LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor

Riveranii sunt obligați să acorde drept de servitute, avându-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Administrația Națională "Apele Române", fără a percepe taxe, pentru

Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice sau alte lucrări hidrotehnice promovate de Administrația Națională «Apele Române» sunt de utilitate publică și interes național, iar terenurile pe care urmează să fie amplasate pot fi expropriate de către Ministerul Apelor și Pădurilor prin Administrația Națională «Apele Române», cu justă și prealabilă despăgubire, în condițiile legii.

Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, pentru lucrările prevăzute la alin. (1) , prin rezervațiile științifice este permisă tranzitarea către/dinspre zonele unde se realizează acest tip de activități, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.

Prevederile alin. (1^1) se aplică și în cazul intervențiilor în regim de urgență în vederea realizării acțiunilor de înlăturare a efectelor unor calamități naturale și evitării producerii unor pagube de mediu și sociale.

Sunt scutite de servituți permanente: clădirile, curțile, grădinile aferente locuințelor, monumentele publice, bisericile și cimitirele, precum și parcurile declarate monumente ale naturii.

Dreptul de servitute, o data stabilit, constituie o obligație opozabilă tuturor.

În cazul în care, lucrările prevăzute la alin. (1) , pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puțin 3 ani sau, dacă menținerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.

Despăgubirea la crearea servituții temporare sau permanente constă din: a) valoarea de circulație a produselor, plantațiilor, construcțiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse

Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuștilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă și pe țărmul mării, fără aprobarea autorității de gospodărire a apelor și a organelor silvice de specialitate, este interzisă.

În zona maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile se pot efectua, în condițiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate și al Administrației Naționale «Apele Române», defrișările necesare asigurării vizibilității semnalelor de balizaj și a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor și apelor, în punctele pe care le va stabili autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.

Pădurile cu funcții speciale de protecție din bazinele de recepție ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torențialitate și predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum și benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparțin grupei de păduri cu funcții speciale de protecție a apelor și sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare.

Pădurile de protecție a apelor, cele de protecție a solurilor, situate pe stâncării, grohotișuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade și alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecție.

În perimetrele menționate la alin. (1) și (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torenților și se vor aplica reguli speciale de întreținere a lucrărilor executate.

Pădurile din zonele de munte și de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundațiilor și la producerea eroziunii solului.

Folosirea, transportul și manipularea de deșeuri și substanțe periculoase în zonele din jurul apelor și în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafață, subterane sau marine se pot face numai în astfel de condiții încât să nu producă poluarea apelor.

Depozitarea deșeurilor și substanțelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărire a apelor.

Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deșeurilor radioactive este interzisă.

Transportul pe apele interioare, pe Dunărea fluvială și maritimă și pe marea teritorială al substanțelor periculoase se poate face numai în condițiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor. În zonele cu arii protejate și situri naturale UNESCO va fi necesar și avizul administratorului de sit. Aceste dispoziții se aplică și transportului în tranzit al acestora.

Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafață sau subterane, cu excepția apelor geotermale, a materialelor din acestea și din maluri, precum și pentru valorificarea vegetației din albiile minore și de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apă pentru agrement ori sporturi nautice, ca și pentru alte activități, cu respectarea prevederilor legale.

Contractele de închiriere încheiate de Administrația Națională «Apele Române», pentru bunurile din domeniul public avute în administrare, în funcție de scopul urmărit și activitatea economică pe care locatarul o va desfășura, se încheie pe o perioadă de maximum 20 de ani.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , concedentul este reprezentat de statul român prin Administrația Națională «Apele Române», în ceea ce privește concesionarea terenurilor aparținând domeniului public al statului aflate în administrarea acestei instituții, în scopurile menționate.

Prin derogare de la prevederile art. 307 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, redevența, cu excepția părții legal cuvenite bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale, se încasează de către Administrația Națională «Apele Române» și constituie venituri proprii ale acestei instituții, în scopul susținerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor și albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare sau a construcțiilor hidrotehnice aflate în zona de influență.

Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălților, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor pe baza avizului și a autorizației de gospodărire a apelor, cu avizul deținătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă. Perimetrele de exploatare se amplasează pe cursurile de apă, numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei și regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influența exploatării asupra cursului de apă. Pentru autorizarea acestor activități, pe apele naționale navigabile, precum și pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km și în aval cu 2 km față de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructură aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, este obligatorie și obținerea avizului acestora.

Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condițiilor de scurgere a apelor și de asigurare a stabilității malurilor și fără afectarea construcțiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la o distanță mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fără avizul deținătorului construcției hidrotehnice.

Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local se acordă, în limita cantității maxime de 5.000 mc pe an, din care 1.000 mc pe an gratuit, autorității administrației publice locale prin autorizația de gospodărire a apelor. Această autorizație se eliberează anual, gratuit, la cererea consiliilor locale. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/ companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, este necesar avizul acestora.

Dreptul de exploatare a agregatelor minerale, în cazuri de urgență ca: viituri, precipitații care au avariat sau au distrus poduri, drumuri, obiective economice, gospodării individuale, în scopul refacerii acestora, în limita cantității maxime de 2.000 mc/an, se acordă, gratuit, pe baza avizului de gospodărire a apelor, emis de autoritățile bazinale de ape. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/companiilor naționale/societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicat ă, cu modificările și completările ulterioare/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, este necesar avizul acestora.

Abrogat.

Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile pentru menținerea adâncimii de navigație se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare și condițiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de către Administrația Națională «Apele Române», Administrația Fluvială a Dunării de Jos - R

Proprietarii/administratorii lucrărilor inginerești de artă (poduri) sunt obligați să asigure secțiunea optimă de scurgere a apelor, pe cheltuială proprie, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri) în albia majoră în amonte și în limita unei lungimi a lucrării de artă (poduri) în albia minoră aval, pentru a respecta parametrii avizați.

Este interzisă exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi, precum și în zonele de protecție sanitară cu regim sever a captărilor de apă din surse de suprafață sau subterane.

Închirierea sau concesionarea plajei mării, a suprafețelor din apele maritime interioare și marea teritorială se face cu avizul autorității publice centrale cu atribuții în domeniul turismului sau, după caz, a autorității publice centrale cu atribuții în domeniul afacerilor interne.

Persoanele juridice care efectuează extracții de agregate minerale de pe terenuri situate în domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române» au obligația obținerii tuturor avizelor și acordurilor legale.

Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul și comercializarea agregatelor minerale fără documente specifice de transport al acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine proveniența legală a acestora.

Controlul circulației agregatelor minerale se efectuează de către personalul de gospodărire a apelor împuternicit în acest sens de reprezentantul legal al Administrației Naționale «Apele Române», de către ofițeri, subofițeri și agenți din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Române și Jandarmeriei Române, precum și de către personalul cu atribuții de control din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Agregatele minerale prevăzute la alin. (10) se confiscă de către personalul prevăzut la alin. (11) și se valorifică potrivit legii.

Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea agregatelor minerale, la regimul spațiilor de depozitare a acestora și al instalațiilor de prelucrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor și a autorității publice centrale din domeniul resurselor minerale.

Oprirea în trafic, pe drumurile publice, a autovehiculelor, în vederea exercitării controlului circulației agregatelor minerale, se efectuează cu respectarea competențelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin derogare de la art. 349 și 350 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administrația Națională «Apele Române», poate da în folosință gratuită Comitetului Olimpic și Sportiv Român, federațiilor sportive naționale și cluburilor sportive, recunoscute și afiliate, în condițiile legii, posesoare de certificat de identitate sportivă, pe domeniul nautic, prin protocol, bunuri din domeniul public al apelor, reglementarea și gestionarea cantitativă și calitativă a resursei de apă rămânând în sarcina administratorului Administrația Națională «Apele Române», potrivit competențelor legale.

Instrucțiunile privind încheierea protocolului prevăzut la alin. (1) și modelul-cadru de protocol sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.

În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligația de întreținere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca și de întreținere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor și a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.

Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreținerea și amenajarea lucrărilor de apărare, plătesc administratorului acestor lucrări cheltuieli ocazionate de amenajarea și întreținerea acestora corespunzător avantajului. Fondurile astfel constituite vor fi utilizate de administratorul lucrărilor de apărare pentru întreținerea și repararea acestora. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreținere și amenajare a lucrărilor de apărare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale, la propunerea Administrației Naționale «Apele Române».

Întreținerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosințe hidroenergetice revine deținătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de influență a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m.

Întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administrației Naționale «Apele Române» și, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. f) și ale art. 8 lit. k) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 515/2002 , cu modificările și completările ulterioare, unității administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu administrativ se află, prin autoritățile administrației publice locale.

Prevederile alin. (3) se aplica și lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreținere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabilește prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizației de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizațiilor necesare, potrivit legii.

Lucrările prevăzute la alin. (1) și (3) se pot realiza cu asistența tehnică a Administrației Naționale «Apele Române» la solicitarea deținătorilor.

Gospodărirea apelor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexă, cantitativă și calitativă a resurselor de apă ale țării, realizată printr-o activitate unitară și permanenta de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluției naturale a acestora, ca și a evoluției lor sub efectele antropice, precum și prin cercetări multidisciplinare.

În vederea evaluării coerente și cuprinzătoare a stării corpurilor de apă și a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri și a eficienței acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.

Pentru apele de suprafață, programele de monitoring vor cuprinde

Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice și cantitative.

Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislației care a condus la stabilirea acestora.

Programele de monitoring vor fi în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1 .

Prin derogare de la art. 51 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009 , cu modificările și completările ulterioare, în vederea asigurării monitorizării indicatorului pești prevăzut în anexa nr. 1^1, subpunctul 1.3.6 din prezenta lege , Administrația Națională «Apele Române» beneficiază de autorizație de pescuit științific, eliberată, la cerere, de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Activitatea de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apă se organizează unitar pe baza programelor de activitate anuale ale rețelei hidrometrice din subordinea Administrației Naționale «Apele Române» și asigură alimentarea continuă cu informații a Sistemului național de veghe hidrologică și hidrogeologică.

Informațiile hidrometeorologice, hidrogeologice și cele de gospodărire a apelor se obțin prin unități ale Administrației Naționale "Apele Române", de la alte unități specializate autorizate și direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor.

Modul de organizare, păstrare și gestionare a Fondului național de date de gospodărire a apelor, se stabilesc unitar de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Întocmirea și ținerea la zi a acestui fond de date se asigură de Administrația Națională "Apele Române".

Unitățile specializate autorizate, ca și utilizatorii de apă care produc informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărire a apelor sunt obligați să le păstreze timp de 5 ani și să le transmită lunar la Administrația Națională "Apele Române, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Fondul național de date de gospodărire a apelor include și evidența apelor ce aparțin domeniului public, parte a sistemului informațional din domeniul gospodăririi apelor, denumit în continuare Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor. Modul de organizare a Fondului național de date hidrologice și de gospodărire a apelor și a Sistemului informațional specific domeniului gospodăririi apelor se stabilește de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de Administrația Națională «Apele Române».

Se mandatează autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administrația Națională «Apele Române», respectiv administrațiile bazinale de apă, să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3 .

Costurile pentru întocmirea documentațiilor tehnice cadastrale, precum și a celor necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară asupra bunurilor prevăzute la alin. (5^1) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor sau din veniturile proprii ale administratorului, în limita bugetului aprobat, urmând să fie recuperate de la bugetul de stat.

Dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilelor aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3 , se intabulează în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, la cererea administratorilor, în baza actelor de proprietate și a documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.

Prin excepție de la prevederile alin. (5^3) se poate realiza intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra suprafețelor de teren ale albiilor minore și construcțiilor aferente în baza copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările ulterioare, însoțită de un înscris, emis de către administratorul imobilului, respectiv administrația bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în inventarul centralizat, cu specificarea numărului aferent bazinului hidrografic de care aparține imobilul, precum și documentația cadastrală pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deținute de administrator sau la care acesta are acces.

Concomitent cu înscrierea dreptului de proprietate publică conform alin. (5^4) în partea a II-a a cărții funciare se va efectua notarea corespunzătoare, cu următorul conținut: «imobil cu poziționare și suprafață incertă, determinate prin vectorizare». Radierea acestei notări se efectuează în baza documentației cadastrale întocmite în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

În cazul suprafețelor de teren ale albiilor minore și construcțiilor aferente care nu întrunesc condițiile pentru intabulare prevăzute la alin. (5^3) și (5^4) se poate dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate publică în baza unui înscris emis de către administratorul imobilului, respectiv administrația bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul vizat și cel prezentat în documentația cadastrală anexată, pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deținute de administrator sau la care acesta are acces.

Autoritățile publice, persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia privind tarifarea folosirii informațiilor în scop comercial, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.

Deținătorii de informații ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informații, în cazul în care acestea afectează

Unitățile și instalațiile autonome din cadrul Administrației Naționale «Apele Române» care furnizează sistematic informații hidrologice, hidrogeologice și meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum și informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă formează rețeaua națională de observații și măsurători pentru gospodărirea apelor.

Modul de organizare și funcționare a rețelei naționale de observații și măsurători se realizează în conformitate cu Instrucțiunile privind organizarea și programul activității rețelei hidrometrice pe râuri, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 74/1996.

Pentru asigurarea continuității și omogenității șirurilor de informații, unitățile și instalațiile autonome ale rețelei naționale de observații nu pot fi dezafectate decît în situații deosebite, de interes național. Dezafectarea se face cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor și cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a unității sau a instalațiilor în noul amplasament, anterior începerii operațiunilor de dezafectare.

Lista specificațiilor tehnice și metodele standardizate pentru analiza și monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.

În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecție a căror lățime este de 30 m. În aceste zone de protecție este interzisă executarea oricăror construcții sau instalații supraterane.

Amplasarea pe o distanta de până la 500 m în jurul și în afară zonei de protecție prevăzute la alin. (1) de construcții mai înalte decît o șesime din distanta dintre construcție și limita zonei de protecție, de rețele de înalta tensiune sau de telecomunicații, de obiective care emit în atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigații prin aspersiune, ca și plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Zonele prevăzute la alin.(1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.

În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea agregatelor minerale în zonele aval și amonte ale stațiilor hidrometrice, pe o distanță de 5 ori lățimea cursului de apă, măsurată la debite medii.

Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public al statului se realizează de către Administrația Națională «Apele Române», respectiv administrațiile bazinale de apă, pentru bunurile pe care le are în administrare, cu participarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale și cu informarea deținătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.

Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale se realizează de către deținătorii acestora, cu participarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale și cu informarea deținătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.

Evidența terenurilor ocupate de ape care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale se face prin înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în baza documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.

Metodologia de delimitare a albiilor minore se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor, cu respectarea procedurii de consultare publică privitor la elaborarea actelor normative.

Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare, sistemul integrat de cadastru și carte funciară al apelor se poate realiza și pe sectoare stabilite prin act administrativ de către administrator, în scopul realizării atribuțiilor principale

Lățimea zonelor de protecție este stabilită conform anexei nr. 2 , care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecție se realizează de Administrația Națională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menționate la lit. d) , e) și f) se extinde și asupra zonelor de protecție a acestora.

Aplicarea, în funcție de specificul local, a regimului restricțional de folosire a terenurilor din zonele de protecție, din zona dig-mal și din acumulări nepermanente se asigură de Administrația Națională "Apele Române, cu consultarea deținătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri și, după caz, a unităților de navigație civilă și în concordanță cu metodologia elaborata de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Măsurile și amenajările pentru protecția albiilor minore ale cursurilor de apă, a plajei și țărmului Marii Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele se stabilesc prin prescripții de reglementare și norme tehnice ce se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Debitele de servitute, obligatorii în albii, se calculează în cadrul studiilor hidrologice elaborate de unități publice sau private atestate de autoritatea centrală din domeniul gospodăririi apelor, se expertizează de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și sunt prevăzute în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor.

În situația în care un curs de apă își formează o albie nouă, părăsind-o în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările ulterioare, în termen de un an, aprobarea Administrației Naționale «Apele Române» pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de către instanțele judecătorești.

Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1) , albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor și se dă în administrarea Administrației Naționale «Apele Române».

Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administrației Naționale "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin și cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.

În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice, precum și pentru protecția zonelor protejate se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare și gospodărire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic și este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic, care include și planul de management al riscului la inundații - componenta de gospodărire cantitativă și planul de management al bazinului hidrografic - componenta de gospodărire calitativă. Schema directoare se elaborează conform metodologiei și instrucțiunilor tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. Planurile de management al riscului la inundații ale bazinelor/spațiilor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

Schemele directoare fixează într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, urmărind să se asigure

Obiective mai puțin stricte decât cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile așteptate este disproporționat. Aceste obiective mai puțin stricte sunt menționate și motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^4 .

Respectarea obiectivelor menționate la alin. (1^1) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menționate la alin. (1^1) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^3 .

Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a planurilor de management. În vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice și a impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă de suprafață și subterane, precum și analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 1^2 și 4 .

După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă și analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite și, dacă este cazul, sunt actualizate cu cel puțin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.

Comitetul de bazin implică în elaborarea și actualizarea schemei directoare reprezentanții autorităților publice centrale, consiliilor județene și consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.

Prin intermediul paginii de internet proprii, administrațiile bazinale de apă din subordinea Administrației Naționale "Apele Române" și Comitetul de bazin pun la dispoziția publicului, pe parcursul unei perioade de cel puțin 6 luni

În corelare cu prevederile planurilor din cadrul schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care să țină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (1^4) și (1^5) , realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu, incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor.

Programele de măsuri se stabilesc până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și vor fi operaționale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc și, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 și apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în cadrul unui program actualizat devin operaționale în termen de cel mult 3 ani de la data adoptării lor.

Strategia națională de management al riscului la inundații, precum și programele de măsuri ce decurg din acestea se stabilesc în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, în corelare cu prevederile schemelor-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi, care își păstrează valabilitatea până la data de 22 decembrie 2009, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Componentele planurilor de management și programele de măsuri aferente prevăzute la alin. (1^8) se elaborează și se actualizează de către Administrația Națională «Apele Române», se avizează de către comitetul de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conținutul minim al planurilor de management și al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3 .

Toate activitățile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare.

În vederea implementării măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3 , trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a nu conduce la creșterea poluării apelor marine. Aplicarea măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3 nu poate duce, în mod direct sau indirect, la creșterea poluării apelor de suprafață. Această cerință nu se aplică în cazul în care ar conduce la creșterea poluării mediului în ansamblu.

În situația în care datele de monitoring sau alte date arată că obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 pentru corpurile de apă, nu pot fi atinse, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să se asigure că

În situația în care obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1 nu pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe cu cauze naturale de forță majoră, care apar în mod excepțional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundațiile extreme sau seceta prelungită, nu este necesară luarea de măsuri suplimentare, aplicându-se prevederile art. 2^5 .

Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene și celorlalte state membre interesate atât copii ale planurilor de management cuprinse în schemele directoare prevăzute la art. 43 alin. (1) , cât și copii ale părții naționale a planului de management al bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, elaborată conform prevederilor art. 6 alin. (3) , precum și ale tuturor actualizărilor ulterioare ale acestora, în termen de 3 luni de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene rapoarte de sinteză privind analizele efectuate potrivit prevederilor art. 43 alin. (1^4) și programele de monitoring prevăzute la art. 35 , realizate în scopul primului plan de management al bazinului hidrografic, în termen de 3 luni de la data finalizării acestora.

În termen de 3 ani de la data publicării fiecărui plan de management cuprins în schemele directoare sau a fiecărei versiuni actualizate în temeiul art. 43 alin. (1^5) , autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene un raport interimar care descrie progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului de măsuri prevăzut la art. 43 alin. (1^8) .

Autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene o listă a autorităților competente pe plan național în domeniul gospodăririi apelor și a autorităților competente din cadrul tuturor organismelor internaționale în domeniul apelor, la care România este parte, în termen de 6 luni de la data aderării.

Pentru fiecare autoritate competentă în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul național și al porțiunii de district de bazin hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene următoarele informații

Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană asupra oricărei schimbări intervenite în informațiile furnizate potrivit prevederilor alin. (1) și (2) , în termen de 3 luni de la efectuarea schimbării.

Pentru bazine hidrografice mici sau părți de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în planurile de amenajare - componenta de gospodărire cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv. (2) Schema locală inventariază diferiții utilizatori care folosesc resursele de apă existente, stabilind starea resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile și de programele statului, ale colectivităților locale, ale instituțiilor publice, ale altor persoane fizice și persoane juridice, cu incidenta asupra calității, repartiției și folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabilește prioritățile pentru atingerea obiectivelor menționate la alin. (1) , ținând seama de protecția mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de evoluția previzibilă a localităților rurale și urbane și de echilibru ce trebuie asigurat între diferiții utilizatori de apă.

Prin schema locală se evaluează mijloacele economice și financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare.

Programele și deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanță cu prevederile schemelor directoare aprobate.

La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ține seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.

La nivelul fiecărei administrații bazinale de apă a Administrației Naționale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin. (2) Comitetul de bazin este format din maximum 22 de membri, după cum urmează

Prefectul și primarii aleși vor proveni din unități administrativ-teritoriale diferite.

Reprezentanții utilizatorilor de apă se propun și se aleg de comitetul de bazin, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.

Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbați de cei care i-au numit sau ales.

Comitetul de bazin colaborează cu Administrația Națională "Apele Române" la aplicarea strategiei și politicii naționale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie

Comitetele de bazin: a) pot lua în considerare și pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea și folosirea apei, ce pot apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv

Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administrația bazinală de apă a Administrației Naționale «Apele Române», subordonat acestuia.

Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, potrivit legii.

Regulamentul de organizare și funcționare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele și activitățile care se desfășoară pe ape sau care au legătură cu apele sunt

Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) vor conține prevederi care să asigure siguranța în funcționare și exploatare a acestora, să asigure atingerea și menținerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, precum și respectarea prevederilor în vigoare ale Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României și planurilor de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice și ale planurilor de management al riscului la inundații aferente celor 11 administrații bazinale de apă și fluviului Dunărea de pe teritoriul României.

Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.

Se exceptează de la dispozițiile alin. (1) noile obiective socioeconomice care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundațiilor, precum și lucrările de supratraversare și subtraversare ale cursurilor de apă, dimensionate, cu respectarea prevederilor Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung și ale planurilor de management al riscului la inundații. Lucrările și/sau măsurile de reducere a riscului la inundații pentru noile obiective socioeconomice se execută numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii.

Avizul de amplasament menționat la alin. (2) , obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

Obținerea avizului de amplasament și a avizului de gospodărire a apelor condiționează eliberarea de către autoritățile administrației publice emitente a autorizației de construire a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) .

Avizul de amplasament prevăzut la alin. (2) , obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii pentru noile obiective socioeconomice a avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

Construcțiile și obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecție, vor fi identificate de administrațiile bazinale de apă, solicitându-se prin autoritățile administrației publice locale sau județene emitente a autorizației de construcție demolarea acestora. În situația în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligați să declare pe propria răspundere că își asumă riscurile în caz de inundații.

Lucrările și activitățile prevăzute la art. 48 și 54 pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine. Punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine. Excepție de la obținerea autorizației de gospodărire a apelor o fac construcțiile provizorii, demontabile, realizate din materiale ușoare amplasate pe plajă, lucrările hidrotehnice aflate în continuă dinamică, precum regularizări, apărări și consolidări de maluri, praguri de fund, lucrări de combatere a eroziunii solului sau similare, care dețin aviz de gospodărire a apelor și sunt executate în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru execuția lucrărilor noi și a intervențiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenții permanente sau nepermanente de apă, a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale depuse prin hidromecanizare și a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiționată de existența acordului de funcționare în siguranță emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pentru lucrările de intervenție în primă urgență care fac obiectul art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991, republicată , cu modificările și completările ulterioare, procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor poate fi inițiată și efectuată pe parcursul realizării lucrărilor, odată cu finalizarea fazelor corespunzătoare de proiectare, dar nu mai târziu de data încheierii executării lucrărilor.

Pentru lucrările hidrotehnice și construcțiile ce au aparținut statului și au fost înstrăinate în procesul de privatizare, care necesită lucrări de reabilitare și punere în siguranță, avizul de gospodărire a apelor se eliberează fără ca proprietarii construcțiilor/lucrărilor să facă dovada deținerii terenului, cu obligația acestora de intabulare a terenului aferent, în numele și pentru statul român, până la momentul eliberării actului de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.

În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naționale navigabile sau în zona cursurilor de apă care sunt traversate ori au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/ companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, este necesar și acordul autorității publice centrale din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului.

Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitățile prevăzute la art. 9 alin. (2) .

Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48 și 54 , se percep tarife care se stabilesc în condițiile legii.

Se exceptează de la prevederile alin. (4) centrele sociale și școlile care nu sunt conectate la sistemul centralizat de apă și dețin puțuri proprii.

Abrogat.

Avizul de gospodărire a apelor și avizul de amplasament sunt avize conforme.

Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (1^1) este necesară obținerea autorizației de funcționare în condiții de siguranță, care certifică îndeplinirea exigențelor de performanță în perioada de exploatare și este obligatorie pentru obținerea autorizațiilor de gospodărire a apelor și de protecția mediului.

Avizul și autorizația de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obținerii actelor de reglementare din domeniul mediului, potrivit legii.

Procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor include evaluarea impactului lucrărilor asupra corpurilor de apă, pe baza studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz.

Elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea avizului de gospodărire a apelor se bazează pe studii meteorologice, hidrologice, hidrogeologice sau pe studii de gospodărire a apelor, după caz. Aceste studii și documentații vor fi întocmite de instituții publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spațiul Uniunii Europene. Documentațiile de fundamentare trebuie să demonstreze că titularul proiectului se poate conforma cerințelor legale.

Se exceptează de la dispozițiile alin. (2) studiile hidrologice și hidrogeologice elaborate de către Administrația Națională «Apele Române» și unitățile din subordinea ei, care pot fi întocmite de serviciile de specialitate din cadrul acestora

Elaboratorii care întocmesc studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă sunt atestați de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Elaboratorii care întocmesc studiile prevăzute la alin. (2) pot elabora studii de impact asupra corpurilor de apă până la atestarea de către autoritatea publică centrală în domeniul apelor.

Avizul de gospodărire a apelor își pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuția lucrărilor respective nu a început în acest interval, cu excepția cazului în care proiectul deține autorizație de construire aflată în termen de valabilitate. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligația să anunțe emitentului, în scris, data de începere a execuției, cu 10 zile înainte de aceasta.

Avizul de gospodărire a apelor se emite pentru proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare pentru următoarele categorii de activități și lucrări

În cazuri de urgență ca: viituri, precipitații care au avariat sau distrus infrastructura de transport, obiective economice, în scopul refacerii acestora, pentru începerea execuției lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale care se realizează în limita cantității maxime de 2.000 mc, avizul de gospodărire a apelor se va emite în regim de urgență, cu cel puțin 3 zile înainte de începerea execuției.

Abrogat.

Punerea în funcțiune a lucrărilor și instalațiilor prevăzute la alin. (1) se face în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de unitățile din subordinea Administrației Naționale «Apele Române

Autorizația de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezența beneficiarului, cel mai târziu o dată cu recepția investițiilor, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor și exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare și în documentația anexată la aceasta. Documentația tehnică supusă autorizării va fi întocmită de instituții publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spațiul Uniunii Europene.

Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcțiune a investiției, emitentul autorizației de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizației de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.

Autorizația de gospodărire a apelor se poate acorda și pe durata limita, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcțiune a investiției, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.

Modul de exploatare și întreținere a lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.

Prin autorizația de gospodărire a apelor, cât și prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitățile de control tehnic și mijloacele de intervenție în caz de incidente, avarii sau accidente și altele asemenea.

Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potențialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizațiilor de gospodărire a apelor.

Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri

Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situații în care apar cerințe noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1) , acordându-se despăgubire potrivit legii.

Refuzul eliberării, precum și orice modificare sau retragere a unei autorizații de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizație, după caz, de către cel care a decis măsura respectiva.

Autorizația de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri

În cazul situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. d) , autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate dispune și oprirea activității poluatorului sau a instalației care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.

Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea și epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suporta de titularul autorizației de gospodărire a apelor.

Lucrările și instalațiile supuse autorizării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafață sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate și de determinare a calității apelor evacuate, conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor.

Deținătorii lucrărilor și instalațiilor supuse autorizării prevăzute la alin. (1) sunt obligați să asigure montarea și funcționarea mijloacelor de măsurare, să permită montarea de sigilii de către reprezentanții Administrației Naționale «Apele Române», să păstreze timp de 5 ani datele obținute din măsurători și să le transmită lunar Administrației Naționale «Apele Române». Înlăturarea sau distrugerea sigiliilor aplicate pe mijloacele de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate, pe vane și alte echipamente se constată prin proces-verbal de constatare de către personalul cu atribuții de inspecție, conform legii, și se sancționează potrivit legii penale.

Administrația Națională "Apele Române" pune la dispoziția persoanelor fizice și persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2) , cu respectarea dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7) .

Avizul și autorizația de gospodărire a apelor, precum și anexele sau studiile de fundamentare care stau la baza acestora sunt acte administrative cu caracter public.

Lista cu avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pune la dispoziția publicului spre informare prin afișare pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente.

Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pun la dispoziția publicului în integralitatea lor, la cerere, cu respectarea prevederilor privind protecția datelor personale, respectiv a dreptului de proprietate intelectuală, după caz.

Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosința complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populație, industrie și irigații, producerea de energie electrica, apărarea împotriva inundațiilor, piscicultura și agrement.

La proiectarea barajelor și îndiguirilor se va analiza în mod obligatoriu necesitatea și se vor prevedea, în funcție de condițiile concrete din amplasament, lucrările necesare de apărări și consolidări de maluri, rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.

Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și se vor executa de unități de specialitate, cu respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța barajelor.

Abrogat.

Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și planuri de avertizare și alarmare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.

Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1) , cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.

Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, funcție de dinamica cerințelor de apă sau de alte condiții.

Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională «Apele Române», în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administrația Națională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin și se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

În situații critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităților perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Administrația Națională "Apele Române".

Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare și, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosințelor industriei, agriculturii, populației și a debitului necesar protecției ecosistemului acvatic.

Deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice au obligația să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-și organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor și să dețină autorizația de funcționare în siguranță, conform prevederilor legale.

Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Administrației Naționale "Apele Române".

Programele de golire pentru lacurile de acumulare în vederea realizării lucrărilor de intervenții și reparații la construcțiile și instalațiile aferente, indiferent de deținător, se aprobă de către Administrația Națională „Apele Române“ cu avizul Comisiei naționale de siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor.