LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice reprezintă o activitate de protecție civilă a populației, de interes național.
În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se înțelege
măsuri de prevenire și de pregătire pentru intervenții
măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări grave
măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și restabilire.
Activitățile prevăzute la alin. (2) constituie o obligație pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor și a altor categorii defavorizate.
Elaborarea strategiei și concepției de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine autorității publice centrale din domeniul apelor.
Deținătorii cu orice titlu de construcții hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieți omenești și bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligați să doteze aceste lucrări cu aparatura de măsura și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol și să organizeze activitatea de supraveghere.
Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare și a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către Comisia națională pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanți ai ministerelor, ai agenților economici interesați și ai instituțiilor publice interesate.
Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a digurilor, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către Comisia națională pentru siguranța digurilor constituită din reprezentanți ai autorităților publice centrale competente, ai deținătorilor de diguri, ai institutelor de cercetare și proiectare, ai societăților de construcții din domeniu, ai învățământului superior tehnic de construcții hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare.
Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța digurilor se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Coordonarea tehnică la nivel național a acțiunilor de prevenire și apărare împotriva inundațiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase sau a accidentelor la construcțiile hidrotehnice sau intervenții la poluări accidentale se realizează de Comitetul ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, denumit în continuare Comitet ministerial, constituit din conducerea ministerului, experți și specialiști din aparatul propriu al ministerului, Administrației Naționale «Apele Române», Administrației Naționale de Meteorologie, precum și din principalele unități deținătoare de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor.
Structura, atribuțiile specifice și competențele Comitetului ministerial se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și intervențiile la poluările accidentale se organizează de comitetele județene pentru situații de urgență, respectiv de Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului București, precum și de comitetele locale pentru situații de urgență.
Toți agenții economici, persoane fizice și juridice, au obligația să participe la acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice organizate de comitetele județene pentru situații de urgență, în conformitate cu planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, aprobate conform legii.
Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale din cadrul comitetului județean pentru situații de urgență este condus de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor.
Abrogat.
În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor ori a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.
Autoritățile publice centrale în domeniul silviculturii și îmbunătățirilor funciare au obligația promovării și realizării lucrărilor de combatere a eroziunii solului, regularizării scurgerii pe versanți, corectării torenților, în conformitate cu strategia națională de management al riscului la inundații, aprobată prin hotărâre a Guvernului, în scopul protejării în aval a cursurilor de apă, a lucrărilor inginerești de artă, a construcțiilor hidrotehnice și a obiectivelor sociale și economice.
Deținătorii de terenuri, indiferent de forma de proprietate, au obligația de a facilita realizarea și/sau întreținerea și/sau repararea lucrărilor menționate la alin. (2) .
Cheltuielile pentru acțiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, precum și cele pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare, se prevăd și se finanțează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale și din surse proprii ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice.
În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui județ sau al unei localități, în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcții hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea și înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de intervenție prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului și cu avizul autorității publice centrale din domeniul apelor.
Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de intervenție operativă se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul administrației și internelor și al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcții hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, județe și localități, precum și la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.
Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții, precum și cu consultarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice interesate, pe baza strategiei naționale de management al riscului la inundații.
Coordonarea tehnică de specialitate a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și combaterea poluărilor accidentale la nivelul bazinelor hidrografice și al județelor revine Administrației Naționale «Apele Române».
Autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și operatorii economici au obligația să-și asigure stocul de materiale de intervenție, mijloacele mecanice și de transport pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale.
Pentru a evita producerea unor calamități în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcționarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum și a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul președintelui comitetului județean pentru situații de urgență și se aprobă de Comitetul ministerial.
Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca și ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligați să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.
Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiți conform legii.
În scopul asigurării stabilității și integrității digurilor, barajelor și a altor lucrări de apărare împotriva acțiunilor distructive ale apelor, se interzic
extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca și din zonele de protecție a acestora
plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje și pe alte lucrări de apărare
pășunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice și în zonele de protecție a acestora
realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie în zona podurilor, la minimum 1 km în amonte și la minimum 2 km în aval de pod ori în zona cursurilor de apă care au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/ companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă
circulația vehiculelor pe coronamentul digurilor și al barajelor neamenajate în acest scop
tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecție a digurilor și lacurilor de acumulare
blocarea golirilor de fund ale barajelor.
Cu acordul Administrației Naționale "Apele Române sunt permise
depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri, baraje și în zona altor lucrări de apărare
circulația cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acțiuni
traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicații, cu alte construcții sau instalații care pot slabi rezistenta lucrărilor sau pot împiedica acțiunile de apărare.
Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Administrației Naționale "Apele Române". Secțiunea a 5^1-a Managementul riscului la inundații
Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundații, în conformitate cu alin. (2) .
O evaluare preliminară a riscului la inundații are ca scop evaluarea riscurilor potențiale. Pe baza informațiilor și în baza identificării impactului schimbărilor climatice asupra producerii inundațiilor, evaluarea riscurilor potențiale va include cel puțin următoarele elemente
hărți ale bazinului hidrografic, la scară corespunzătoare, incluzând limitele bazinelor hidrografice, ale zonei costiere și informații asupra topografiei și utilizării terenului
descrierea inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut efecte negative semnificative asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și asupra activității economice, pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, atât în ceea ce privește amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum și în ceea ce privește evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce
descrierea inundațiilor istorice semnificative, cu o probabilitate de revenire a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecințe viitoare negative similare
evaluarea consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, analizând probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, incluzând albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurii de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziționarea zonelor populate, zonele cu activitate economică, zonele favorabile dezvoltării pe termen lung, luând în considerare efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.
Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin (6) , partajat cu alte state membre, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură schimbul de informații cu autoritățile competente ale statelor membre în cauză.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundații și raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011.
Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, prevăzută la art. 76^1 , pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se identifică arealele unde există risc potențial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă.
Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) , partajat cu alte state riverane, identificarea zonelor și evaluarea preliminară a riscului la inundații se coordonează între autoritățile competente ale statelor respective.
Pentru zonele identificate în temeiul art. 76^2 alin. (1) se realizează hărți de hazard și, respectiv, de risc la inundații, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
În temeiul art. 76^2 alin. (2) , în cazul râurilor transfrontiere, elaborarea hărților zonelor inundabile și a hărților de risc la inundații se realizează în baza schimburilor de informații dintre statele riverane.
Hărțile de hazard la inundații cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate în următoarele cazuri, în conformitate cu normele prevăzute la alin. (1)
inundații cu probabilitate mică sau scenarii ale unor evenimente extreme
inundații cu probabilitate medie pentru care perioada probabilă de revenire este mai mare sau egală cu 100 de ani
inundații cu probabilitate mare, după caz.
Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3) , unde exista risc semnificativ de inundații, se indică următoarele elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1)
suprafața zonei inundate
adâncimea sau nivelul apei
viteza de curgere sau debitul inundației corespunzătoare.
Hărțile de risc la inundații ce indică potențialele efecte negative asociate cazurilor de inundații prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii parametri
numărul aproximativ de locuitori potențial afectați
tipul de activitate economică din zona potențial afectată
tipul de aprovizionare cu apă potabilă a populației din zona potențial afectată și numărul populației deservite
instalațiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundațiilor, în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006 , precum și zonele protejate din arealele potențial afectate prevăzute în anexa nr. 1^2
indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, inundații cu sedimente grosiere, precum și informații privind alte surse semnificative de poluare.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură raportarea către Comisia Europeană a hărților de hazard și a hărților de risc la inundații până la data de 22 decembrie 2013, în următoarele condiții
elaborarea hărților de hazard este asigurată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor
elaborarea hărților de risc la inundații este asigurată de consiliile județene, cu sprijinul și coordonarea autorităților publice centrale cu competențe în domeniul elaborării hărților de risc natural
toate autoritățile publice centrale care desfășoară activități în zone cu risc semnificativ la inundații pun la dispoziție, cu titlu gratuit, toate informațiile și datele necesare pentru realizarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații
realizarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetele autorităților publice centrale prevăzute la lit. b) .
Pe baza hărților prevăzute la art. 76^3 alin. (3) și (5) , autoritățile publice centrale prevăzute la art. 76^3 alin. (6) lit. b) realizează planuri de management al riscului la inundații, coordonate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevăzut la art. 6 , pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1) , și pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b) în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3) .
Planurile de management al riscului la inundații prevăzute la alin. (1) , precum și actualizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1) și pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b) , obiectivele managementului riscului la inundații se axează pe reducerea efectelor negative potențiale ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, adoptând atât măsuri nestructurale, cât și măsuri structurale pentru reducerea probabilității de inundare.
Planurile de management al riscului la inundații includ măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2) , precum și componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundații iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi
costurile și beneficiile, dimensiunea inundațiilor și traseul acestora și zonele care au potențialul de a reține apa din inundații, cum ar fi albiile majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite potrivit prevederilor art. 2^1 și 2^2 , planurile privind gestionarea solului și a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum și infrastructura de navigație și portuară
aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenirea, protecția, pregătirea, incluzând prognoza inundațiilor, avertizarea și alarmarea în condițiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic
promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenului, îmbunătățirea capacității de retenție a apei în bazinul hidrografic, precum și inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor evenimente majore.
Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de management al riscului la inundații elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ măsurile care, prin dimensiunile și impactul lor, vor conduce la creșterea semnificativă a riscului de inundații în amonte sau în aval pentru țările vecine, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 76^5 .
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură finalizarea și publicarea planurilor de management al riscului la inundații până la data de 22 decembrie 2015.
Pentru districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se află în întregime pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că se realizează un plan unic de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic.
Pentru districtele de bazine hidrografice care se află în întregime în cadrul Uniunii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură coordonarea în scopul de a produce un plan unic internațional de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Pentru planurile de management al riscului la inundații nerealizate la nivel internațional trebuie realizate cel puțin planuri pentru partea districtului hidrografic internațional care aparține teritoriului național, iar acestea vor fi coordonate, pe cât posibil, la nivelul districtului hidrografic internațional.
Pentru bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea sau districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se extind în afara granițelor Comunității Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor ia măsuri pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundații sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Atunci când nu este posibil, se aplică prevederile alin. (2) pentru porțiunile bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea care fac parte din teritoriul statelor membre ale Comunității Europene.
Dacă se consideră necesar, planurile de management al riscului la inundații prevăzute la alin. (2) și (3) sunt detaliate și coordonate în colaborare cu autoritățile competente din țările vecine la nivelul subbazinelor internaționale.
Dacă autoritatea publică centrală din domeniul apelor identifică o problemă generată de o țară riverană, care are un impact asupra managementului riscului la inundații al apelor naționale și care nu poate fi rezolvată la nivel național, raportează această problemă Comisiei Europene, precum și oricărui alt stat membru interesat sau riveran bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea și poate formula recomandări privind modul de rezolvare a acesteia.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va lua măsura corelării planurilor de management al riscului la inundații cu planurile de management ale districtelor bazinelor hidrografice, având ca obiective schimbul de informații și realizarea unei abordări unitare și corelate pentru atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, conform art. 2^1 și 2^2 , și obiectivele de management al riscului la inundații prevăzute în Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung.
În aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea în vedere în special următoarele
dezvoltarea primelor hărți de hazard și de risc la inundații și revizuirea ulterioară a acestora, potrivit prevederilor art. 76^3 și 76^9 , să fie realizate astfel încât informațiile pe care le conțin să fie consecvente cu informațiile relevante prezentate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76^4 alin. (3) ; aceste informații sunt coordonate cu revizuirile prevăzute la art. 43 alin. (1^5) și pot fi integrate în acestea
implicarea activă a tuturor părților interesate în temeiul art. 76^7 este coordonată, după caz, cu implicarea activă a părților interesate în temeiul art. 43 alin. (1^6) .
În termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării preliminare a riscurilor la inundații, a hărților de hazard, a hărților de risc la inundații și a planurilor de management al riscului la inundații, autoritatea publică centrală din domeniul apelor le va pune la dispoziția publicului.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează programul pentru producerea, revizuirea și actualizarea planurilor de management al riscului la inundații agreate la nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, precum și programul dezbaterilor publice și al acțiunilor de conștientizare a populației pentru adoptarea măsurilor preventive ce se impun în zonele cu risc ridicat la inundații, agreate la nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, în conformitate cu art. 76^4-76^5 .
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să nu realizeze evaluarea preliminară a riscului la inundații prevăzută la art. 76^1 pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere pentru care
înainte de data de 22 decembrie 2010 a fost realizată o evaluare a riscului la inundații în conformitate cu prevederile normelor metodologice sau au fost identificate zone cu risc potențial semnificativ la inundații în conformitate cu prevederile art. 76^2 alin. (1)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească hărți de hazard și hărți de risc la inundații pentru districtele bazinelor hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, dacă aceste hărți oferă un nivel de informare echivalent cerințelor prevăzute la art. 76^3 și aceste hărți au fost realizate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76^4 alin. (3) și cu anexa nr. 7 .
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească planurile de management al riscului la inundații pentru bazinele hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, cu condiția ca aceste planuri să fie echivalente cu cerințele prevăzute la art. 76^4 și să fie realizate în conformitate cu prevederile normelor metodologice.
Prevederile alin. (1)-(3) se aplică fără a aduce atingere prevederilor art. 76^9 .
Evaluarea preliminară a riscului la inundații este revizuită și, dacă este necesar, actualizată până la data de 22 decembrie 2018 și apoi reactualizată la fiecare 6 ani.
Hărțile de hazard și de risc la inundații sunt revizuite și, dacă este necesar, actualizate până la data de 22 decembrie 2019 și apoi reactualizate la fiecare 6 ani.
Planurile de management al riscului la inundații sunt revizuite și, dacă este necesar, actualizate, în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76^4 alin. (3) , până la data de 22 decembrie 2021 și ulterior la fiecare 6 ani.
Revizuirile prevăzute la alin. (1) și (3) se realizează luând în considerare și impactul schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor pune la dispoziția Comisiei Europene evaluările preliminare ale riscului la inundații, cuprinzând zonele cu pericolele la inundații, hărțile de hazard, hărțile de risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații, potrivit prevederilor art. 76^1 , 76^3 și 76^4 , precum și revizuirile acestora sau, după caz, actualizările acestora, în termen de 3 luni de la datele prevăzute la art. 76^1 alin. (4) , art. 76^3 alin. (6) , art. 76^4 alin. (5) și art. 76^9 .
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană în legătură cu deciziile luate în conformitate cu prevederile art. 76^8 alin. (1)-(3) și îi pune la dispoziție informațiile necesare privind respectivele decizii până la datele prevăzute la art. 76^1 alin. (4) , art. 76^3 alin. (6) și art. 76^4 alin. (5) .
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le emite sau pe care Guvernul le emite în domeniul reglementat de prezenta lege.
Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecția apelor de suprafață și subterane, precum și pentru asigurarea alimentării cu apă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apă, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepția unor situații speciale, cum ar fi secete, inundații sau altele asemenea.
În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1) , autoritatea publică centrală din domeniul apelor și, după caz, Administrația Națională «Apele Române» sau administrațiile bazinale de apă vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeași informare se transmite și utilizatorilor de apă, riveranilor, precum și oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.
Măsurile propuse, ca și orice documentație de fundamentare a acestora se vor tine la dispoziția publicului de către unitățile prevăzute la alin. (2) .
Comentariile, observațiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.
În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.
În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populației, la informarea și consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătății și autoritățile sale teritoriale.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, Administrația Națională "Apele Române va analiza toate observațiile și propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii și al motivației acesteia vor fi puse la dispoziția publicului.
Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la activitățile de consultare va fi stabilită de autoritatea publică centrală din domeniul apelor".
Activitatea de gospodărire a apelor și respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.
Abrogat.
În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum și împuterniciții autorității publice centrale din domeniul apelor, după declinarea identității și calității, au dreptul
de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca și în orice alt loc, unitate sau instalație, indiferent de deținătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor și aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor
de a controla lucrările, construcțiile, instalațiile sau activitățile care au legătura cu apele și de a verifica dacă acestea sunt realizate și exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice și cu respectarea avizelor sau a autorizațiilor de gospodărire a apelor, după caz
de a verifica instalațiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă și de a examina, în condițiile legii, orice date sau documente necesare controlului
de a constata faptele care constituie contravenții sau infracțiuni în domeniul gospodăririi apelor și de a încheia documentele, potrivit legii.
Împuterniciții autorității publice centrale din domeniul apelor cu efectuarea acțiunilor de control în unități cu caracter special vor primi aprobarea și de la ministerele care coordonează unitățile respective.
Pe căile navigabile și în porturi, atribuțiile de cercetare, constatare, control și sancționare privind respectarea reglementărilor în domeniul protecției apelor revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.
Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure sprijinul salariaților autorității publice centrale din domeniul apelor și Administrației Naționale "Apele Române și împuterniciților acestora, precum și să asigure, în perioadele de ape mari și inundații, efectuarea continua a observațiilor, măsurătorilor și transmiterii informațiilor.
Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea și economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constantă în protejarea cantității și calității apei, precum și prin aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează resursele de apă.
În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu și de resursă, pe baza analizei economice al cărei conținut este prevăzut în anexa nr. 4 și cu respectarea principiului poluatorul plătește.
Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosințele și să utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (1^1) , o contribuție adecvată a diferitelor folosințe majore, în special industria, agricultura și alimentarea cu apă pentru populație, la recuperarea costurilor serviciilor de apă. Contribuția astfel stabilită va ține seama de efectele de mediu, economice și sociale, precum și de condițiile geografice și climatice specifice.
Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) și (1^2) vor fi incluse în schema directoare. Prevederile alin. (1^1) și (1^2) nu vor influența în nici un fel finanțarea măsurilor preventive și de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuții, plăți și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării Administrației Naționale «Apele Române
Abrogat.
Abrogat.
Sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Cuantumul contribuțiilor, plăților, tarifelor și penalităților specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale în domeniul apelor.
Prevederile alin. (1) nu se aplica la apa tranzitată pentru navigație pe căile navigabile artificiale, precum și persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2) .
Administrația Națională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafață, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, cât și al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor și a instalațiilor, își constituie veniturile proprii dintr-o contribuție specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toți utilizatorii resurselor de apă pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de utilizare/exploatare încheiat în acest sens, care constituie titlu executoriu, din plățile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din penalități specifice activității de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizațiile pe care le poate emite sau pe care este împuternicită să le emită, precum și din majorările de întârziere aplicate în conformitate cu prevederile legale în materie.
Contribuțiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt
contribuția pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse și utilizatori
contribuția pentru primirea apelor uzate în resursele de apă
contribuția pentru potențialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administrației Naționale «Apele Române»
contribuția pentru exploatarea agregatelor minerale din albiile, malurile cursurilor de apă și cuvetele lacurilor de acumulare, precum și fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale
contribuția aferentă cheltuielilor generale de administrare, întreținere și dezvoltare, pentru gestionarea durabilă a infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor, în cotă fixă, aplicabilă tuturor utilizatorilor resurselor de apă pe categorii de resurse și utilizatori. (3^2) Creanțele reprezentând venituri proprii ale Administrației Naționale «Apele Române», potrivit prevederilor art. 81 din prezenta lege și ale anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003 , cu modificările și completările ulterioare, se execută prin organe de executare proprii, abilitate în conformitate cu Codul de procedură fiscală. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia privind executarea creanțelor reprezentând venituri proprii ale Administrației Naționale «Apele Române», care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor.
Pentru deplasarea realizată în scopul prelevării probelor de apă uzată în vederea efectuării analizelor de control, respectiv a analizelor pentru urmărirea realizării prevederilor abonamentului-cadru de utilizare/exploatare a resursei de apă, raportat la frecvența de monitorizare pentru categoriile de folosințe de ape, se percepe un tarif stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003 , cu modificările și completările ulterioare. Frecvența de monitorizare pentru categoriile de folosințe de ape se stabilește și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Pentru utilizarea domeniului public în vederea traversării/subtraversării bunurilor administrate de Administrația Națională «Apele Române» se instituie un tarif de utilizare. Sunt exceptate de la obligația achitării tarifului de utilizare a domeniului public toate lucrările aferente >rețelelor de interes public de transport și de distribuție a energiei electrice, respectiv a gazelor naturale, realizate de operatorii din sectorul energiei electrice și al gazelor naturale.
Se instituie un tarif expertize studii în domeniul gospodăririi apelor.
Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligația să plătească, după caz, lunar/trimestrial/semestrial/ anual cuantumul contribuției specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalități de întârziere conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare. Cuantumurile contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, tarifelor și penalităților pentru abateri de la prevederile reglementate aferente mecanismului economic se indexează anual prin aplicarea indicelui anual al prețurilor de consum. Noile cuantumuri se notifică utilizatorilor în cadrul abonamentului de utilizare/exploatare a resurselor de apă, fiind aplicabile de îndată.
În amenajările piscicole se plătește numai apa consumată. În înțelesul prezentei legi, prin expresia apă consumată se înțelege diferența dintre cantitatea de apă înregistrată la intrarea în amenajarea piscicolă și cea de la ieșirea din aceasta, cu condiția ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la ieșire să corespundă normelor de calitate acceptate. Contorizarea consumului se face atât la intrare, cât și la ieșire de către Administrația Națională „Apele Române“ și/sau Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, cu care amenajarea piscicolă încheie contract de livrare a apei.
Pentru apa tratată și livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă.
Abrogat.
Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile abonamentului de utilizare/exploatare prevăzute la art. 81 alin. (3) , pentru depășirea atât a cantităților de apă prelevate, cât și a concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate.
Penalitățile se aplică și în cazul prelevării de volume de apă în scopul utilizării resursei de apă, respectiv evacuării de substanțe impurificatoare, în lipsa actelor de reglementare din domeniul gospodăririi apelor.
Administrația Națională «Apele Române» este singura în drept să constate cazurile în care se aplică penalități.
Penalitățile pentru depășirea valorii concentrațiilor indicatorilor de calitate reglementați pentru evacuarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților se aplică de către unitățile de gospodărie comunală.
Abrogat.
Abrogat.
Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor, altele decât cele de apărare împotriva inundațiilor, se asigură, total sau parțial, după caz, din: a) bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii
fondurile utilizatorilor de apă, pentru lucrările aparținând acestora
fonduri obținute prin credite sau prin emiterea de obligațiuni, garantate de Guvern ori de autoritățile administrației publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociații de persoane care vor să execute astfel de lucrări
alte surse.
Finanțarea lucrărilor și instalaților de apărare împotriva inundațiilor se asigură după cum urmează
pentru râurile de ordinul 1, așa cum sunt acestea definite în Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat și de la bugetul Administrației Naționale "Apele Române"
pentru râurile de ordinul 2 și ordinul 3 și afluenții acestora, așa cum sunt acestea definite în Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat, bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, și de la bugetul Administrației Naționale "Apele Române".
Lista obiectivelor de investiții ce urmează a fi finanțate din veniturile proprii ale Administrației Naționale «Apele Române» se aprobă de către conducătorul instituției cu avizul Consiliului de conducere al acesteia.
Finanțarea obiectivelor de investiții prevăzute la alin. (1) și (2) se realizează în baza programelor multianuale de investiții aprobate prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale din domeniul apelor, precum și pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile și convențiile internaționale, se asigură din surse proprii și, în completare, de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor.
De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru
conservarea ecosistemelor acvatice și delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului
întreținerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor
refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite
activitatea de cunoaștere a resurselor de apă, precum și activitățile de hidrologie operativă și prognoză hidrologică
refacerea și repunerea în funcțiune a infrastructurii stațiilor hidrometrice și a instalațiilor autonome (stații automate) afectate de viituri.
De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru
întreținerea, repararea, punerea în siguranță a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor
refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite.
La nivelul Administrației Naționale «Apele Române» se constituie, din veniturile proprii, Fondul de întreținere și dezvoltare, cu destinație strictă necesară gestionării durabile a infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor, respectiv a lucrărilor de întreținere și reparații și a listei obiectivelor de investiții ale Administrației Naționale «Apele Române», cu finanțare din surse proprii. Fondul se constituie prin stabilirea unei cote-părți din veniturile încasate de Administrația Națională «Apele Române» din contribuții, penalități, tarife.
Fondul include și o cotă de 50% încasată din sumele percepute din închirierea unor bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», sume ce reprezintă venituri proprii destinate în scopuri de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de management cantitativ și calitativ al bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă din România, respectiv plaja Mării Negre, potrivit art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 183/2020 privind aprobarea închirierii unor bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administrației Naționale „Apele Române“, cu modificările și completările ulterioare.
Nivelul anual al fondului și alocarea acestuia vor fi aprobate de Consiliul de conducere al Administrației Naționale «Apele Române» pe baza previziunii bugetare, aferentă anului respectiv, în funcție de valoarea estimată a lucrărilor de întreținere și reparații ale patrimoniului, stabilite prin planul tehnic, și a listei obiectivelor de investiții din surse proprii.