față de cele existente în dosarul de pensie.
Decizia de pensie cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 10 zile de la data emiterii ori personal, la sediul instituției emitente.
În termenul prevăzut la alin. (5) , casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului, la solicitarea acestuia, în format electronic, faptul că a fost emisă decizia de pensionare.
Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.
În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluționează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002 , cu modificările ulterioare.
În situația asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. IV, care au depus declarația individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferențe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei și cel ales de contribuabil în declarația individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire, care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.
Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (3) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Cererea prevăzută la alin. (5) se soluționează în termen de 60 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.
Pensionarii pentru limită de vârstă care realizează stagiu de cotizare după data înscrierii la pensie pot solicita recalcularea pensiei o singură dată într-un an calendaristic, în condițiile legii.
Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) și (7) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Deciziile de pensie emise în temeiul prevederilor alin. (5) și (7) pot fi anulate, la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.
În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.
Pensia se plătește titularului sau reprezentantului legal al acestuia.
Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, după cum urmează
la domiciliul/reședința pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP și Compania Națională „Poșta Română“ - S.A.
în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP și băncile comerciale, precum și între CNPP și alte instituții de credit, conform legii.
Prevederile alin. (1) se aplică și în situația celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii.
În situația persoanelor care beneficiază atât de pensie, cât și de alte drepturi bănești, prevăzute la alin. (2) , plata drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se face prin aceeași modalitate de plată, la aceeași adresă sau în același cont curent sau cont de card, pentru toate drepturile cuvenite aceleiași persoane.
CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite lunar beneficiarilor, prin bănci sau prin Compania Națională „Poșta Română“ - S.A., drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) .
În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) la domiciliu/reședință, Compania Națională „Poșta Română“ - S
remite lunar acestora drepturile bănești și documentul de plată întocmit de CNPP.
În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) în cont curent sau în cont de card, documentul de informare cu privire la sumele plătite, întocmit de CNPP, este transmis lunar la domiciliul acestora, în plic închis, pentru respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
Dacă timp de 3 luni consecutive, drepturile bănești prevăzute la alin. (1) lit. a) și alin. (2) , care se achită la domiciliu/reședință, sunt restituite ca neachitate și nu sunt solicitate de beneficiarii în cauză, casa teritorială de pensii procedează la neefectuarea plății respectivelor drepturi, începând cu luna următoare.
În cazul în care, în următoarea lună de după neefectuarea plății, drepturile bănești prevăzute la alin. (7) nu sunt solicitate de beneficiari, casa teritorială de pensii procedează la suspendarea plății acestora, începând cu luna următoare.
Modelul documentului de plată și al celui de informare, prevăzute la alin. (5) și (6) , se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a) , în situația pensionarilor aflați în instituții de asistență socială sau în detenție, plata pensiei se poate face, la cererea titularului, la sediul acestora.
Cheltuielile cu transmiterea către beneficiar a drepturilor prevăzute la art. 100 alin. (1) și (2) , precum și cele cu transmiterea documentelor de informare la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanțează drepturile respective și se determină după cum urmează
prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situația în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor
prin stabilirea unui tarif, pentru un document de informare, în situația în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card
prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
Procentul și tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite.
Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condițiile legii.
Prestațiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinătate pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010 , cu modificările și completările ulterioare, pentru care comisioanele se suportă, proporțional, de către beneficiar și de către casele teritoriale de pensii.
Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, cuvenite și neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor bănești acordate de casele teritoriale de pensii stabiliți pe teritoriul altor state, denumiți în continuare beneficiari nerezidenți, au obligația de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viață.
În vederea aplicării prevederilor alin. (5) , casa teritorială de pensii competentă emite și transmite, la adresa de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, până la data de 31 decembrie, respectiv 30 iunie, un exemplar al certificatului de viață, completat cu detaliile referitoare la beneficiarul nerezident.
Certificatul de viață prevăzut la alin. (5) poate fi transmis de beneficiarul nerezident și din propria inițiativă.
Beneficiarul nerezident are obligația de a semna certificatul de viață, în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.
Modelul unic de certificat de viață se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.
Procedurile referitoare la efectuarea operațiunilor de plată a drepturilor bănești se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.
În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze
pensionarul a decedat
pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia
pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 76 lit. c) , precum și cel prevăzut la art. 78 alin. (1) și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale și rezultatul investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 72 alin. (2) , sau a refuzat să efectueze investigațiile medicale și examinările necesare în vederea evaluării capacității de muncă, după caz
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 76 lit. c) sau cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 73 alin. (1)
copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 76 lit. c)
pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit.
Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a) , se comunică de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Instanțele judecătorești au obligația să comunice, în scris, informațiile de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în situația prevăzută la alin. (1) lit. h) , casei teritoriale de pensii în evidențele căreia se află pensionarul condamnat.
În sistemul public de pensii plata pensiei/indemnizației pentru însoțitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze
pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat
pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală la termen ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale
copilul beneficiar al pensiei de urmaș, prevăzut la art. 76 lit. a) , a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor
soțul supraviețuitor sau copilul urmaș beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii
a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei
beneficiarul nu prezintă sau nu comunică casei teritoriale de pensii competente certificatul de viață în termenul prevăzut la art. 102 alin. (5)
a expirat termenul prevăzut la art. 100 alin. (8)
pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzut la art. 79 , realizează venituri lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Codului fiscal, dacă acestea sunt mai mari decât câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II.
În cazul pensionarului de invaliditate gradul I, care are și calitatea de persoană cu handicap grav, plata indemnizației pentru însoțitor, prevăzută la art. 69 , se suspendă începând cu luna următoare celei în care optează pentru unul dintre drepturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 448/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare.
În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș în condițiile prevăzute la art. 76 lit. b) , care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
În situația pensionarului de invaliditate sau pensionarului urmaș prevăzut la art. 76 lit. c) ori cel prevăzut la art. 78 alin. (1) care nu se prezintă la convocarea INEMRCM, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă sau a medicului expert al asigurărilor sociale ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate, suspendarea plății se face începând cu luna următoare neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 72 alin. (3) .
Suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
În sistemul public de pensii, reluarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se face după cum urmează
potrivit prevederilor convenției de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiată de România, în situația prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. a)
începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situația prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. b)
la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situația prevăzută la art. 73 alin. (1)
de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situația prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. c)
la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situațiile prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. i) și j)
la cerere, începând cu luna următoare exprimării opțiunii la pensie, pentru situația prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. d)
la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului, pentru situația prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. e)
de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viață după expirarea termenelor prevăzute la art. 102 alin. (5)
la cerere, începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate gradul I, care are și calitatea de persoană cu handicap grav, optează pentru plata indemnizației pentru însoțitor prevăzute la art. 69
de la data suspendării, pe baza dovezii continuării studiilor, în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaș prevăzut la art. 105 alin. (3) , cu excepția copilului urmaș, medic rezident, situație în care reluarea plății pensiei se face de la data angajării
la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor, suspendată conform prevederilor art. 105 alin. (1) lit. g) și alin. (5) .
Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescripție și dacă între data suspendării și data reluării plății nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plății.
În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, reluarea plății pensiei, în situația prevăzută la art. 105 alin. (1) lit. h) , se face în baza deciziei medicale asupra capacității de muncă emise de medicul expert al asigurărilor sociale, astfel
începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă
de la data suspendării, dacă documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă au fost transmise casei teritoriale de pensii în termen de un an de la data suspendării, iar depășirea termenului de revizuire nu îi poate fi imputată pensionarului sau instituției competente de la locul de ședere permanentă
începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, dacă termenul prevăzut la lit. b) este depășit.
Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii.
Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea și modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea și reluarea plății acestora, precum și la contestarea deciziilor, se aplică și indemnizațiilor acordate prin legi speciale pentru care stabilirea și plata se află, potrivit legii, în competența materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepția situațiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie potrivit Legii nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent de nivelul acestora, cu excepția
soțului supraviețuitor beneficiar al unei pensii de urmaș care realizează venituri mai mari decât câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, conform prevederilor art. 79
pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II .
Beneficiarii prestațiilor de asigurări sociale și ai celorlalte drepturi stabilite și plătite, conform legii, prin intermediul casei teritoriale de pensii, sunt obligați să comunice acesteia orice schimbare intervenită de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care au fost stabilite sau se plătesc aceste drepturi, în termen de 15 zile de la data apariției schimbării respective.
Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care are calitatea de soț supraviețuitor, copil, părinte sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.
Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul altor drepturi prevăzute de legi speciale pentru care stabilirea și plata revine, conform legii, caselor teritoriale de pensii, dacă legea specială nu dispune altfel.
În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condițiile prezentei legi, următoarele prestații de asigurări sociale
ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor
tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurați și pensionari
ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru al familiei unuia dintre aceștia.
Soțul supraviețuitor, pensionar pentru limită de vârstă, poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar, dacă la data solicitării acestuia îndeplinește următoarele condiții
a realizat stagiul complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5
a împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5
nu s-a recăsătorit
durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani.
Ajutorul lunar prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra cuantumului pensiei susținătorului decedat, aflat în plată sau cuvenit la data decesului, actualizat la data solicitării, după caz.
În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una sau mai multe dintre categoriile de pensie prevăzute în sistemul public de pensii, de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii ori de pensie din alte state, precum și de drepturi stabilite și plătite de casele teritoriale de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea ajutorului lunar se are în vedere nivelul cumulat al tuturor acestor venituri.
Suma drepturilor prevăzute la alin. (1)-(3) nu poate fi mai mare de 80% din salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare, și care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1)-(4) pot opta pentru cel mai avantajos ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor.
Ajutorul pentru soțul supraviețuitor prevăzut la alin. (1) se acordă la cerere, depusă la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază solicitantul.
Acordarea prestațiilor privind tratamentul balnear se face prin acordarea de bilete de tratament asiguraților și pensionarilor sistemului public de pensii, în limita sumelor alocate pentru această prestație, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Numărul total al biletelor de tratament balnear, inclusiv al celor asigurate în unitățile de tratament balnear din proprietatea CNPP, este stabilit anual prin hotărâre a Guvernului.
În vederea stabilirii numărului de bilete de tratament balnear pentru stațiunile balneare se va ține seama de solicitările potențialilor beneficiari, de categoria de confort oferită, precum și de nivelul maxim al tarifelor stabilit prin ordin al președintelui CNPP, conform prevederilor legale în vigoare.
Prestațiile privind tratamentul balnear sunt asigurate în unitățile de tratament din proprietatea CNPP și în completare în unități de profil prin contracte încheiate potrivit legii.
Asigurații și pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condițiile prezentei legi, după cum urmează
gratuit - persoanele beneficiare de pensie de invaliditate din cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale
cu suportarea de către beneficiar a unei contribuții bănești - asigurații și pensionarii, alții decât cei prevăzuți la lit. a) .
Prin excepție de la prevederile alin. (1) se pot acorda bilete de tratament balnear, în condițiile prezentei legi, și soțului/soției asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii, care nu este asigurat/pensionar al sistemului public, cu plata integrală a biletului de tratament.
Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.
Contravaloarea prestațiilor acordate în condițiile prevăzute la alin. (5) lit. a) și diferența dintre contravaloarea prestațiilor și contribuția bănească prevăzută la alin. (5) lit. b) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear, inclusiv categoriile de beneficiari și nivelul contribuției bănești individuale ale acestora, se aprobă anual, prin ordin al președintelui CNPP.
Numărul biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acordă gratuit potrivit prezentei legi, precum și cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale unor legi cu caracter reparatoriu, modul de acordare, de distribuire și de decontare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau oricare persoană care face această dovadă.
Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă și în cazul decesului persoanei care, în ultimele 3 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii.
Dovada prevăzută la alin. (1) se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.
Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Asiguratul și pensionarul au dreptul la ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care, la data decesului, nu era asigurat sau beneficiar al unei prestații de asigurări sociale prevăzute la art. 45 .
Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi
soțul
copiii proprii, copiii adoptați, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, sau, indiferent de vârstă, dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menționate
părinții și bunicii oricăruia dintre soți.
În cazul acordării ajutorului de deces prevăzut la alin. (1) , solicitantul trebuie să facă dovada calității de asigurat sau de pensionar la data decesului membrului de familie pentru care se solicită acest drept.
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 116 alin. (4) .
Ajutorul de deces se acordă și în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) pct. I sau II din lege și raportul de muncă a fost suspendat.
În situația prevăzută la alin. (1) , plata ajutorului de deces se face pe baza documentelor justificative prin virament bancar.
Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora.
Acordarea ajutorului de deces se face la cerere, pe baza certificatului de deces și a documentelor justificative, și nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de către casa teritorială de pensii competentă, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. I-IV și alin. (2) , respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Competența teritorială a acordării ajutorului de deces revine, după caz, casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului decedat sau din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului care solicită ajutor de deces pentru un membru de familie.
Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptățite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripție prevăzut de lege, calculat de la data decesului, respectiv de la data înregistrării actului de deces în situația declarării morții prin hotărâre judecătorească.
Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit la data decesului.
CNPP este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale care administrează sistemul public de pensii.
CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Sediul CNPP este în municipiul București.
Casele teritoriale de pensii sunt instituții publice cu personalitate juridică ce prestează servicii publice.
CNPP are în subordine INEMRCM, care este instituție publică cu personalitate juridică și autonomie științifică.
În cadrul INEMRCM se înființează prin ordin al președintelui CNPP structuri teritoriale, fără personalitate juridică, denumite centre regionale de expertiză medicală a capacității de muncă.
Organizarea și funcționarea INEMRCM, precum și structura organizatorică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea președintelui CNPP.
CNPP este acționar unic la Societatea Comercială de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă, denumită în continuare S
TBRCM - S.A.
CNPP are în subordine Centrul Național de Formare și Pregătire Profesională, ca instituție publică cu personalitate juridică și autonomie științifică, ale cărui cheltuieli curente și de capital se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat și din fonduri proprii.
Statutul privind organizarea și funcționarea Centrului Național de Formare și Pregătire Profesională se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea președintelui CNPP.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă trec din subordinea caselor teritoriale de pensii în subordinea INEMRCM.
Personalul cabinetelor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă se preia de către INEMRCM, la care trece activitatea acestora, beneficiind de drepturile salariale avute și prevăzute în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
Conducerea CNPP este asigurată de un președinte și consiliul de administrație.
Președintele CNPP este numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii și justiției sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Președintele CNPP este și președintele consiliului de administrație.
Președintele exercită o funcție asimilată funcțiilor de demnitate publică.
Președintele are rang de secretar de stat și este salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcție.
Consiliul de administrație este compus din 19 membri, respectiv președintele CNPP și alte 18 persoane, care sunt reprezentanți ai Guvernului, patronatelor, sindicatelor și pensionarilor, după cum urmează
președintele CNPP
5 reprezentanți ai Guvernului, câte unul din partea: Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Sănătății și Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, propuși de conducătorii respectivelor ministere și numiți de către Guvern
5 reprezentanți ai patronatelor, desemnați de organizațiile patronale reprezentative la nivel național
5 reprezentanți ai sindicatelor, desemnați de organizațiile sindicale reprezentative la nivel național
3 reprezentanți ai pensionarilor, desemnați de organizațiile naționale ale pensionarilor.
Membrii consiliului de administrație sunt desemnați potrivit prevederilor alin. (5) pe o perioadă de 4 ani.
Consiliul de administrație funcționează în mod legal în prezența a cel puțin 13 dintre membrii săi.
Pe durata exercitării mandatului, membrii consiliului de administrație pot fi revocați de către cei care i-au numit, respectiv desemnat.
În cazul încetării mandatului, ca urmare a revocării, a demisiei sau a decesului, vor fi numite, respectiv desemnate, alte persoane.
Activitatea de secretariat a consiliului de administrație este asigurată de un secretar, numit de președintele CNPP din cadrul personalului acestei instituții.
Membrii consiliului de administrație prevăzuți la art. 124 alin. (5) beneficiază de o indemnizație de ședință în cuantum de 10% din nivelul de salarizare prevăzut la art. 124 alin. (4) .
Indemnizația de ședință a secretarului consiliului de administrație se stabilește în cuantum de 50% din indemnizația de ședință a unui membru al consiliului, stabilită potrivit prevederilor alin. (1) .
Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administrație, ca urmare a participării la ședințe, nu poate depăși într-o lună 20% din nivelul de salarizare prevăzut la art. 124 alin. (4) .
Indemnizațiile de ședință stabilite potrivit alin. (1)-(3) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea prevederilor art. 128 .
CNPP își elaborează Statutul de organizare și funcționare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului muncii și justiției sociale.
Statutul prevăzut la alin. (1) cuprinde în mod obligatoriu atribuțiile consiliului de administrație, ale președintelui CNPP, precum și modul de organizare și funcționare a CNPP.
Numărul de personal al structurilor CNPP, la nivel central și local, nu poate fi mai mic decât numărul corespunzător raportului de un salariat la 2.000 de asigurați și beneficiari de prestații de asigurări sociale.
Modul de organizare și funcționare a S
TBRCM - S.A., prevăzută la art. 122 alin. (8) , se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea președintelui CNPP.
Ministrul muncii și justiției sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
Ministrul muncii și justiției sociale poate delega atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare, președintelui CNPP.
Directorii executivi ai caselor teritoriale de pensii sunt ordonatori terțiari de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cu excepția cheltuielilor prevăzute la art. 101 referitoare la transmiterea către beneficiar a drepturilor, cheltuielile privind organizarea și funcționarea sistemului public de pensii se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat în limita unui procent de până la 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale prevăzute prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv asupra cheltuielilor din alte surse atrase, în condițiile legii.
În aplicarea prevederilor prezentei legi, CNPP îndeplinește, în principal, următoarele atribuții
îndrumă și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele teritoriale de pensii
furnizează datele necesare pentru fundamentarea și elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului de stat
stabilește modalitatea tehnică de evidență a contribuabililor la sistemul public de pensii, a drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială, precum și a modului de colaborare cu Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date
publică anual raportul de activitate
organizează cooperarea cu instituții similare din alte țări, în vederea coordonării prestațiilor de asigurări sociale din domeniul propriu de competență, pentru lucrătorii migranți
ia măsuri, în condițiile legii, pentru dezvoltarea și administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum și pentru asigurarea integrității acestuia
asigură evidența la nivel național a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii, pe baza informațiilor transmise de ANAF, respectiv de casele teritoriale de pensii
asigură evidența, la nivel național, a drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială, pe baza codului numeric personal
creează arhive electronice care constituie baze de date pentru operațiunile desfășurate în cadrul sistemului public de pensii, conform procedurilor aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale
coordonează și controlează activitatea INEMRCM
aplică prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte, precum și ansamblul reglementărilor europene și dezvoltă relații cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte țări, în limita competențelor prevăzute de lege
organizează selecția, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din sistemul public de pensii
asigură introducerea, extinderea, întreținerea și protecția sistemelor automate de calcul și de evidență
asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care este parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi
organizează activitatea privind stabilirea și plata contribuțiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispozițiilor legale în vigoare
asigură exportul în străinătate al prestațiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu.
În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele teritoriale de pensii îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții
colectează și virează contribuțiile de asigurări sociale plătite în baza contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3) și contribuțiile pentru bilete de tratament balnear, în condițiile legii
urmăresc încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, altele decât cele administrate de ANAF
iau măsuri, în condițiile legii, pentru dezvoltarea și administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum și pentru asigurarea integrității acestuia
stabilesc și plătesc prestațiile de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege, precum și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special
aplică prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte, precum și ansamblul reglementărilor europene și dezvoltă relații cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte țări, în limita competențelor prevăzute de lege
organizează selecția, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului propriu
asigură introducerea, extinderea, întreținerea și protecția sistemelor automate de calcul și de evidență
asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi
asigură exportul în străinătate al prestațiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu.
Realizarea atribuțiilor ce revin caselor teritoriale de pensii, potrivit legii, este supusă controlului CNPP.
Realizarea atribuțiilor ce revin CNPP, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Salarizarea personalului CNPP și al caselor teritoriale de pensii se realizează potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 , cu modificările și completările ulterioare.
Cheltuielile curente și de capital ale CNPP, ale caselor teritoriale de pensii, ale INEMRCM și ale centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea juridică, potrivit legii.