LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează cel puțin o dată pe an și are drept scop îmbunătățirea pregătirii profesionale a acestuia și creșterea calității nivelului științific al rapoartelor de expertiză criminalistică.
Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de evoluția procedeelor tehnice de analiză și interpretare din diversele discipline științifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanță cu standardele interne și internaționale în materie.
Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ținându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe specialități de expertiză criminalistică.
Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică revine conducerii Institutului Național de Expertize Criminalistice prin Consiliul acestuia, șefilor laboratoarelor interjudețene, precum și fiecărui expert și asistent în parte, prin pregătire individuală.
Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Național de Expertize Criminalistice, de instituții de învățământ superior din țară și din străinătate, precum și la alte forme de perfecționare profesională.
Directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului.
Cheltuielile de cazare și masă ale personalului de specialitate criminalistică care participă la activitățile de formare profesională continuă se suportă din bugetul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (3) se stabilește de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Prevederile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și personalului auxiliar de specialitate criminalistică.
Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență și performanță profesională a personalului de specialitate criminalistică și a personalului auxiliar de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale. Fișa de evaluare a îndeplinirii acestor criterii este prevăzută în anexele nr. 2 și 3 .
Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic și se contrasemnează de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Prin raportul de evaluare a activității profesionale a personalului prevăzut la alin. (1) se acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ sau „nesatisfăcător“.
Dispozițiile art. 132 alin. (1)-(3) , (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.
Criteriile principale și criteriile specifice de evaluare a performanțelor personalului de specialitate criminalistică sunt următoarele
calitatea lucrărilor: competența în redactare, capacitate de analiză și sinteză, coerența logică, respectarea procedurilor, stil clar de redactare, limbaj adecvat, ilustrație convingătoare, adecvată și de bună calitate tehnică
eficacitatea profesională: dosare rulate, rapoarte de expertiză expediate în raport cu numărul de dosare aflate în lucru, probleme rezolvate, participări în comisii, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, operativitate și eficiență în realizarea lucrărilor, respectarea termenelor
capacitatea profesională: capacitatea de a rezolva problemele prin efortul propriu, capacitatea de mobilizare pentru realizarea sarcinilor, capacitatea de planificare a activităților, găsirea la timp a soluției optime, volumul de cunoștințe profesionale teoretice și practice și capacitatea de a le aplica, abilități în utilizarea echipamentelor și a aparaturii specifice
perfecționarea profesională: participarea la colocvii de pregătire/perfecționare profesională organizate de institut, participarea la simpozioane pe teme profesionale, comunicări științifice la manifestări/întâlniri profesionale interne și internaționale organizate de institut sau pentru care expertul are mandat de reprezentare, articole sau cărți pe teme profesionale publicate, performanța la examenele de atestare/grad - dacă este cazul, gradul de însușire a limbajului științific, disponibilitatea de a demara proiecte sau a participa la cercetarea științifică.
Criteriile principale și criteriile specifice de evaluare a performanțelor personalului de specialitate criminalistică sunt aplicabile în mod corespunzător și personalului auxiliar de specialitate criminalistică.
Procedura de evaluare se realizează în două etape: completarea fișei de evaluare de către evaluator și interviul.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică nemulțumit de rezultatul evaluării poate să îl conteste la Consiliul Institutului Național de Expertize Criminalistice, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunțată de Consiliul institutului este definitivă.
În cazul în care expertul sau asistentul criminalist primește calificativul „nesatisfăcător“ sau, în urma a două evaluări consecutive, calificativul „satisfăcător“, comisia de evaluare stabilește împreună cu acesta un plan individual de dezvoltare profesională. În situația în care nu se ajunge la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabilește de comisia de evaluare.
Experții și asistenții criminaliști care primesc, în condițiile alin. (1) , calificativul „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de Institutul Național de Expertize Criminalistice.
Cursurile prevăzute la alin. (2) se încheie prin susținerea unui examen organizat de Institutul Național de Expertize Criminalistice care urmărește verificarea cunoștințelor însușite în conformitate cu tematica existentă în planul individual de dezvoltare profesională.
Expertul sau asistentul criminalist care primește în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“ și care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului Institutului Național de Expertize Criminalistice, de către director.
Dispozițiile referitoare la organizarea și desfășurarea examenului pentru promovarea în funcție a personalului de specialitate criminalistică și a personalului auxiliar de specialitate criminalistică se aplică în mod corespunzător.
Evaluarea și calificativele anuale obținute de personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal, întocmit și păstrat de Institutul Național de Expertize Criminalistice.
Datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile prevăzute de lege.
Personalul prevăzut la alin. (1) are acces la propriul dosar profesional și poate obține copii ale actelor existente în dosar.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este supus la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.
Evaluarea se realizează de către un psiholog înscris în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestați în condițiile legii.
Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, calificativul „apt“ sau „inapt“, precum și obligația prevăzută la alin. (4) .
Dacă în urma evaluării psihologice personalul prevăzut la alin. (1) primește calificativul „inapt“, acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca acesta să fie supus unei noi evaluări.
Procedura de evaluare și de reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora și desfășurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutul Național de Expertize Criminalistice.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este suspendat din funcție în cazurile prevăzute la art. 146 alin. (1) și (2) .
Suspendarea din funcție se dispune de către directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu avizul Consiliului institutului, prin decizie motivată.
Decizia prevăzută la alin. (2) este comunicată de îndată de către directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura suspendării din funcție.
Dispozițiile art. 146 alin. (4)-(6) , art. 147-149 și art. 151 se aplică în mod corespunzător.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este eliberat din funcția de execuție sau de conducere în cazurile prevăzute la art. 152 .
Eliberarea din funcție se dispune prin decizie a directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice. Prevederile art. 153 alin. (3)-(6) rămân aplicabile.
În cazul în care Institutul Național de Expertize Criminalistice sau un laborator interjudețean din subordinea acestuia nu poate funcționa normal din cauza volumului mare de lucrări, a lipsei temporare a personalului, a existenței de posturi vacante ori a altor asemenea cauze obiective, directorul institutului poate delega, prin decizie motivată, cu acordul scris al persoanei delegate, personal de specialitate criminalistică sau personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC.
Dispozițiile art. 154 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică poate fi detașat prin decizie motivată a directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Dispozițiile art. 155 și art. 156 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.
Transferul personalului de specialitate criminalistică și al personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se aprobă, la cererea acestuia ori a unităților interesate, de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Stabilirea drepturilor și îndatoririlor personalului de specialitate criminalistică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se face ținându-se seama de locul și rolul acestora în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea îndeplinirii funcției deținute, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal și urmărește garantarea independenței și imparțialității acestora.
Pentru activitatea desfășurată, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC au dreptul la o salarizare stabilită în raport cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și de alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice.
Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum și a unor documente interne ori internaționale.
Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăților științifice ori academice, al asociațiilor sau fundațiilor care au scop științific ori profesional, precum și în asociații sportive sau organizații cu scop caritabil.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul și îndatorirea de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.
Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt
organizate la inițiativa ori în interesul INEC
urmate la inițiativa acestuia, cu acordul directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice
organizate de Ministerul Justiției sau de alte instituții specializate din țară ori din străinătate.
În cazul în care formarea și perfecționarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2) , se organizează în afara localității în care își are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile prezentei legi.
Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare și perfecționare profesională a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condițiile alin. (2) lit. a) și c) , Institutul Național de Expertize Criminalistice și Ministerul Justiției au obligația să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare.
INEC are obligația să asigure personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică condiții normale de muncă și igienă, de natură să le asigure sănătatea și integritatea fizică și psihică.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică are dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecție adaptat specificului activității desfășurate în cadrul INEC.
Dispozițiile art. 167 alin. (2) și (3) , 168 , 169 , art. 171 alin. (1) , art. 172 , 173 , art. 174 alin. (1)-(3) , art. 175 , 176 și 178 se aplică, în mod corespunzător, personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică.
Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Funcțiile de personal de specialitate criminalistică și personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, a celor de instruire din cadrul instituțiilor de formare, precum și a funcțiilor de cercetare.
Dispozițiile art. 187 alin. (2)-(4) sunt aplicabile și personalului prevăzut la alin. (1) .
Personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică le este interzis
să participe și să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC, în perioada în care dețin calitatea de experți criminaliști ai INEC
să exercite orice activități de natură să lezeze prestigiul instituției din care fac parte.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică nu pot acorda consultații de specialitate, în legătură cu atribuțiile ce le revin, persoanelor care nu funcționează în cadrul INEC.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică sunt obligate să dea, anual, o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora.
Declarația se înregistrează și se depune la dosarul profesional personal al persoanelor prevăzute la alin. (1) .
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.
Dispozițiile art. 191 alin. (2) , (4) și (5) sunt aplicabile și personalului prevăzut la alin. (1) .
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar, civil, administrativ și penal, în condițiile legii.
Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.
Prevederile art. 197 se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la alin. (1) care ocupă o funcție de conducere.
Constituie abateri disciplinare
refuzul de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite
absențele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instituției
încălcarea normelor de protecție, igienă și securitate a muncii, precum și a regulilor de prevenire și stingere a incendiilor
încălcarea normelor de comportare civică și etică sau folosirea unui limbaj inadecvat în cadrul relațiilor de muncă
intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiei lui sau ale altor persoane, precum și orice alte imixtiuni în activitatea altor colegi
nerespectarea confidențialității lucrărilor sau a informațiilor care au acest caracter
încălcarea prevederilor legale referitoare la declarațiile de avere, declarațiile de interese ori a celor referitoare la incompatibilități sau la alte interdicții
nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când știe că există una dintre situațiile prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere.
Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte
absența nemotivată de la serviciu timp de 3 zile consecutiv
plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator
refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite
asumarea de obligații sau responsabilități față de persoane, organe ori organizații, interne sau internaționale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calității de salariat, fără acordul sau împuternicirea prealabilă a angajatorului.
Pentru abaterile disciplinare săvârșite de personalul de specialitate criminalistică sau de personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, în raport cu gravitatea acestora, se aplică sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a) , b) , d) și e) .
Nicio sancțiune, cu excepția celei prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a) , nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.
Comisia de disciplină are următoarele atribuții principale
cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată
stabilește persoanele care urmează să fie audiate
audiază salariatul a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului
poate solicita declarații scrise persoanelor prevăzute la lit. c)
poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluționarea cazului
propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite
întocmește rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează directorului institutului.
Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei. Sancțiunea disciplinară este dispusă de către directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.
Decizia se comunică persoanei sancționate în cel mult 5 zile de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.
Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu
datele de identificare a persoanei cercetate
descrierea faptei care constituie abatere disciplinară
precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancționat
motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancționat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată
temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară
termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată
instanța competentă la care sancțiunea disciplinară poate fi contestată.
Decizia de sancționare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul persoana sancționată disciplinar.