LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor

Condiții pentru atingerea obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane 1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor ... 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor ... 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii ... 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere ... 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate ... 1.2. Definiții normative pentru clasificările stării ecologice 1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri ... 1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri ... 1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii ... 1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere ... 1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale ... 1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice ... 1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață 1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere ... 1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional ... 1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare ... 1.3.4. Frecvența monitoringului ... 1.3.5. Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate ... 1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate ... 1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice 1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic ... 1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic ... 1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice ... 2. STAREA APELOR SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative ... 2.1.2. Definirea stării cantitative ... 2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane 2.2.1. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane ... 2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring ... 2.2.3. Frecvența monitoringului ... 2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane ... 2.3. Starea chimică a apelor subterane 2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane ... 2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subterane ... 2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane 2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane ... 2.4.2. Monitoringul de supraveghere ... 2.4.3. Monitoringul operațional ... 2.4.4. Identificarea tendinței poluanților ... 2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane ... 2.5. Prezentarea stării apelor subterane ... 1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor 1.1.1.1. Elemente biologice Compoziția și abundența florei acvatice Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole ... 1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei legătura cu corpurile de apă subterană Continuitatea râurilor Condiții morfologice adâncimea râurilor și variația lățimii structura și substratul patului râului structura zonei riverane ... 1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice ... 1.1.1.4. Generalități Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților ... 1.1.1.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă ... 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.2.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole ... 1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei timpul de retenție legătura cu corpurile de apă subterană Condiții morfologice variația adâncimii lacurilor cantitatea, structura și substratul patului lacului structura țărmului lacului ... 1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice ... 1.1.2.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților ... 1.1.2.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă ... 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.3.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole ... 1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului structura zonei de influență a mareei Regimul mareei debitul de apă dulce expunerea la valuri ... 1.1.3 3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice ... 1.1.3.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților ... 1.1.3.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă ... 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere 1.1.4.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice ... 1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului de coastă structura zonei de influență a mareei Regimul mareei direcția curenților dominanți expunerea la valuri ... 1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice ... 1.1.4.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților ... 1.1.4.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă ... 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificate Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice. ... 1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4 . Stare foarte bună Stare bună Stare moderată General Nu există sau sunt foarte mici alterări antropogene ale valorilor elementelor fizico-chimice și hidromorfologice de ca- litate, pentru tipul de corp de apă de suprafață, față de acelea asociate în mod normal cu acel tip în condiții nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață sunt acelea asociate în mod normal cu acel tip, în condiții ne- modificate și nu arată, sau există doar foarte mici dovezi de perturbare. Condițiile sunt specifice tipului și comunităților. Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață prezintă nivele scăzute schimbare datorită activităților umane, dar deviază ușor față de acele valori asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață deviază moderat față de acelea asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață, în condiții nemodificate. Valorile prezintă semne moderate de perturbare ca urmare a activităților umane și sunt esențial perturbate față de valorile din condițiile de stare bună. Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă. 1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică a fitoplanctonului corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Abundența medie a fi- toplanctonului este în deplină conformi- tate cu condițiile fizico-chimice spe- cifice tipului de corp de apă și nu sunt atât de mult al- terate condițiile de transparență speci- fice tipului. Înflorirea plancto- nului se produce cu o frecvență și o in- tensitate în confor- mitate cu condițiile fizico-chimice speci- fice tipului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice și abundenței planctonului compara- tiv cu comunitățile specifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creștere accelerantă a algelor, care să conducă la perturbări nedorite, în ceea ce privește echilibrul organisme- lor prezente în corpul de apă sau calitatea fizico-chimică a apei sau a sendimentului. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice specifice tipului. Compoziția taxonomică a planctonului diferă moderat față de comu- nitățile specifice tipului. Abundența este mode- rat deranjată și poa- te fi astfel încât să producă o perturbare importantă nedorită a valorilor altor ele- mente biologice sau fizico-chimice de calitate. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice. Înflo- riri persistente se pot produce în lunile de vară. Macrofi- te și fito- bentos Compoziția taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Nu sunt schimbări de- tectabile în abun- dența medie a macro- fitelor și fitoben- tosului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice și a abundenței macrofitelor și fito- bentosului comparativ cu comunitățile spe- cifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creștere acce- lerată a fitobentosu- lui sau a unor forme evoluate de viață a plantei care să con- ducă la dereglări ne- dorite în echilibrul organismelor prezente în corpurile de apă sau a calității fizi- co-chimice a apei sau a sendimentului. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de gru- purile sau învelișuri- le de bacterii din cauza activității an- tropogene. Compoziția taxonomică a macrofitelor și fitobentosului diferă moderat față de co- munitatea specifică tipului și este sem- nificativ mai rea decât în cazul stării bune. Sunt evidente schim- bările moderate în abundența medie a macrofitelor și fito- bentosului. Comunitatea fitoben- tonică poate să in- terfereze și în anu- mite zone să fie în- locuită de învelișu- ri de bacterii pre- zente ca rezultat al activității antropo- gene. Fauna de neverte- brate bento- nice Compoziția taxonomică și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Raportul dintre ta- xonii sensibili la perturbări și cei in- sensibili, nu arată semne de alterare față de nivelele co- respunzătoare condi- țiilor nemodificate. Nivelul diversității taxonilor de never- tebrate nu arată nici un semn de alterare față de nivelul ne- modificat. Există schimbări u- șoare ale compoziției și abundenței taxoni- lor de nevertebrate față de comunitățile specifice tipului. Raportul dintre taxo- nii sensibili la per- turbări și cei insen- sibili, arată o ușoară alterare față de nive- lele specifice tipului Nivelul diversității taxonilor de neverte- brate arată ușoare semne de alterare față de nivelurile specifi- ce tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de comu- nitățile specifice tipului. Grupurile taxonomice majore ale comunită- ții specifice tip sunt absente. Raportul dintre ta- xonii sensibili la perturbări și cei in- sensibili, este sub- stanțial mai mic de- cât nivelul specific tipului și semnifi- cativ mai mic față de nivelul specific stă- rii bune. Fauna piscico- lă Compoziția speciilor și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile specifice tipului, sensibile la perturbări. Structura pe vârste a comunităților de pești arată un mic semn de perturbare antropogenică, dar nu indică o deficiență în reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și abundenței speciilor față de comunitățile specifice tipului care pot fi atribuite im- pactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice și hi- dromorfologice de ca- litate. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne de pertur- bare, care pot fi a- tribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calita- te fizico-chimică și hidromorfologică, și în anumite circumstan- țe sunt indicatorul unei deficiențe în re- producerea sau dezvol- tarea unor specii anu- me, în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abun- dența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului ca- re pot fi atribuite impactului antropo- genic asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne im- portante de perturba- re antropogenică, în măsura în care o pro- porție moderată a speciilor specifice tipului să fie absen- tă sau să aibă o a- bundență foarte scă- zută. Elemente hidromorfologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Regimul hidro- logic Cantitatea și dina- mica curgerii și le- gătura rezultantă cu apele subterane, re- flectă în totalitate, sau aproape în tota- litate, condiții ne- modificate. Condițiile sunt în con formitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemen- tele de calitate bio- logică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Continu- itatea râului Continuitatea râului nu este perturbată de activitățile antro- pogenice și permite migrarea neperturbată a organismelor acva- tice și transportul de sendimente. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele de calitate biologică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Condiții morfolo- gice Profilurile canalului variațiile de lățime și de adâncime, vite- zele de curgere, con- dițiile de substrat și atât structura cât și condițiile zonelor riverane corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- dițiilor nemodificate Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele de calitate biologică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții generale Valorile elementelor fizico- chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor nemodificate. Concentrațiile nutrienților rămân în intervalul normal pentru condiții nemodificate. Nivelele de salinitate, pH-ul, bilanțul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului și temperatura nu arată semne de modificări antropogene și rămân în intervalul normal pentru condițiile nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acidului și salinitatea nu ating niveluri peste limita stabilită pentru asigurarea funcționării ecosistemului specific tipului și realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemelor și realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Poluanți specifici sintetici Concentrațiile sunt aproape de zero sau cel puțin sub limita de detecție pentru cele mai avansatetehnici analitice de uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Poluanți specifici nesintetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare). Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în concordanță cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. ... 1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică și abundența fito- planctonului cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi- ce specifice tipului și nu duce la o alte- rare semnificativă a condițiilor de trans- parență specifice tipului. Înflorirea fitoplanc- tonului se produce cu o frecvență și o intensitate în con- formitate cu condi- țiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici comparativ cu comunitățile speci- fice tipului. Aceste schimbări nu arată creșteri accelerate ale algelor care să ducă la perturbări ne- dorite în ceea ce pri- vește echilibrul orga- nismelor prezente în corpurile de apă sau calitatea fizico-chi- mică a apelor sau se- dimentului. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi- tății înfloririi planctonului specific tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici diferă moderat de comunită- țile specifice tipu- lui. Biomasa este moderat deranjată și poate să producă o perturbare semnificativă nedori- tă a condițiilor altor elemente biolo- gice și fizico-chimi- ce de calitate a apei sau sedimentelor. Se poate produce a creștere moderată a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice. Se poate produce o înflorire persistentă în lunile de vară. Macro- fite și fito- bentos Compoziția taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Nu sunt schimbări de- tectabile în abunden- ța medie a macrofi- telor și fitobento- sului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor macrofitici și fito- bentonici comparativ cu comunitățile speci- fice tipului. Asemenea schimbări nu indică o creștere accelerată a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducând la perturbări nedorite asupra bilanțului or- ganismelor prezente în corpurile de apă sau asupra calității din punct de vedere fizi- co-chimic a apelor. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de înve- lișurile de bacterii prezente datorită ac- tivității antropogene. Compoziția taxonilor de macrofite și fito- bentos diferă moderat față de comunitățile specifice tipului și sunt semnificativ perturbate față de acelea observate la starea bună. Schimbările moderate în abundența medie a macrofitelor și fito- bentosului sunt evi- dente. Comunitatea fitoben- tonică poate să in- terfereze, iar în anumite zone poate fi înlocuită de grupu- rile și învelișurile de bacterii ca rezul- tat al activităților antropogene. Fauna de never- tebrate bento- nice Compoziția taxonomică și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Raportul dintre taxo- nii sensibili la per- turbări și cei insen- sibili nu arată nici un semn de alterare față de nivelurile nemodificate. Nivelul diversității taxonilor de never- tebrate nu arată nici un semn de alterare față de nivelurile nemodificate. Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor de nevertebrate compa- rativ cu comunitățile specifice tipului. Raportul între taxonii sensibili la pertur- bații și cei insensi- bili arată ușoare sem- ne de alterare față de nivelele specifice ti- pului. Nivelul de diversitate a taxonilor de never- tebrate arată semne ușoare de alterare fa- ță de nivelurile spe- cifice tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de con- dițiile specifice ti- pului. Grupurile taxonomice majore ale comuni- tății specifice tipu- lui sunt absente. Raportul între taxo- nii sensibili și in- sensibili la modifi- care și nivelul de diversitate, este substanțial mai scă- zut față de nivelul specific tipului și semnificativ mai scă- zut decât pentru sta- rea bună. Fauna pisci- colă Compoziția speciilor și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului. Structura pe vârste a comunităților de pești arată mici sem- ne de perturbare an- tropogenă și nu indi- că o dereglare în re- producerea sau dez- voltarea unor specii particulare. Sunt schimbări ușoare ale compoziției spe- ciilor și abundenței comunităților speci- fice tipului, care se pot atribui impactului asupra elementelor de calitate fizico-chimi- că sau hidromorfologi- că. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne de pertur- bare atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor de ca- litate fizico-chimică sau hidromorfologică și, în câteva cazuri, este un indicator pen- tru dereglări în re- producerea sau dezvol- tarea unor anumite specii în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abun- dența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului datorită impactului antropogen asupra elementelor de cali- tate fizico-chimice sau hidromorfologice. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne ma- jore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chi- mică sau hidromorfo- logică în așa fel încât o proporție mo- derată de specii spe- cifice tipului sunt absente sau sunt foarte puțin abun- dente. Elemente hidromorfologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Regimul hidrolo- gic Cantitatea și dina- mica curgerii, nive- lului, timpului de retenție și legătura rezultantă cu apele subterane reflectă în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- dițiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Condi- țiile morfo- logice Variația adâncimii lacului, cantitatea și structura substra- tului precum și structura sau condi- țiile zonelor de țărm corespund în totali- tate sau aproape în totalitate cu condi- țiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții generale Valorile elementelor de calitate fizico-chimică corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condițiile nemodificate. Concentrațiile de nutrienți rămân în intervalul asociat în mod normal condițiilor nemodificate. Nivelurile de salinitate, pH-ul, bilanțul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și temperature nu arată semne de perturbări antropogene și rămân în intervalul asociat în mod normal condițiilor nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen,pH, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și salinitatea nu ating niveluri peste intervalul stabilit astfe încât să se asigure funcționareaecosistemului și atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrația nutrienților nu depășește nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemului și atingerea valorilor specificate pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate. Poluanți Specifici sintetici Concentrațiile sunt apropiate de zero sau cel puțin sub limitele de detecție pentru majoritatea tehnicilor analitice de uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevede-rilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 , cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate. Poluanți Specifici nesintetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare). Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 , cu modificările și completările ulterioare, respective prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 , cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate. ... 1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică și abundența fito- planctonului sunt în concordanță cu condi- țiile nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi- ce specifice tipului și nu duce la o alte- rare semnificativă a condițiilor de trans- parență specifice tipului. Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvență și o intensitate care este în conformitate cu condițiile fizico- chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici. Sunt ușoare schimbări ale biomasei în compa- rație cu condițiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică nici o creștere accelerată a algelor care să aibă ca rezul- tat perturbări nedori- te a echilibrului or […]

ZONE PROTEJATE 1. Registrul zonelor protejate prevăzut la art. 5^1 trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate: (i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil, stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^6 , art. 5 alin. (1) și art. 17 lit. a^2) ; ... (ii) zonele desemnate pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; ... (iii) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare; ... (iv) zonele sensibile la nutrienți desemnate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile la nitrați în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare; ... (v) zonele destinate protecției habitatelor sau speciilor unde menținerea sau îmbunătățirea stării apelor este un factor important pentru protecția acestora, inclusiv siturile pentru Natura 2000 relevante în acest sens, desemnate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hărțile care indica amplasamentul fiecărei zone protejate și o descriere a legislației naționale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite. ... ------------ Anexa nr. 1^2 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.

DELIMITAREA Și CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ. EVALUAREA IMPACTULUI ȘI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITĂȚILE ANTROPICE 1. APE DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafață În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul și limitele corpurilor de apă de suprafață și se va realiza o caracterizare inițială a tuturor acestor corpuri, în concordanță cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării inițiale a acestora, corpurile de apă de suprafață pot fi grupate astfel: a) corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafață artificiale sau corpuri de apă puternic modificate; ... b) pentru fiecare categorie de apă de suprafață, corpurile de apă de suprafață relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut la pct. 1.2 ; ... c) dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferențiate în funcție de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2 . Corpurile de apă de suprafață din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferențiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafață, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A"; ... d) Dacă este folosit «sistemul B», trebuie să se realizeze cel puțin același grad de diferențiere pe care l-ar obține prin folosirea «sistemului A». Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere opționale, asemănătoare, sau combinații de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare condițiile de referință biologice specifice tipului. ... e) pentru corpurile de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate diferențierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafață care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective; ... f) se va elabora o hartă/hărți (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanță cu gradul de diferențiere cerut conform "sistemului A". ... 1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de ape de suprafață 1.2.1. Râuri Sistem A Tipologie fixată Elemente de descriere Ecoregiuni Ecoregiunile stabilite la nivel european Tip Clasificare în funcție de altitudine Înaltă: > 800 m Medie: 200 - 800 m Joasă: Clasificare în funcție de suprafață bazinului hidrografic Mica: 10 - 100 kmp Medie: > 100 - 1.000 kmp Mare: > 1.000 - 10.000 kmp Foarte mare: > 10.000 kmp Geologie Calcaroasă Silicioasă Organică Sistem B Caracterizare alternativă Factori fizici și chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părți de râu și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Mărime Factori opționali distanta de la izvor dinamica apei (în funcție de debit și pantă) lățimea medie a apei adâncimea medie a apei panta medie a apei structura și forma albiei minore categoria de evacuare a râului (debit) forma văii debit (transport) solide capacitate de tamponare compoziția medie a substratului cloruri domeniul de temperatura a aerului temperatura medie a aerului precipitații ... 1.2.2. Lacuri Sistem A Tipologie fixată Elemente de descriere Ecoregiune Ecoregiunile stabilite la nivel european Tip Clasificare în funcție de altitudine Înaltă: > 800 m Mijlocie: 200 - 800 m Mica: Clasificare în funcție de adâncimea medie 3 m - 15 m > 15 m Clasificare în funcție de mărimea suprafeței 0,5 - 1 kmp 1 - 10 kmp 10 - 100 kmp > 100 kmp Geologie Calcaroasă Silicioasă Organică Sistem B Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile lacurilor și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Adâncime Geologie Mărime Factori opționali adâncimea medie a apei forma lacului timpul de retenție temperatura medie a aerului domeniul de variație a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond a nutrienților compoziția medie a substratului fluctuația de nivel a apei ... 1.2.3. Ape tranzitorii Sistem A Tipologie fixată Elemente de descriere Ecoregiuni Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la nivel european: Marea Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterană Marea Neagră Tip În funcție de salinitatea medie anuala 0,5 - 5 - 18 - 30 - În funcție de mărimea medie a mareei 2 - 4 m: mezo-maree > 4 m: macro-maree Sistem B Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate Factori opționali adâncime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retenție temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compoziția medie a substratului forma intervalul de variație a temperaturii apei ... 1.2.4. Ape costiere Sistem A Tipologie fixată Elemente de descriere Ecoregiune Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european: Marea Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterană Marea Neagră Tip În funcție de salinitatea medie anuala: 0,5 - 5 - 18 - 30 - În funcție de adâncimea medie: ape puțin adânci: intermediare: 30 - 200 m adânci: > 200 m Sistem B Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor costiere și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate Factori opționali viteza curenților expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate timp de retenție (pentru golfurile interioare) compoziția medie a substratului intervalul de variație a temperaturii apei ... 1.3. Stabilirea condițiilor de referință specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață a) pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1 ., condițiile hidromorfologice și fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice și fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la stare ecologică foarte bună, așa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1 . Condițiile de referință biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1 ; ... b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în aceasta secțiune corpurilor de apă de suprafață important modificate sau artificiale, referințele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înțelese ca fiind referințe la potențialul ecologic maxim, așa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1 . Valorile pentru potențialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani; ... c) condițiile specifice tipului pentru scopurile menționate la lit. a) și b) și condițiile de referință biologice specifice tipului se pot baza fie pe așezarea în spațiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinație a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiții pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce privește concentrațiile poluanților sintetici specifici, limitele de detecție sunt acelea care pot fi atinse în concordanță cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condițiile specifice tipului; ... d) pentru condițiile biologice de referință specifice tipului bazate pe așezarea în spațiu, se va dezvolta o rețea de referință pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață. Rețeaua trebuie să conțină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condițiilor de referință, având data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafață și tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e) ; ... e) condițiile de referință biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice și alte date disponibile și trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condițiilor de referință pentru a asigura că acele condiții, astfel derivate sunt corespunzătoare și valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață; ... f) acolo unde nu este posibila stabilirea unor condiții corespunzătoare de referință specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafață, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variațiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafață. În astfel de circumstanțe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv. ... 1.4. Identificarea presiunilor antropice În vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit corpurile de apă de suprafață din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele: Partea introductivă a subpct. 1.4. al pct. 1 din anexa 1^3 a fost modificată de pct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole ori din alte instalații și activități, bazate printre altele pe informațiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (3)-(5) și art. 12 alin. (3)-(7) din anexa la Normele tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 , pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, în conformitate cu art. 7 și 8 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în conformitate cu prevederile art. 31-33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006 , calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, aprobată cu modificări prin Legea nr. 96/2024 , calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluște, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare; ... b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 , cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 , cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de suprafață destinate prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 , cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 , cu modificările și completările ulterioare, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prevederile art. 22 și 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, și calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 , cu modificările ulterioare; ... c) estimarea și identificarea captărilor importante de apă pentru folosințe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosințe, inclusiv variațiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apă în sistemele de distribuție; ... d) estimarea și identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul și derivațiile, asupra caracteristicilor globale de curgere și a bilanțului apei; ... e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apa; ... f) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafață; ... g) estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor. ... 1.5. Evaluarea impactului În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilității stării corpurilor de apă de suprafață la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4 . În acest sens se vor utiliza informațiile prevăzute la pct. 1.4 . și orice alte informații relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor și mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilității pe care o au corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1 . Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare. Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (1^1)-(1^5) , inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 20 alin. (1)-(6) , art. 43 alin. (1^8) , (1^9) , (2) , (4) , (5) și (6) și în anexa nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri». ... 2. CORPURI DE APĂ SUBTERANE 2.1. Caracterizarea inițială Se va efectua o caracterizare inițială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor și a gradului în care exista riscul de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 , pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea inițială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări inițiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinația utilizării terenului, datele referitoare la evacuări și/sau captări sau alte date existente Caracterizarea inițială trebuie să identifice: a) localizarea și limitele corpului sau corpurilor de ape subterane; ... b) presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafață sunt supuse inclusiv: (i) surse de poluare difuze; ... (ii) surse de poluare punctuale; ... (iii) captări; ... (iv) realimentare artificiala. ... c) caracterul general al stratului de suprafață al zonei de recepție din care corpul de apă subterană se realimentează; ... d) acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafață sau ecosisteme terestre. ... 2.2. Caracterizarea ulterioară Ca urmare a acestei caracterizări inițiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca fiind la risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificației acestui risc și al identificării oricăror măsuri necesare, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6) , art. 43 alin. (1^8) , (1^9) , (2) , (4) , (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri». Această caracterizare trebuie să includă informații relevante despre impactul activității umane și, acolo unde este necesar, informații despre: a) caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea și tipul unităților geologice; ... b) caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea și limitele; ... c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor; ... d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană; ... e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; ... f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor) de schimb de apă intre corpul de apă subterană și sistemele de suprafață asociate; ... g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuala pe termen lung a reîncărcării totale; ... h) caracterizarea compoziției chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuției generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane. ... 2.3. Revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subterane Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează granița dintre două sau mai multe țări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării inițiale efectuate în concordanță cu pct. 2.1 ., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2^1 , trebuie culese și menținute, acolo unde necesar, următoarele informații despre fiecare corp de apă subterană: a) localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepția: (i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie; ... (ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie sau care deservește mai puțin de 50 persoane; ... b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte; ... c) compoziția chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane; ... d) localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape; ... e) debitele evacuate în aceste puncte; ... f) compoziția chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană; ... g) folosințele terenului în zona sau zonele de recepție din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanți și alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apă de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului. ... 2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2^4 , obiectivele de mediu mai puțin severe, inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra: (i) apelor de suprafață și a ecosistemelor terestre asociate; ... (ii) regularizării apei, protecției împotriva inundațiilor și drenaj; ... (iii) dezvoltării umane. ... 2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2^4 , obiective de mediu mai puțin severe și unde, ca rezultat al impactului activității umane, determinat în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) , corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare. ... Anexa 1^3 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.

Schema districtelor de bazine hidrografice, cu limitele acestora Anexa nr. 1^4 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.

LĂȚIMEA ZONELOR DE PROTECȚIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ȘI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE a) Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă Lățimea cursului de apă (m) sub 10 10-50 peste 51 Lățimea zonei de protecție (m) 5 15 20 Cursuri de apă regularizate (m) 2 3 5 Cursuri de apă îndiguite (m) toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este mai mică de 50 m ... b) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale: – indiferent de suprafață, 5 m la care se adauga zona de protecție stabilită în conformitate cu art. 5 . ... c) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare: – intre Nivelul Normal de Retenție și cota coronamentului. ... d) Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor: – 4 m spre interiorul incintei. ... e) Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație hidrotehnică: – 3 m. ... f) Baraje și lucrări-anexe la baraje: Lățimea zonei de protecție (m) - baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte 20 m în jurul acestora materiale - instalații de determinare automată a calității 2 m în jurul acestora apei, construcții și instalații hidrometrice - borne de microtriangulație, foraje de drenaj, 1 m în jurul acestora foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor ... g) lățimea zonei de protecție (m) la forajele hidrogeologice din rețeaua națională de observații și măsurători - 1,5 m în jurul acestora. ... NOTĂ Zonele de protecție se măsoară astfel: a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore; ... b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu; ... c) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcție. ... Nota: Zona de protecție sanitară la instalațiile de alimentare cu apă se stabilește de autoritatea publică centrala în domeniul sănătății. Anexa nr. 2 a fost înlocuită cu anexa nr. 2 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.

CONȚINUTUL MINIM AL PLANURILOR DE MANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC ȘI AL PROGRAMELOR DE MĂSURI AFERENTE ACESTORA A. Planurile de management al apelor la nivel de bazin hidrografic cuprind următoarele elemente: 1. o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice impuse de prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 1^3 : 1.1. Pentru apele de suprafață: a) trasarea pe hartă a corpurilor de apă și a limitelor acestora; ... b) trasarea pe hartă a ecoregiunilor și a tipurilor de corpuri de apă de suprafață din cadrul bazinului hidrografic; ... c) identificarea condițiilor de referință pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață; ... 1.2. Pentru apele subterane: trasarea pe hartă a corpurilor de apă subterană și a limitelor acestora; ... 2. un rezumat al presiunilor antropice importante și al impactului activităților umane asupra stării apelor de suprafață și subterane, inclusiv: a) estimarea poluării din surse punctuale; ... b) estimarea poluării din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosințelor terenului; ... c) estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captărilor; ... d) analizele altor impacte ale activității umane asupra stării apelor; ... 3. identificarea și trasarea pe hartă a zonelor protejate prevăzute la art. 5^1 și în anexa nr. 1^2 ; ... 4. o hartă a rețelelor de monitoring și o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform prevederilor art. 35 și ale anexei nr. 1^1 , pentru starea: a) corpurilor de apă de suprafață (ecologică și chimică); ... b) corpurilor de apă subterane (chimică și cantitativă); ... c) zonelor protejate; ... 5. o lista a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite pentru apele de suprafață, subterane și zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situațiilor în care s-a făcut uz de art. 2^3 , 2^4 , 2^5 și 2^7 și informațiile asociate necesare conform acestui articol; ... 6. un rezumat al analizelor economice ale utilizării apei, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 4 ; ... 7. un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6) , art. 43 alin. (1^8) , (1^9) , (2) , (4) , (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri», inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea. 7.1. un rezumat al măsurilor necesare pentru implementarea legislației în domeniul protecției apelor; ... 7.2. un raport al etapelor practice și al măsurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2) ; ... 7.3. un rezumat al măsurilor luate pentru îndeplinirea cerințelor privind apa utilizată pentru prelevarea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2) , art. 5 alin. (1) , art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3) și (1^4) ; ... 7.4. un rezumat al măsurilor de control impuse asupra captărilor și alocării apei, inclusiv referința înregistrării și identificării cazurilor în care s-au făcut excepții, în conformitate cu prevederile lit. e) de la lit. C «Conținutul programelor de măsuri»; ... 7.5. un rezumat al măsurilor de control adoptate pentru evacuările de ape uzate din surse punctuale și din alte activități cu un impact asupra stării apelor, în conformitate cu prevederile lit. g) , respectiv i) de la lit. C «Conținutul programelor de măsuri»; ... 7.6. o identificare a cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20 ; ... 7.7. un rezumat al măsurilor luate asupra substanțelor prioritare; ... 7.8. un rezumat al măsurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluări accidentale; ... 7.9. un rezumat al măsurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) și (6) , pentru corpurile de apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 ; ... 7.10. detalii asupra măsurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 ; ... 7.11. detalii asupra măsurilor luate pentru evitarea creșterii poluării apelor marine, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) ; ... 7.12. o identificare, pe bazine hidrografice, a riscului, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^10) , pentru a putea identifica riscul la inundații; ... 7.13. detalii asupra măsurilor pentru evitarea situațiilor de risc. ... 8. un registru al tuturor programelor detaliate și al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, porțiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al conținutului acestora; ... 9. un rezumat al măsurilor de informare și consultare a publicului luate, rezultatul acestora și schimbările făcute schemelor directoare, ca urmare a acestor acțiuni; ... 10. o lista a autorităților competente; ... 11. punctele de contact și procedurile pentru obținerea documentațiilor de bază și a informațiilor legate de informarea și consultarea publicului în conformitate cu art. 43 și, în particular, detalii referitoare la măsurile de control adoptate în conformitate cu prevederile lit. g) și i) de la lit. C , precum și detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate în conformitate cu prevederile art. 35 și ale anexei nr. 1^1; ... B. Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum și toate celelalte trebuie să includă: 1. un rezumat al tuturor schimbărilor sau actualizărilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 2^3 , 2^4 , 2^5 și 2^7 ; ... 2. o evaluare a progresului făcut pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de hartă, și o explicație pentru orice obiective de mediu care nu au fost îndeplinite; ... 3. un rezumat și o explicație pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu a fost încă întreprinsă; ... 4. un rezumat al tuturor măsurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) și (6) , de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic. ... C. CONȚINUTUL PROGRAMELOR DE MĂSURI Pentru fiecare bazin hidrografic se stabilește un program de măsuri, care va ține seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activitățile umane și impactul acestora asupra mediului și analiza economică a folosințelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) , și va urmări atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic. Fiecare program de măsuri va include măsuri de bază și, unde este cazul, măsuri specifice. Măsurile de bază sunt cerințe minime de conformare și vor consta din: a) măsurile de implementare a legislației privind protecția calității apei, inclusiv măsurile privind apa de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare, apa potabilă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, accidentele majore cu impact asupra mediului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările ulterioare, epurarea apelor uzate urbane, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, reducerea poluării cu nitrați proveniți din agricultură, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, descărcarea substanțelor periculoase în ape, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, nămolurile provenite din stațiile de epurare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 344 / 708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, produse pentru protecția plantelor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, protecția plantelor, controlul integrat al poluării industriale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006 , protecția habitatelor sau speciilor, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare; ... b) măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2) ; ... c) măsuri de promovare a utilizării eficiente și durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic; ... d) măsuri privind asigurarea calității apei potabile, inclusiv măsuri de protecție a calității apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2) , art. 5 alin. (1) și art. 17 lit. a^2) ; ... e) autorizarea prealabilă și controalele privind captările de apă dulce de suprafață și subterană și îndiguirile de apă de suprafață, inclusiv un registru al captărilor de apă. Controalele vor fi reanalizate periodic și, unde este necesar, reactualizate. Se exceptează de la controale acele prelevări sau îndiguiri care nu au un impact semnificativ asupra stării apei; ... f) autorizarea prealabila și controlul reîncărcărilor și îmbogățirilor artificiale ale corpurilor de apă subterană. Apa utilizata poate fi preluată din orice apă de suprafață și subterană, cu condiția ca utilizarea sursei să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apă sau pentru corpul de apă subterană reîncărcat sau îmbogățit. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat; ... g) reglementarea prealabilă a evacuărilor din surse punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanți în apă, sau autorizarea prealabilă ori înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluanții de interes, inclusiv controlul acestora, în conformitate cu prevederile art. 2^8 . Controlul va fi reanalizat periodic și, unde este necesar, reactualizat; ... h) măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanți din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanți în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat; ... i) măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform prevederilor art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 1^3 , în special măsuri pentru asigurarea conformării condițiilor hidrologice ale corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice bune sau potențialului ecologic bun solicitate pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea evacuării de poluanți în apă, sau a unei înregistrări pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și, unde este necesar, reactualizat; ... j) interzicerea evacuării directe de poluanți în apele subterane, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 20 , cu condiția ca acele descărcări să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană; ... k) măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafață cu substanțe prioritar periculoase și reducerea treptată a poluării cu alte substanțe care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă, în conformitate cu prevederile art. 2^1 ; ... l) orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanți din instalațiile tehnologice și prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentala, de exemplu ca urmare a inundațiilor, inclusiv sistemele de detectare și alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate măsurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice. ... m) măsuri ce decurg din strategia națională de management al riscului la inundații. ... Măsurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate și implementate în plus față de măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic. Acestea includ: a) măsuri legislative ... b) instrumente administrative ... c) instrumente fiscale și economice ... d) acorduri de protecția mediului negociate ... e) controlul emisiilor ... f) coduri de bună practică ... g) zone de agrement și de restaurare a zonelor umede ... h) controlul prelevărilor ... i) măsuri de management al cerințelor de apă, printre altele, promovarea unei producții agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerințe reduse de apă în zonele afectate de seceta ... j) măsuri de eficientizare și reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apă în industrie și a tehnicilor de irigații, care necesită un consum redus de apă ... k) proiecte de construcții ... l) uzine de desalinizare ... m) proiecte de reabilitare ... n) reîncărcarea artificiala a acviferelor ... o) proiecte educaționale ... p) proiecte de cercetare, dezvoltare și demonstrative ... q) alte măsuri relevante ... Anexa nr. 3 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.

ANALIZA ECONOMICĂ Analiza economică, capitol al planurilor de management pe bazine hidrografice - componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare, se va realiza la nivelul fiecărui bazin hidrografic și va fi structurată pe două părți: 1. Analiza economică a gestionării și utilizării durabile a apei în bazinul hidrografic; ... 2. Analiza economică în contextul programului de măsuri, prevăzut la art. 43 alin. (1^8) , secțiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice. ... 1. Analiza economică a gestionării și utilizării durabile a apei va conține informații suficiente și detaliate aferente: ● evaluării importanței economice a activității de gestionare și utilizare durabilă a apei; ● evaluării tendințelor privind evoluția cerinței de apă și a volumelor de apă prelevate la nivelul bazinului/spațiului hidrografic, precum și a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu și lung; ● mecanismului recuperării costurilor, pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă, respectând principiile «poluatorul plătește» și «utilizatorul plătește», mecanism stabilit în baza contribuțiilor aferente pe categorii de surse și utilizatori și luând în calcul cheltuielile corespunzătoare serviciilor de: – administrare, exploatare și întreținere a infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor, întreținerii cursurilor de apă, lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor; ... – administrare, exploatare și întreținere a albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor și bălților, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei și plajei mării, a zonelor umede și a celor protejate, aflate în patrimoniu; ... – administrare, exploatare și întreținere a infrastructurii Sistemului național de veghe hidrologică și hidrogeologică; ... – administrare, exploatare și întreținere a Sistemului național de supraveghere a calității resurselor de apă - supraveghere a calității resurselor de apă de suprafață și subterane, de prevenire și avertizare în caz de poluări accidentale, precum și de supraveghere cantitativă a resurselor de apă; ... – administrare, exploatare și întreținere a rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice; ... – protecție, restaurare și valorificare a resurselor de apă, constituirea și gestionarea fondului național de date hidrologice, hidrogeologice și de gospodărire a apelor; ... – altor servicii conforme susținerii bugetului de venituri și cheltuieli al Administrației Naționale «Apele Române» și al autorităților de administrare bazinală a resurselor de apă din subordinea acesteia. ... Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă are la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirea și economisirea resurselor de apă prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calității și cantității apei; aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează resursele de apă va ține cont de principiul asigurării redistribuirii și împărțirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce privește gradul de înzestrare a diferitelor bazine hidrografice. Din punctul de vedere al mecanismului recuperării costurilor, analiza economică va conține structura cheltuielilor serviciilor specifice de gospodărire a apelor, ale serviciilor comune de gospodărire a apelor, precum și ale altor activități aflate în atribuțiile autorităților de administrare bazinală a resurselor de apă, gradul lor de acoperire, propunerea de indici anuali de reactualizare a cuantumului contribuțiilor aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor, în corelarea acestuia cu cheltuielile aferente activității de gospodărire a apelor și cu volumul de apă brută livrat; ● mecanismului recuperării costurilor pentru serviciile comunitare de utilități publice în domeniul apei - captare, tratare, distribuție apă potabilă pentru populație, industrie, unități agrozootehnice; ● mecanismului recuperării costurilor pentru protecția mediului, ce cuprinde servicii de colectare și epurare a apelor uzate. ... 2. Analiza economică în contextul programului de măsuri, secțiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice, va conține informații suficiente și detaliate privind: – estimările investițiilor legate de lucrările, construcțiile de gospodărire a apelor, costul și impactul acestora în procesul de recuperare a costurilor, rezultate ca urmare a necesității efectuării cheltuielilor aferente întreținerii și administrării acestora; ... – identificarea celei mai bune combinații de măsuri incluse în programele de măsuri prevăzute la art. 43 alin. (1^8) din punctul de vedere al raportului cost-eficiență pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1 , ca parte componentă a programelor de măsuri din cadrul planurilor de management pe bazine hidrografice; ... – justificarea derogărilor în atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, în conformitate cu prevederile art. 2^1 , prin prelungirea termenului-limită de atingere a obiectivelor (2021, 2027, ... ), sau propunerea de obiective mai puțin severe din cauza costurilor disproporționate; ... – procesul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate, în conformitate cu prevederile art. 2^2 . ...

LISTA SUBSTANȚELOR PRIORITARE ÎN DOMENIUL APEI Nr. crt. Nr. CAS*1) Nr. EC*2) Denumire substanță prioritară*3) Identificată ca substanță prioritar periculoasă 1. 15972-60-8 240-110-8 Alaclor; 2-cloro-2',6'-dietil-N (metoximetil) acetanilidă 2. 120-12-7 204-371-1 Antracen x 3. 1912-24-9 217-617-8 Atrazin; 6-cloro-N2-etil-N4-isopropil-1,3,5-triazin-2,4- diamină; 2-cloro-4- etilamino-6-izopropilamino-1,3,5- triazină 4. 71-43-2 200-753-7 Benzen 5. neaplicabil neaplicabil Difenileter bromurat*4) x*5) 32534-81-9 neaplicabil Pentabromodifenileter (numere de izomeri de poziție 28, 47, 99, 100, 153 și 154) difenil eter, derivați pentabromurați; pentabromdifenil eter 6. 7440-43-9 231-152-8 Cadmiu și compușii acestuia x 7. 85535-84-8 287-476-5 Cloroalcani C10-13; cloruri de alchil (C10-13)*4) x 8. 470-90-6 207-432-0 Clorfenvinfos (ISO); fosfat de dietil și de 2-cloro-1-(2,4-diclorofenil) vinil 9. 2921-88-2 220-864-4 Clorpirifos; tiofostat de 0,0-dietil și de 0,3,5,6-tricloro-2-piridil 10. 107-06-2 203-458-1 Diclorură de etilen; 1,2-dicloroetan 11. 75-09-2 200-838-9 Clorură de metilen; diclorometan 12. 117-81-7 204-211-0 Ftalat de bis (2-etilhexil); ftalat de di-(2-etilhexil); DEHP 13. 330-54-1 206-354-4 Diuron; 3-(3,4-diclorfenil-1,1-dimetiluree) 14. 115-29-7 204-079-4 Endosulfan; sulfit de 1,2,3,4,7,7-hexacloro-8,9,10-tri-norbornen-5,6-ilen dimetil x 15. 206-44-0 205-912-4 Fluoranten*6) 16. 118-74-1 204-273-9 Hexaclorobenzen x 17. 87-68-3 201-765-5 Hexaclorbutadienă x 18. 608-73-1 210-158-9 Hexaclorociclohexan x 19. 34123-59-6 251-835-4 Izoproturon;3-(4-izopropilfenil)-1,1-dimetiluree 20. 7439-92-1 231-100-4 Plumb și compușii acestuia 21. 7439-97-6 231-106-7 Mercur și compușii acestuia x 22. 91-20-3 202-049-5 Naftalină 23. 7440-02-0 231-111-14 Nichel și compușii acestuia 24. 25154-52-3 246-672-0 Nonil-fenoli x 104-40-5 230-199-4 4-(para) nonilfenol x 25. 1806-26-4 217-302-5 Octil-fenoli 140-66-9 neaplicabil (4-(1,1',3,3'-tetrametilbutil)-fenol) 26. 608-93-5 210-172-5 Pentaclorbenzen x 27. 87-86-5 231-152-8 Pentaclorfenol 28. neaplicabil neaplicabil Hidrocarburi aromatice policiclice x 50-32-8 200-028-5 Benzo(a)piren; benzo(def)crisen x 205-99-2 205-911-9 Benz(b)fluoranten x 191-24-2 205-883-8 Benz(g,h,i)perilen x 207-08-9 205-916-6 Benzo(k)fluoranten x 193-39-5 205-893-2 Indeno-(1,2,3-cd)-piren x 29. 122-34-9 204-535-2 Simazin; 6-cloro-N, N'-dietil-1,3,5-triazin-2,4-diamină 30. neaplicabil neaplicabil Compuși tributilstanici x 36643-28-4 neaplicabil (Cation tributilstaniu) x 31. 12002-48-1 234-413-4 Triclorbenzeni 32. 67-66-3 200-663-8 Cloroform; Triclormetan 33. 1582-09-8 216-428-8 Trifluralin; α, α, α-trifluoro-2,6-dinitro-N, N-dipropil-p-toluidină *2) Nr. EC: Inventarul european al substanțelor chimice existente (EINECS) sau lista europeană a substanțelor chimice notificate (ELINCS). *3) Atunci când un grup de substanțe a fost selectat, se menționează un reprezentant tipic al acestui grup, cu titlu de parametru indicativ (între paranteze și fără număr). Pentru aceste grupuri de substanțe, parametrul indicativ trebuie definit prin metoda analitică. *4) Aceste grupe de substanțe includ, în general, un număr mare de compuși individuali. Pentru moment, nu pot fi oferiți parametri indicativi adecvați. *5) Numai difenileter, derivat pentabromurat (nr. CAS 32534-81-9). *6) Fluorantenul figurează pe listă ca indicator al altor hidrocarburi aromatice policiclice mai periculoase.

LISTA PRINCIPALILOR POLUANȚI 1. Compuși organohalogenați și substanțe care pot forma astfel de compuși în mediu acvatic ... 2. Compuși organofosforici ... 3. Compuși organostanici ... 4. Substanțe și preparate, sau produși de degradare ai acestora, care s-a dovedit că au proprietăți cancerigene sau mutagene sau proprietăți care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducția sau alte funcții endocrine în sau prin mediu acvatic ... 5. Hidrocarburi persistente și substanțe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula ... 6. Cianuri ... 7. Metale și compușii lor ... 8. Arsenic și compușii lor ... 9. Biocide și produse de protecția plantelor ... 10. Materii în suspensie ... 11. Substanțe care contribuie la eutroficare (în particular nitrați și fosfați) ... 12. Substanțe care au o influenta nefavorabilă asupra bilanțului de oxigen (și care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO(5), CCO, etc.) ... Anexa nr. 6 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004

A. Planurile de management al riscului la inundații I. Componentele primelor planuri de management al riscului la inundații: 1. concluziile evaluării preliminare a riscurilor de inundații, astfel cum sunt solicitate în conformitate cu art. 76^1 , sub forma unei hărți sumare a districtului hidrografic, care identifică zonele prevăzute la art. 5 alin. (1) , care sunt supuse prezentului plan de management al riscului la inundații; ... 2. hărțile de hazard și de risc la inundații, astfel cum au fost pregătite în temeiul prevederilor art. 76^2 și 76^3 , sau cele deja existente, în conformitate cu art. 76^8 , precum și concluziile care pot fi deduse din aceste hărți; ... 3. o descriere a obiectivelor corespunzătoare de management al riscului la inundații, stabilite în conformitate cu art. 76^4 alin. (2) ; ... 4. un rezumat și o ordine de prioritate a măsurilor luate cu scopul de a atinge obiectivele respective de management al riscului la inundații, inclusiv măsurile luate în conformitate cu art. 76^4 , precum și măsurile în legătură cu inundațiile luate în temeiul altor acte comunitare, inclusiv Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului și Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase, Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului, precum și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei; ... 5. atunci când este disponibilă, pentru bazine sau sub-bazine hidrografice comune, o descriere a metodologiei definite de statele membre respective, a analizei costurilor în raport cu avantajele folosită pentru evaluarea metodelor cu efecte transnaționale. ... II. Descrierea implementării planului: 1. o descriere a ordinii de prioritate și a modului în care va fi monitorizat progresul în implementarea planului; ... 2. un rezumat al informațiilor publice și măsurilor/acțiunilor de consultare luate; ... 3. o listă a autorităților competente și, după caz, o descriere a procesului de coordonare în cadrul oricărui district hidrografic internațional, precum și a procesului de coordonare cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului. ... B. Componentele actualizărilor ulterioare ale planurilor de management al riscului la inundații: 1. orice modificări sau actualizări de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundații, inclusiv un rezumat al revizuirilor desfășurate în conformitate cu art. 76^9 ; ... 2. o evaluare a progreselor înregistrate pentru atingerea obiectivelor menționate la art. 76^4 alin. (2) ; ... 3. o descriere și o explicare a oricăror măsuri prevăzute în versiunea anterioară a planului de management al riscului la inundații, măsuri care au fost incluse în plan, fără a fi puse în aplicare; ... 4. o descriere a măsurilor suplimentare de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundații