LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice

Formarea profesională inițială a grefierilor de ședință și a celor principali se asigură de către Școala Națională de Grefieri.

Durata cursurilor de formare profesională inițială a grefierilor de ședință și a celor principali este de 6 luni și constă în pregătirea teoretică și un stagiu practic.

Stagiile practice se desfășoară la instanțe și la parchetele de pe lângă acestea.

Examenul de absolvire constă în susținerea unei probe teoretice și practice, în funcție de specializare, după cum urmează

Data examenului de absolvire se propune de Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Calendarul de desfășurare, tematica și bibliografia examenului de absolvire se propun de Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.

Pentru promovarea examenului de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri este necesară obținerea cel puțin a mediei 7, iar nota minimă obținută pentru fiecare dintre disciplinele de examen trebuie să fie 5.

Regulamentul privind examenul de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Școlii Naționale de Grefieri.

În perioada studiilor la Școala Națională de Grefieri, cursanții beneficiază de o indemnizație lunară de cursant, în cuantum egal cu salariul de bază brut prevăzut de legislația salarizării pentru funcția de grefier debutant.

Indemnizația prevăzută la alin. (1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se plătește din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat Consiliului Superior al Magistraturii.

Cursanții Școlii Naționale de Grefieri care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Școala Națională de Grefieri. În cazul în care cursantul nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, nu poate fi numit grefier de ședință sau grefier principal și este obligat să restituie indemnizația și cheltuielile de școlarizare.

În cazul în care un cursant al Școlii Naționale de Grefieri renunță la studii sau pierde această calitate din motive care îi sunt imputabile, este obligat să restituie indemnizația lunară de cursant și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la art. 104 alin. (2) .

Cursanții Școlii Naționale de Grefieri au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, grefierilor în funcție, în condițiile legii.

Cursanții beneficiază în mod gratuit de asistență medicală constând în servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, în condițiile contractului-cadru, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul ordonatorului principal de credite, în condițiile plății contribuției de asigurări sociale de sănătate. Cursanții au dreptul la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, inclusiv maternitate, risc maternal și creșterea copilului, în conformitate cu legislația în vigoare.

Perioada în care o persoană a avut calitatea de cursant al Școlii Naționale de Grefieri, dacă a promovat examenul de absolvire a acesteia, constituie vechime în muncă, vechime în specialitate și în funcție.

Atestatul eliberat absolvenților Școlii Naționale de Grefieri constituie actul doveditor pentru vechimea în muncă, în specialitate și în funcție.

Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire și numirea în funcția de grefier de ședință sau grefier principal constituie vechime în funcția respectivă.

În perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de grefier de sedință sau grefier principal, absolvenții Școlii Naționale de Grefieri care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizația lunară corespunzătoare funcției de cursant.

Drepturile salariale se suportă din bugetul Școlii Naționale de Grefieri.

Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri sunt repartizați, în ordinea mediei obținute la examenul de absolvire, în baza opțiunilor exprimate, pe posturile vacante de grefier de ședință și de grefier principal.

Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri vor fi încadrați în gradul profesional imediat superior celui de debutant.

Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri numiți în funcția de grefier de ședință sau de grefier principal nu pot fi delegați, detașați, transferați și nu pot promova la alte instanțe sau parchete superioare timp de 2 ani de la numirea în funcție.

Persoanele numite în funcția de grefier judiciar sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 3 luni, un curs de formare profesională în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, sub forma unor activități organizate în mod similar celor de formare continuă.

Persoanele recrutate în funcția de grefier sunt obligate să urmeze, la instanțele sau parchetele unde funcționează, un stagiu de specializare, pe o perioadă de 3 luni, sub coordonarea Școlii Naționale de Grefieri.

Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri au obligația de a rămâne 5 ani în cadrul instituțiilor din sistemul justiției.

În cazul în care un absolvent al Școlii Naționale de Grefieri este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizația de cursant și toate cheltuielile efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) .

Grefierii judiciari, grefierii principali, grefierii de ședință și grefierii au obligația de a participa, cel puțin o dată la 3 ani, la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Școala Națională de Grefieri.

În cazul specialiștilor IT, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puțin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituții de profil, pe baza convențiilor de colaborare încheiate cu acestea de curțile de apel ori de parchetele de pe lângă curțile de apel sau, după caz, de Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de Direcția Națională Anticorupție, cu sprijinul compartimentelor de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori al Direcției Naționale Anticorupție.

Școala Națională de Grefieri poate organiza acțiuni de formare profesională continuă comune ale grefierilor judiciari, grefierilor de ședință, grefierilor principali, grefierilor și specialiștilor IT.

În cazul specialiștilor IT, acțiunile de formare profesională continuă comune prevăzute la alin. (3) se organizează suplimentar față de cele prevăzute la alin. (2) .

În cazul specialiștilor criminaliști și al tehnicienilor criminaliști, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puțin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate în cadrul instituțiilor de profil, pe baza convențiilor de colaborare încheiate cu acestea de parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curțile de apel sau, după caz, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de Direcția Națională Anticorupție.

Pregătirea profesională continuă se desfășoară sub formă de seminare, conferințe, vizite de lucru, stagii de formare, alte forme de pregătire, în țară sau străinătate, inclusiv la distanță.

Formarea continuă se realizează pe baza unui program, de regulă, anual, elaborat de Școala Națională de Grefieri, cu consultarea instanțelor, a parchetelor și a Consiliului Superior al Magistraturii, și aprobat prin decizie a directorului acestei instituții.

Grefierii judiciari, grefierii de ședință, grefierii principali și grefierii au posibilitatea să opteze, în limita locurilor disponibile, pentru activitățile de formare continuă.

La sfârșitul fiecărei acțiuni de formare continuă, personalul prevăzut la art. 112 alin. (1) , (2) și (5) primește o adeverință de participare.

Participarea la orice acțiune de formare continuă organizată de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, de alte instituții de profil este avută în vedere la evaluarea activității profesionale a grefierilor judiciari, a grefierilor de ședință, a grefierilor principali și a grefierilor.

Cheltuielile de cazare și masă ale grefierilor judiciari, ale grefierilor de ședință, ale grefierilor principali sau ale grefierilor și ale personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, care participă la activitățile de formare profesională continuă și de formare a formatorilor organizate de Școala Națională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituții.

Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Școlii Naționale de Grefieri.

Cheltuielile de transport ale personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, care participă la activitățile de formare profesională continuă și de formare a formatorilor organizate de Școala Națională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituții.

Cheltuielile de transport ale grefierilor judiciari, ale grefierilor de ședință, ale grefierilor principali și ale grefierilor care participă la acțiunile de formare profesională continuă se suportă din bugetele instanțelor sau parchetelor unde aceștia funcționează.

Școala Națională de Grefieri suportă și alte cheltuieli ocazionate de organizarea acțiunilor de formare profesională continuă și de formare a formatorilor.

Cheltuielile de cazare, masă și transport ale membrilor Consiliului de conducere al Școlii Naționale de Grefieri care nu au domiciliul în municipiul București se suportă din bugetul Școlii Naționale de Grefieri.

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) are ca scop stabilirea nivelului de competență profesională al acestuia, aprecierea activității profesionale desfășurate și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale, creșterea eficienței activității instanțelor și parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.

Evaluarea activității profesionale se realizează în mod imparțial și obiectiv, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale și a criteriilor de performanță profesională stabilite pentru perioada respectivă cu rezultatele obținute în mod efectiv. În acest scop se vor analiza nivelul/gradul de îndeplinire a acestor obiective, precum și responsabilitățile profesionale în strânsă legătură cu potențialul profesional și conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate, avându-se în vedere specificul muncii, funcția ocupată și aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuțiilor specifice.

Activitatea de evaluare a activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) presupune următoarele etape

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) care ocupă funcții de conducere va avea în vedere și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale specifice funcției de conducere ocupate.

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face o dată la 3 ani.

Sunt exceptate de la evaluarea prevăzută la alin. (1) persoanele al căror raport de muncă este suspendat, în condițiile legii, caz în care evaluarea se face la expirarea unei perioade cuprinse între 6 și 12 luni de la reluarea activității.

În mod excepțional, evaluarea activității profesionale se face și în cursul perioadei evaluate, atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de muncă al persoanei evaluate încetează sau se modifică în condițiile legii. În acest caz, persoana respectivă va fi evaluată pentru perioada de până la încetarea sau modificarea raportului de muncă.

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) , delegat sau detașat la alte instituții, se face de instituția la care acesta funcționează, în raport cu specificul activității desfășurate.

Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) presupune analiza și notarea criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale.

Criteriile de evaluare a performanțelor profesionale sunt structurate în funcție de specificul activității fiecăreia dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) , astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora, concomitent cu diferențierea performanțelor profesionale ale persoanelor evaluate.

Fișa de evaluare a activității profesionale a specialiștilor IT se semnează de conducătorul instanței sau al parchetului și de conducătorul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Înaltei Curți de Casație și Justiției, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În cazul specialiștilor IT, criteriile de natură administrativă sunt evaluate de către conducătorul instanței sau al parchetului în cadrul căruia acesta funcționează.

În cazul specialiștilor IT cu funcții de execuție, criteriile de natură profesională sunt evaluate de conducătorul compartimentului din care face parte, iar pentru specialiștii IT cu funcții de conducere, criteriile de natură profesională vor fi evaluate de conducătorul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Înaltei Curți de Casație și Justiției, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

În cursul perioadei supuse evaluării, evaluatorul, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficiențe constatate în activitatea desfășurată, poate formula recomandări persoanei evaluate, în vederea îmbunătățirii activității, întocmind în acest sens un referat.

Referatul prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoștință, sub semnătură, persoanei evaluate care poate formula observații cu privire la aspectele constatate.

Activitatea de evaluare, pentru perioada de 3 ani, a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se desfășoară în perioada 1 ianuarie-15 martie, după cum urmează

Termenele în care se vor desfășura etapele prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite în condițiile regulamentului prevăzut la art. 119 .

În completarea fișei de evaluare, evaluatorul va proceda la notarea obiectivelor și a criteriilor de performanță profesională, prin acordarea pentru fiecare obiectiv și criteriu a unei note de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea gradului de îndeplinire.

Semnificația notelor prevăzute la alin. (1) este următoarea: nota 1 - nivel minim și nota 5 - nivel maxim.

Pentru a obține nota finală a evaluatorului se face media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute ca urmare a aprecierii obiectivelor și a criteriilor de performanță profesională, rezultate din media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate pentru fiecare indicator sau criteriu, după caz.

În urma notării se poate acorda unul dintre următoarele calificative: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ și „nesatisfăcător“.

În situația în care personalul prevăzut la art. 2 este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, se acordă un singur calificativ.

Calificativul final al evaluării se stabilește pe baza notei finale, după cum urmează

Interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informații care are loc între evaluator și persoana evaluată, în cadrul căruia

În cazul în care între persoana evaluată și evaluator există diferențe de opinie asupra evaluării, evaluatorul poate modifica fișa de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun.

În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu persoana evaluată, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul instanței sau al parchetului unde persoana evaluată își desfășoară activitatea, în legătură cu aceste obiective.

Evaluatorul și persoana evaluată pot solicita și folosi documente care conțin informații cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informații clasificate. În etapa interviului aceștia se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată. Persoanele evaluate pot să întocmească o analiză a propriei activități în scopul prezentării ei în timpul discuțiilor purtate cu evaluatorul.

În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea și realismul calificativelor acordate persoanelor evaluate. El monitorizează întregul proces, are un rol activ și ia măsuri astfel încât

Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, respectiv evaluării parțiale, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare și cunoașterea nivelului de performanță atins de personalul din subordine.

După contrasemnare, fișa de evaluare se aduce la cunoștința persoanei evaluate de către evaluator.

În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoștință, dovada comunicării rezultatului evaluării activității profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator.

În situația în care persoana evaluată este nemulțumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanțelor profesionale, menționând explicit și motivat criteriile de evaluare a performanțelor profesionale ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realității.

Termenul de depunere a contestației este de 10 zile de la data aducerii la cunoștință a fișei de evaluare.

Opțiunea de a face contestație se consemnează în fișa de evaluare, iar contestația scrisă se depune în termenul prevăzut la alin. (2) la instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea persoana evaluată.

Contestația se soluționează, în termen de 10 zile de la data expirării termenului de depunere a contestației, de către o comisie de soluționare a contestațiilor formată din 3 membri, constituită în acest scop de conducătorul instanței sau parchetului superioare/superior celei/celui în cadrul căreia/căruia își desfășoară activitatea persoana evaluată. Din comisia de soluționare a contestațiilor va face parte și un membru care are una din funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) . Persoanele care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluționarea contestației.

Comisia de soluționare a contestațiilor poate solicita evaluatorului și/sau contrasemnatarului, precum și altor persoane, după caz, informații scrise privind activitatea persoanei evaluate.

Contestația se soluționează cu citarea obligatorie a persoanei evaluate. Audierea persoanei evaluate prezente este obligatorie. Neprezentarea persoanei evaluate legal citate nu împiedică soluționarea contestației.

În urma analizării documentației, comisia de soluționare a contestațiilor adoptă una dintre următoarele hotărâri

În cazul admiterii contestației, comisia de soluționare a contestațiilor

Ca urmare a soluției adoptate nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.

În situațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) și c) , comisia de soluționare a contestațiilor stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

Specialiștii IT depun contestația la compartimentul de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

Contestația se soluționează de către o comisie constituită în acest scop prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau cel al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

Prevederile art. 138 se aplică în mod corespunzător.

Grefierii judiciari, grefierii de ședință și grefierii principali care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze pentru o perioada de două luni cursuri speciale organizate de Școala Națională de Grefieri.

Grefierii care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze cursuri speciale organizate de instanța sau parchetul în cadrul căreia/căruia își desfășoară activitatea, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.

Personalul prevăzut la alin. (1) și (2) care primește calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive este obligat să urmeze pentru o perioadă de o lună cursuri speciale organizate de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.

Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.

Personalul prevăzut la alin. (1) și (2) care primește în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“ sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (4) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională de către persoanele care, potrivit art. 60 , au competența de numire.

Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (4) se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Școlii Naționale de Grefieri.

Absența nejustificată de la examenul prevăzut la alin. (4) echivalează cu nepromovarea examenului.

Persoana care din motive temeinice nu poate participa la examenul prevăzut la alin. (4) va susține examenul în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei care a determinat neprezentarea. Aceasta are obligația de a înștiința conducerea Școlii Naționale de Grefieri despre motivul neprezentării la examen, precum și despre data încetării acestuia, prezentând dovada celor invocate.

Specialiștii IT care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze pentru o perioadă de două luni cursuri speciale organizate de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.

Specialiștii IT care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de o lună, cursuri speciale organizate de compartimentul de specialitate informatică din instituțiile menționate la alin. (1) .

Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de compartimentul de specialitate din cadrul instituțiilor menționate la alin. (1) .

Prevederile art. 141 alin. (5) , (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.

Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1) , după caz, la propunerea compartimentelor de specialitate informatică.

Specialiștii și tehnicienii criminaliști care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de două luni, cursuri special organizate de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.

Specialiștii și tehnicienii criminaliști care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de o lună, cursuri speciale organizate de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.

Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.

Prevederile art. 141 alin. (5) , (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.

Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este supus la fiecare 5 ani unei evaluări/reevaluări psihologice.

Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv plata membrilor comisiilor și desfășurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.