LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.
Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 1) executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără aviz/autorizație sau fără respectarea avizului ori a autorizației de gospodărire a apelor; 2) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătura cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor; 3) folosirea resurselor de apă de suprafață sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, cu excepția satisfacerii necesităților gospodăriei proprii; 4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor; 5) extragerea agregatelor minerale din albiile, malurile, luncile și terasele cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz/autorizație de gospodărire a apelor sau fără respectarea prevederilor acestora; 6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara perimetrelor marcate; 7) nerespectarea de către agenții economici a obligației de a solicita autorizația de gospodărire a apelor, la termenele stabilite; 8) nerespectarea, de către producătorii de informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărirea apelor, a obligațiilor de a păstra aceste date și de a le furniza conform prevederilor prezentei legi; 9) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor; 10) neîntreținerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosința a apei sau de către deținătorii de lucrări; 11) nerespectarea de către persoanele fizice și persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecție; 12) nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligațiilor legale care le revin privind gospodărirea rațională a apei, întreținerea și repararea instalațiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare-epurare; 13) neasigurarea întreținerii și exploatării stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficientei acestora și de intervenție operativă în caz de neîncadrare în normele de calitate și în limitele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor; 14) evacuarea apelor de mina sau de zăcământ în cursurile de apă fără asigurarea epurării corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii de suprafață; 15) folosirea, transportul, mânuirea și depozitarea de reziduuri sau de substanțe chimice, fără asigurarea condițiilor de evitare a poluării, directa sau indirecta, a apelor de suprafață sau subterane; 16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentări cu apă potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a peștilor; 17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor și în afară locurilor anume destinate și amenajate în aceste scopuri; 18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălților și pe faleza marii, pe baraje și diguri sau în zonele de protecție a acestora a materialelor de orice fel; 19) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri și pe malurile acestora, a vehiculelor și autovehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice; 20) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri și pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substanțe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergenților și a ambalajelor ce au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase; 21) vărsarea sau aruncarea în instalații sanitare sau în rețele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanțelor periculoase; 22) deversarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condițiilor stabilite de deținătorii acestora, ca și lipsa preepurării locale a acestor ape; 23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu conținut toxic; 24) nerespectarea, de către persoanele fizice și juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naționale navigabile de către nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion; 25) inexistența, la utilizatorii de apă, a planurilor proprii de prevenire și combatere a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora; 26) neanunțarea unităților de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către utilizatorii care au produs-o; 27) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apă care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acesteia; 28) nerespectarea, de către persoane fizice și persoane juridice, a restricțiilor în folosirea apelor și a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau calamitați; 29) inexistența planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la nivel de comună, oraș, municipiu, județ, sistem hidrotehnic și bazin hidrografic, precum și nerespectarea prevederilor acestora; 30) obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari; 31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puieților din albiile minore și majore ale cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora; 32) plantarea de stâlpi pe baraje și diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia; 33) pășunatul în zonele de protecție a cursurilor de apa; 34) distrugerea sau deteriorarea unităților și instalațiilor rețelei naționale de observații, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a stațiile de determinare automată a calității apelor și a altora asemenea; 35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecție a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia; 36) efectuarea de săpături pe maluri și în albiile cursurilor de apă sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia; 37) circulația cu vehicule, trecerea cu animale sau staționarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepția locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenții operative; 38) întreținerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare și distribuție a apei, a lucrărilor de protecție a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; 39) inexistența la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor și construcțiilor care să asigure în aval debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei, în condițiile art. 53 alin. (4) ; 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor de servitute, în condițiile art. 53 alin. (4) ; 41) inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie; 42) inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de măsura și control al debitelor de apă captate sau evacuate; 43) inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol; 44) întreținerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsura și control al debitelor de apă captate sau evacuate, precum și a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol; 45) refuzul persoanelor fizice și juridice de a prezenta avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanți de specialitate; 46) refuzul de a permite, personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor și celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile și incintele utilizatorilor de apă sau ale deținătorilor de lucrări, precum și în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta și a întreține aparatura de măsura și control, a preleva probe de apă sau a interveni în aplicarea prevederilor legale; 47) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum și a solicitărilor legale ale autorității publice centrale din domeniul apelor și ale Administrației Naționale "Apele Române"; 48) autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condițiile pentru prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizației de gospodărire a apelor; 49) neprimirea sub orice formă, de către deținătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte; 50) executarea de construcții sau instalații supraterane în zonele de protecție a platformelor meteorologice; 51) neparticiparea la acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă; 52) inexistența instalațiilor de stocare, epurare și a racordurilor de descărcare în instalații de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion; 53) branșarea locuințelor la rețeaua de alimentare cu apă centralizată, fără existența sau realizarea rețelelor de canalizare a stației de epurare. 54) nerespectarea de către proprietarii/administratorii lucrărilor inginerești de artă (poduri) a obligației de a asigura secțiunea optimă de scurgere a apelor, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri) în albia majoră în amonte și în limita unei lungimi a lucrării de artă (poduri) în albia minoră în aval, pentru a respecta parametrii avizați; 55) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (2) privind acordarea dreptului de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor, bălților și din terasă; 56) nealocarea de către autoritățile centrale și locale în prevederile bugetare a sumelor necesare asigurării stocului, precum și neasigurarea stocului de materiale de intervenție, mijloacelor mecanice și de transport pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și intervenții în cazul poluărilor accidentale; 57) neparticiparea operatorilor economici la acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și de combatere a poluărilor accidentale, organizate de comitetele județene pentru situații de urgență; 58) Abrogat. 59) neluarea de către autoritățile administrației publice locale de măsuri operative privind amenajarea locurilor speciale pentru depozitarea deșeurilor de orice fel; 60) neasigurarea de către autoritățile administrației publice locale a curățării cursurilor de apă, a bălților și a malurilor acestora de pe raza localităților, precum și neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă; 61) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie în zona podurilor, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări inginerești de artă. 62) nerespectarea obligației riveranilor sau a unităților administrativ-teritoriale, prin autoritățile administrației publice locale, de a întreține albiile cursurilor de apă în zonele stabilite; 63) lipsa regulamentelor de exploatare și a planurilor de avertizare-alarmare la deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, precum și nereactualizarea acestora; 64) eliberarea autorizației de construire pentru amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor. 65) restrângerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unități de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populației; 66) continuarea activității după pierderea drepturilor obținute în baza legii. 67) primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul și comercializarea agregatelor minerale fără documente specifice de transport al acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine proveniența legală a acestora, așa cum sunt prevăzute de normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea agregatelor minerale, la regimul spațiilor de depozitare a acestora și al instalațiilor de prelucrare prevăzute la art. 33 alin. (13) . 68) nemontarea de panouri de avertizare, precum și neîmprejmuirea zonei lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către persoanele fizice și/sau juridice care efectuează respectivele lucrări; 69) nesupravegherea permanentă, prin mijloace audio-video și/sau pază, a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către proprietarii, administratorii sau beneficiarii acestora; 70) nesemnalizarea corespunzătoare a faptului că există riscul modificării adâncimii apei în timpul și ulterior lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către persoanele fizice și/sau juridice care efectuează respectivele lucrări.
Contravențiile prevăzute la art. 87 , săvârșite de persoanele fizice și juridice, se sancționează după cum urmează
cu amendă de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5) , 6) , 9) , 11)-18) , 21)-23) , 28) , 30) , 34) , 35) , 52) , 54) , 56) și 59)-66)
cu amendă de la 35.000 lei la 40.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4) , 7) , 10) , 24)-27 ), 29) , 31) , 32) , 39)-41 ), 43)-51) , 55) , 68) și 69)
cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8) , 19) , 20) , 33) , 36)-38) , 42) , 53) , 57) , 67) și 70) .
Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către
inspectorii din Administrația Națională «Apele Române»
directorul general al Administrației Naționale «Apele Române», directorii administrațiilor bazinale de apă, precum și salariații împuterniciți de aceștia
alte persoane împuternicite de conducerea autorității publice centrale din domeniul apelor
comisarii Gărzii de Mediu
ofițeri, subofițeri și agenți din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Române și Jandarmeriei Române - pentru constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru faptele prevăzute la art. 87 pct. 67) .
Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.
Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ori de la data comunicării acestuia, după caz, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață și subterane, în apele maritime interioare ori în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe, bacterii ori microbi în cantitate sau concentrație care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, mediul, producția agricolă ori industrială sau fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte
poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizatorilor de apă din aval
depozitarea în albia majoră a râurilor a combustibilului nuclear sau a deșeurilor rezultate din folosirea acestuia
punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase.
Depozitarea sau folosirea de îngrășăminte chimice, de pesticide ori de alte substanțe toxice periculoase în zonele de protecție a apelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3) se pedepsește.
Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , cu modificările și completările ulterioare, în cazul infracțiunilor prevăzute în prezentul articol, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.
Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcții ori instalații pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul legal, precum și darea în exploatare de unități fără punerea concomitentă în funcțiune a rețelelor de canalizare, a stațiilor și instalațiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizației de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte
utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizația de gospodărire a apelor
exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfășurarea activității de topire a teiului, cânepii, inului și a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale, fără autorizația de gospodărire a apelor
exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a surselor de apă, în zonele de protecție a albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice, construcțiilor și instalațiilor hidrometrice sau a instalațiilor de măsurare automată a calității apelor
utilizarea albiilor minore fără autorizația de gospodărire a apelor, precum și a plajei și țărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea.
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
Abrogat.
Manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcții ori instalații hidrotehnice, circulația vehiculelor pe coronamentul digurilor și barajelor neamenajate în acest scop, tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecție a digurilor și lacurilor de acumulare, blocarea golirilor de fund ale barajelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează efectuarea de săpături, gropi sau șanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor lucrări, precum și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea acestuia.
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, precum și de către personalul prevăzut la art. 90 , care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.
Abrogat.
Abrogat.
Salariații autorității publice centrale din domeniul apelor și ai Administrației Naționale "Apele Române au dreptul să poarte uniforma, al carei model va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor este în drept să emită norme, normative și ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. Următoarele acte normative necesare se elaborează și se promovează prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor
procedura și competențele de emitere a avizului de gospodărire a apelor, inclusiv procedura de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă și conținutul-cadru al studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă; a^1) procedura și competențele de emitere a autorizației de gospodărire a apelor
procedura de modificare sau de retragere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor
procedura de suspendare temporară a autorizațiilor de gospodărire a apelor; c^1) procedura de transfer al avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor
Abrogată
procedura de instituire a regimului de supraveghere specială
normativul de conținut al documentațiilor tehnice supuse avizării și autorizării
competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare
normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală
regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare și prizelor de alimentare cu apă
metodologia privind elaborarea planurilor de restricții și de folosire a apei în perioade deficitare
metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare
normele metodologice privind avizul de amplasament
procedura privind mecanismul de acces la informația de gospodărire a apelor
procedura privind participarea utilizatorilor de apă, a riveranilor și a publicului în activitatea de consultare
metodologia și instrucțiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare
îndrumare, instrucțiuni și metodologii privind activitatea de hidrologie și hidrogeologie
procedurile și normele metodologice pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă cadastrale interioare ale României, a fluviului Dunărea cu brațele, insulele și ostroavele sale, a zonei aferente Administrației Rezervației Biosferei «Delta Dunării» cu insulele și ostroavele aferente, precum și a lacurilor care aparțin domeniului public al statului, respectiv a zonelor de protecție aferente acestora.
Regimul apelor minerale și geotermale va fi reglementat prin lege specială.
Administrația Națională «Apele Române» se va reorganiza ca instituție publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Organizarea și funcționarea Administrației Naționale «Apele Române» se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
Administrația Națională «Apele Române», ca instituție publică, preia toate drepturile și este ținută de toate obligațiile fostului agent economic Administrația Națională «Apele Române».
Obligațiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligații bugetare, cu excepția impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, inclusiv accesoriile acestora, se anulează la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Abrogat. Prezenta lege transpune Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) seria L nr. 327 din 22 decembrie 2000 și Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 288 din 6 noiembrie 2007. Aceasta lege a fost adoptată în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României .
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public definite potrivit legii finanțate din fonduri externe nerambursabile, entitățile care emit avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, inclusiv cele referitoare la relocările de utilități, cu excepția autorităților competente pentru protecția mediului, au obligația eliberării avizelor în 10 zile calendaristice de la data depunerii notificării eliberării acestora de către beneficiarul lucrărilor.
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public, definite potrivit legii, finanțate din fonduri externe nerambursabile, certificatele de urbanism și avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, emise la faza de studiu de fezabilitate, își păstrează valabilitatea, dacă nu intervin elemente noi sau nu se modifică condițiile care au stat la baza emiterii acestora, până la finalizarea executării lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepție finală.
Pentru contractele de implementare, încheiate în condițiile art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă și apă uzată finanțate din fonduri europene și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, certificatele de urbanism și avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, emise la faza de studiu de fezabilitate în numele operatorilor regionali de apă și apă uzată, își păstrează valabilitatea, dacă nu intervin elemente noi sau nu se modifică condițiile care au stat la baza emiterii acestora, până la finalizarea executării lucrărilor corespunzătoare pentru care au fost eliberate, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepție finală corespunzător.
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public, definite potrivit legii, a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin derogare de la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile competente pentru emiterea autorizației de construire au obligația eliberării autorizației în termen de 15 zile calendaristice de la data depunerii notificării eliberării acestora de către beneficiarul lucrărilor.
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public, a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, autoritatea competentă pentru protecția mediului are obligația de emitere a actului de reglementare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care s-a finalizat dezbaterea publică prevăzută la art. 19 din anexa nr. 5 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public, definite potrivit legii, a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin certificatul de urbanism sunt solicitate avizele/acordurile care se referă strict la tipul de lucrări necesare pentru realizarea proiectului de infrastructură, fiind interzisă solicitarea de avize/acorduri care nu au temei tehnic și legal în raport cu obiectul proiectului. Proiectele de infrastructură prevăzute la alin. (1) sunt scutite de la plata oricăror taxe sau tarife solicitate prin certificatele de urbanism și stabilite prin hotărârile consiliilor locale sau județene.
Constituie contravenție neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la alin. (1) , precum și solicitarea prin certificatul de urbanism a unor avize/acorduri care nu au temei tehnic și legal în raport cu obiectul proiectului și se sancționează cu amendă în cuantumul prevăzut la art. 63^1 lit. d) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare. Inspectoratul de Stat în Construcții constată contravențiile și aplică sancțiunile potrivit prezentului alineat. (7) În termenul prevăzut la alin. (2) , entitățile care emit avizele solicitate prin certificatul de urbanism emit, o singură dată, avizele condiționate, motivate temeinic din punct de vedere tehnic și economic, după caz. Prin condiționări nu se impun alte soluții tehnice decât cele prevăzute în avizul de principiu acordat la etapa studiului de fezabilitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și exclud procedurile interne de aprobare ale entităților emitente.
În situația prevăzută la alin. (7) , beneficiarul lucrărilor prevăzute la alin. (2) transmite entităților care emit avizele solicitate prin certificatul de urbanism clarificările/ completările/modificările, după caz, asupra condiționărilor impuse, în termen de 30 de zile de la data emiterii avizului condiționat. După transmiterea de către beneficiarul lucrărilor a clarificărilor/completărilor/modificărilor, entitățile care emit avizele solicitate prin certificatul de urbanism au obligația de emitere a avizului în termen de 5 zile de la depunerea de către beneficiarul lucrărilor a clarificărilor/completărilor/modificărilor, după caz, asupra condiționărilor impuse.
În situația în care entitățile competente pentru emiterea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism nu emit avizele în termenele prevăzute la alin. (2) sau (7) , documentația depusă de către beneficiarul lucrării este asimilată ca fiind completă.
În cazurile prevăzute la alin. (9) , entitățile care emit avizele solicitate prin certificatul de urbanism au obligația de a emite avizele în termen de 5 zile calendaristice de la epuizarea termenelor prevăzute la alin. (2) și (7) .
Pentru proiectele prevăzute la alin. (2) a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, în situația în care avizele nu sunt emise în condițiile alin. (10) , acestea se consideră a fi acordate, iar beneficiarii proiectelor au obligația de a începe execuția lucrărilor, după emiterea autorizației de construire.
Dispozițiile alin. (2) și (7)-(11) se aplică în mod corespunzător pentru utilitățile identificate suplimentar față de cele prevăzute în acordul/avizul de principiu emis, la etapa studiului de fezabilitate, de către entitățile competente pentru emiterea acordurilor/avizelor solicitate prin certificatul de urbanism.
În situația în care, în urma analizei documentației depuse la autoritățile competente pentru emiterea autorizației de construire, se constată faptul că aceasta este incompletă, necesită clarificări tehnice sau modificări, acest lucru se notifică, o singură dată, în scris, beneficiarului lucrărilor prevăzute la alin. (3) , în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării eliberării acestora de către beneficiarul lucrărilor, cu menționarea tuturor elementelor necesare în vederea completării/modificării acesteia, în interiorul termenului prevăzut la alin. (3) .
În situația în care autoritățile competente pentru emiterea autorizației de construire nu emit autorizațiile de construire în termenul prevăzut la alin. (3) , documentația depusă de către beneficiarul lucrării este asimilată ca fiind completă.
În cazul prevăzut la alin. (14) , autoritățile competente pentru emiterea autorizației de construire au obligația de a emite autorizațiile de construire în termen de 5 zile calendaristice de la epuizarea termenului prevăzut la alin. (3) .
În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003 , cu modificările și completările ulterioare, autorizațiile de construire a căror emitere intră în competența Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se consideră acordate dacă acestea nu au fost emise în termenul prevăzut la alin. (15) . În cazul aprobării tacite a autorizației de construire, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este obligat să emită documentul oficial în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării tacite.
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, în situația în care nu sunt emise autorizațiile de construire, în condițiile alin. (15) , de către autoritățile competente, altele decât Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autorizația de construire se emite de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în condițiile prevăzute de prezentul articol. Articolul X
Contravențiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. IX alin. (6) intră în vigoare la 10 zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Anexa nr. 1
DEFINIȚIILE termenilor tehnici utilizați 1. acumulare nepermanentă: amenajare hidrotehnică constând din construcțiile de retenție, instalațiile, echipamentele și sistemele funcționale adiacente și din lacul de acumulare format numai în perioade de viituri având rol doar de atenuare a acestora; ... 2. abordare combinată: controlul evacuărilor și emisiilor în apele de suprafață conform modului de abordare stabilit în art 2^8 ; ... 3. acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantități importante de ape subterane; ... 4. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovăniș etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum și pe țărmul mării; ... 5. albia minoră: fâșie continuă ce urmărește și include în ea partea inferioară a văii, asigurând prin secțiunile ei succesive continuitatea curgerii la ape mari frecvente, de la izvoare până la vărsarea în cursul de apă de ordin superior, incluzând insulele create prin curgerea naturală a apelor și desprinderea de brațe. Albia minoră cuprinde terenurile acoperite permanent sau temporar cu apă, prundișurile, stufărișurile, păpurișurile, răchitișurile, zonele umede sau terenuri care după retragerea apelor nu pot avea altă folosință. Albia minoră poate fi naturală sau amenajată prin lucrări hidrotehnice; ... 6. albie majoră: porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră; ... 7. ape de suprafață: apele interioare, cu excepția apelor subterane; ape tranzitorii și ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale; ... 8. ape subterane: apele aflate sub suprafața solului în zona saturată și în contact direct cu solul sau cu subsolul; ... 9. ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafață aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parțial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influențate puternic de cursurile de apă dulce; ... 10. ape costiere: apele de suprafață situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanță de l milă marină pe partea dinspre mare, față de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii; ... 11. ape interioare: toate apele de suprafață stătătoare și curgătoare și subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale; ... 12. ape naționale navigabile: a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare; ... b) fluviile, râurile, canalele și lacurile din interiorul țării, pe sectoarele lor navigabile; ... c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră; ... 13. ape uzate: ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate, care nu sunt supuse proceselor de epurare, potrivit legii; ... 13^1. ape uzate epurate: apele uzate supuse epurării prin orice procedeu și/sau sistem prin care, la evacuare, caracteristicile apelor uzate respectă condițiile de calitate prevăzute în normele tehnice și în avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor în vigoare; ... 14. apa destinată consumului uman: a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente; ... b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman; ... 15. zone protejate: zonele menționate în anexa 1^2 și art. 5^1 ; ... 16. autoritate competentă: autoritatea (autoritățile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare; ... 17. avizul și autorizația de gospodărire a apelor: acte ce condiționează din punct de vedere tehnic și juridic execuția lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele și funcționarea sau exploatarea acestor lucrări, precum și funcționarea și exploatarea celor existente și reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate și aprobate de autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în domeniul apelor; ... 17^1. aviz de amplasament: act administrativ ce reglementează amplasarea unor obiective socioeconomice și realizarea anticipată a lucrărilor și/sau măsurilor de reducere a riscului la inundații, cu respectarea prevederilor art. 37 . ... 18. bazin hidrografic: înseamnă o suprafață de teren de pe care toate scurgerile de suprafață curg printr-o succesiune de curenți, râuri și posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă; ... 19. sistem informațional geografic specific domeniului gospodăririi apelor: baza de date rezultată în urma activităților privind inventarierea, clasificarea, evidența și sinteza datelor referitoare la rețeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, lucrările terților care au legătură cu apa, precum și la prelevările și restituțiile de apă; ... 19^1. concentrația medie letală - CL(50) - este concentrația substanței din apă, care omoară 50% din organismele test într-o perioadă scurtă de expunere continuă; ... 20. corp de apă de suprafață: un element discret și semnificativ al apelor de suprafață, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secțiune din apele costiere; ... 21. corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere; ... 22. corp de apă artificial: corp de apă de suprafață creat prin activitate umană; ... 23. corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafață care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, și-a schimbat substanțial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1 ; ... 24. controlul emisiilor: acțiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiții referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiții de operare cu efect asupra emisiilor; ... 24^1. creasta falezei: linia situată în partea superioară a falezei, care unește punctele de cea mai înaltă cotă; ... 25. debit ecologic: debitul necesar protecției ecosistemelor acvatice atât din punct de vedere cantitativ, cât și al dinamicii acestuia pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață prevăzute la art. 2^1 ; ... 26. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent pe un curs de apă în aval de o lucrare de barare sau de captare a apei, format din debitul ecologic și debitul minim necesar utilizatorilor din aval; ... 26^1. derivație hidrotehnică: lucrare hidrotehnică realizată pentru transferul unor volume de apă cu scopul reglementării debitelor, pentru asigurarea cerințelor de apă ale folosințelor, apărarea împotriva inundațiilor, cu scop navigabil sau pentru protecția unor lucrări hidrotehnice etc.; ... 26^2. decolmatare: lucrări de întreținere a cursurilor de apă care să asigure scurgerea apelor la debite medii; ... 27. deșeu: orice substanță sau orice obiect care aparține unor categorii stabilite conform legii, pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca; ... 28. dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități; ... 29. district al bazinului hidrografic: suprafață de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane și costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic; ... 30. drept de folosință a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă; ... 31. evacuarea directă în apă subterană: evacuarea poluanților în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol; ... 31^1. evaluarea de impact asupra corpurilor de apă este un proces care constă în: – elaborarea studiului de evaluare a impactului proiectului asupra corpurilor de apă; ... – desfășurarea consultărilor cu publicul, conform prevederilor legale privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului; ... – examinarea de către Administrația Națională „Apele Române“ și/sau unitățile aflate în subordine a informațiilor prezentate în studiu, a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor cu publicul; ... – decizia privind emiterea/respingerea motivată a avizului de gospodărire a apelor, ținând seama de rezultatele examinării sus-menționate și, după caz, de propria examinare suplimentară. ... 32. faleza mării: mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării; ... 33. Fondul național de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă și calitativă a apelor; ... 34. folosințe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 1^3 ca având un impact semnificativ asupra stării apelor; ... 35. gospodărirea apelor: ansamblul activităților care prin mijloace tehnice și măsuri legislative, economice și administrative, conduc la cunoașterea, utilizarea, valorificarea rațională, menținerea sau îmbunătățirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale și economice, la protecția împotriva epuizării și poluării acestor resurse, precum și la prevenirea și combaterea acțiunilor distructive ale apelor; ... 35^1. impactul asupra corpului de apă: efectul produs ca urmare a desfășurării unei activități asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, precum și asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană. Acesta poate fi: – impact semnificativ: deteriorează/compromite atingerea stării ecologice bune/potențialului ecologic bun și stării chimice bune a corpului de apă de suprafață, stării cantitative bune și stării chimice bune a corpului de apă subterană; ... – impact nesemnificativ: nu modifică starea ecologică/ potențialul ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață, respectiv starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă subterană și nici nu compromite atingerea obiectivelor de mediu; ... – impact permanent: produce efecte negative pe termen lung asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, respectiv asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană; ... – impact temporar: produce efecte negative pentru o perioadă scurtă de timp asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, respectiv asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană, fiind de așteptat o redresare/refacere într-un interval de timp scurt, fie în mod natural, fie ca rezultat al măsurilor de reducere a impactului. ... 36. informații de gospodărire a apelor: informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor și malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum și drepturile de utilizare a apelor; ... 36^1. inundații: acoperirea temporară cu apă a terenului care în mod natural nu este acoperit cu apă. Acestea includ inundații provocate de râuri, torenți, ape marine în zonele de coastă sau cursuri de apă nepermanente; ... 37. lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafață; ... 37^1. lac natural: apă stătătoare apărută în decursul timpului în condiții naturale, prin cantonarea acesteia într-o formă de relief depresionară (cuvetă, depresiune etc.), indiferent de intervențiile antropice ulterioare formării; ... 38. mal: porțiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape; ... 39. monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observații și măsurători standardizate și continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoașterea și caracterizarea stării și tendinței de evoluție a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare a: a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate și folosințe de apă; ... b) mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota; ... c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice și fizico-chimice; ... 40. nivel mediu al apei: poziția curbei suprafeței libere a apei, raportată la un plan de referință corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul); ... 41. Abrogat. ... 42. obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane sunt obiectivele stabilite în art. 2^1 ; ... 43. participarea publicului: informarea, consultarea și implicarea activă a acestuia în activitățile de gospodărire a apelor; ... 44. plaja mării: întindere plată la țărmul mării, acoperită cu nisip sau cu pietriș. În zona de țărm a mării reprezintă o prelungire a platformei continentale; ... 45. poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, a unor substanțe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătății umane sau calității ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietății, sau care pot dăuna sau obstrucționa serviciile sau alte folosințe legale ale mediului; ... 46. poluant: înseamnă orice substanță care poate să determine poluare, în special substanțele prevăzute în anexa nr. 6 ; ... 47. potențial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanță cu prevederile relevante din anexa nr. 1^1 ; ... 48. prevenirea și înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor și acțiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace și construcții cu rol de apărare și pregătire pentru intervenții; acțiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea și distrugerea poluanților; măsuri pentru restabilirea situației normale și refacerea echilibrului ecologic; ... 49. program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eșalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun la folosințele de apă; ... 50. râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafața terenului, dar care poate curge și subteran într-o anumită parte a cursului său; ... 51. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosințe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă; ... 52. resurse de apă: apele de suprafață alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălți, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și apele subterane de pe teritoriul țării, în totalitatea lor; ... 53. resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puțin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane pentru apele de suprafață asociate, specificate în art. 2^1 alin. (1) , pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum și pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate; ... 53^1. risc la inundații: combinația între probabilitatea apariției unor inundații și efectele potențial adverse pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, asociate apariției unei inundații; ... 54. schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic (SDABH) instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părți: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) și Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH); ... 55. servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populație, instituții publice sau altă activitate economică, referitoare la: a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secțiunea de captare a folosințelor; ... b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea și distribuția apelor de suprafață sau subteran; ... c) colectarea și epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafață; ... 56. stații și instalații de prelucrare a calității apelor: stații de tratare pentru obținerea de apă potabilă sau industrială; stații/instalații de preepurare/epurare a apelor uzate; ... 57. starea ecologică: este o expresie a calității structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafață, clasificate în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1 ; ... 58. starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafață, astfel clasificată în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1 ; ... 59. starea apelor de suprafață: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafață, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică și starea sa chimică; ... 60. starea ecologică a apelor de suprafață: starea de calitate exprimată prin structura și funcționarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafață, clasificată în funcție de elementele biologice, chimice și hidromorfologice caracteristice; ... 61. starea ecologică hună a apelor de suprafață: starea unui corp de apă de suprafață, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice; ... 62. starea chimică bună a apelor de suprafață: starea chimică necesară pentru atingerea obiectivelor de mediu specifice pentru corpurile de apă de suprafață, stabilite la art. 2^1 alin. (1) lit. a)-d) , respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafață pentru care concentrațiile poluanților nu depășesc valorile standard privind calitatea mediului prevăzute la art. 17, precum și în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, și în Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă; ... 63. starea bună a apelor de suprafață: starea atinsă de un corp de apă de suprafață atunci când, atât starea sa ecologică cât și starea chimică sunt "bune"; ... 64. starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă și starea sa chimică; ... 65. starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât și starea sa chimică sunt cel puțin "bune"; ... 66. starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplinește toate condițiile prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa nr. 1^1 ; ... 67. starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe și indirecte; ... 68. starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. 1^1 ; ... 69. valori standard privind calitatea mediului: concentrația unui anumit poluant sau a unui grup de poluanți în apă, sediment sau biota care nu trebuie să fie depășită pentru protecția sănătății umane și a mediului; ... 70. substanțe prioritare: substanțe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic și prin intermediul acestuia asupra omului și folosințelor de apă; conform listei substanțelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5 ; ... 71. substanțe periculoase: substanțe sau grupuri de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bio-acumuleze și alte substanțe sau grupuri de substanțe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare; ... 72. substanțe prioritar periculoase: substanțele sau grupurile de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bioacumuleze și alte substanțe sau grupe de substanțe care creează un nivel similar de risc; ... 73. sub-bazin hidrografic: suprafață de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluență a cursului de apă; ... 74. sub-unitate hidrografică: suprafață de teren situată pe teritoriul național formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părți de sub-bazine; ... 75. utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activitățile sale, folosește apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia; ... 76. valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcție de anumiți parametri specifici, concentrația și/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depășită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substanțe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH. Valorile limită ale emisiilor pentru substanțe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalația, diluția nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă, efectul stației de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalațiilor implicate, cu condiția să fie garantat/să se asigure un nivel echivalent pentru protecția mediului ca întreg și că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului; ... 77. zona de protecție: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă; ... 78. zona umedă: întinderi de bălți, mlaștini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m; ... 79. zona inundabilă: suprafață de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape mari. ... 80. acumulare permanentă: amenajare hidrotehnică alcătuită din construcții de retenție, instalații, echipamente și sisteme funcționale adiacente și din lacul de acumulare format în amonte destinat asigurării cerințelor de apă ale folosințelor; ... 81. baraj: construcție antropică dispusă transversal pe firul unui curs de apă, în scopul acumulării unui volum de apă necesară asigurării diferitelor folosințe; ... 82. baraj natural: obstacol creat în mod natural dispus transversal pe firul de vale al unui curs de apă, în spatele căruia se formează un lac, la origine aflându-se fenomene de alunecare/prăbușire a versanților, activități vulcanice, morenaice sau glaciare; ... 83. coronament: partea superioară a unui dig, baraj, zid de sprijin, cheu, dig lateral la canalele în rambleu; ... 84. cuvetă: formă negativă de relief (depresiune, cută, vale etc.) în care se acumulează apă și material sedimentar în mod obișnuit, rezultată ca urmare a barării cursului unui râu sau ca urmare a unor fenomene naturale; ... 85. dig: lucrare hidrotehnică de pământ, de piatră sau beton, executată pe malul sau în albia majoră a unui râu, pe țărmul sau în lungul mării, poziționat longitudinal, transversal sau inelar față de acestea, imers sau emers, total sau parțial, realizat în scopul: corectării albiei unui curs de apă, apărării contra inundațiilor a zonelor limitrofe, creării de incinte uscate, reducerii energiei valurilor, adăpostirii navelor etc.; ... 86. iaz: lac creat prin abaterea unui curs de apă într-o zonă de relief negativ sau prin bararea unui curs de apă într-o zonă colinară sau de câmpie, cu ajutorul unui baraj de dimensiuni reduse, prevăzut cu instalații hidrotehnice pentru reținerea și deversarea/evacuarea apei, utilizat pentru creșterea peștilor, morărit, gatere, activități de recreere și pescuit sportiv sau activități industriale specifice domeniului de activitate; ... 87. lac de acumulare: apă interioară, de suprafață, amplasată într-o formă de relief depresionară (cuvetă, cotă, depresiune etc.) rezultat din acțiunea factorilor antropici, printro lucrare hidrotehnică, mărginit de maluri naturale sau artificiale, cu rol de formare a unei rezerve de apă necesare producerii de energie electrică și pentru alimentarea cu apă a unor localități și facilități din industrie și agricultură, atenuarea de viituri, precum și pentru regularizarea debitului apei în aval și diferite folosințe turistice; ... 88. perioadele cu ape mari: perioadele de timp în care pe râu se tranzitează debite cu valori care depășesc valoarea debitului mediu multianual; ... 89. talveg: linia care unește între ele punctele de cotă minimă a unui curs permanent sau nepermanent de apă; ... 90. taluz: suprafață înclinată caracteristică lucrărilor hidrotehnice de tip dig sau baraj, care se limitează în partea superioară de coronament, iar în partea inferioară de fundație sau terenul natural; ... 91. viitură: creștere în timp relativ scurt sau brusc a nivelului sau debitului unui curs de apă, datorită unei ploi torențiale sau topirii bruște a zăpezilor și a ghețurilor; ... 92. sector de râu (din punct de vedere administrativ): sector de albie minoră care reprezintă o porțiune din albia cursului de apă naturală amenajată sau de albie părăsită, identificată și delimitată prin limitele lucrărilor de corectare, rectificare, stabilizare, sistematizare sau îndiguire, care poate fi identificată prin limite administrativ-teritoriale sau prin elemente construite transversal pe aceasta și stabile în timp: rețele edilitare, poduri, podețe, rețele de transport apă, rețele de transport produse petroliere sau derivate, rețele de transport energie, rețele de telecomunicații sau alte lucrări hidrotehnice sau de artă; ... 93. sector de râu (din punct de vedere hidrologic): sector de albie minoră pe care caracteristicile hidrologice se mențin constante în spațiu; ... 94. măsurarea lungimii unui curs de apă, exprimată în kilometri, se realizează de la confluența acestuia cu cursul de apă în care se varsă sau de la gura de vărsare a cursului de apă (pornind de la km zero) spre izvor, conform practicilor hidrologice, precum și aspectelor relevante la nivel internațional; ... Anexa nr. 1 a fost înlocuită cu anexa nr. 1 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
Anexa nr. 1^1
Condiții pentru atingerea obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane 1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor ... 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor ... 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii ... 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere ... 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate ... 1.2. Definiții normative pentru clasificările stării ecologice 1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri ... 1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri ... 1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii ... 1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere ... 1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale ... 1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice ... 1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață 1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere ... 1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional ... 1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare ... 1.3.4. Frecvența monitoringului ... 1.3.5. Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate ... 1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate ... 1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice 1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic ... 1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic ... 1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice ... 2. STAREA APELOR SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative ... 2.1.2. Definirea stării cantitative ... 2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane 2.2.1. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane ... 2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring ... 2.2.3. Frecvența monitoringului ... 2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane ... 2.3. Starea chimică a apelor subterane 2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane ... 2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subterane ... 2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane 2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane ... 2.4.2. Monitoringul de supraveghere ... 2.4.3. Monitoringul operațional ... 2.4.4. Identificarea tendinței poluanților ... 2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane ... 2.5. Prezentarea stării apelor subterane ... 1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor 1.1.1.1. Elemente biologice Compoziția și abundența florei acvatice Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole ... 1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei legătura cu corpurile de apă subterană Continuitatea râurilor Condiții morfologice adâncimea râurilor și variația lățimii structura și substratul patului râului structura zonei riverane ... 1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice ... 1.1.1.4. Generalități Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților ... 1.1.1.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă ... 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.2.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole ... 1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei timpul de retenție legătura cu corpurile de apă subterană Condiții morfologice variația adâncimii lacurilor cantitatea, structura și substratul patului lacului structura țărmului lacului ... 1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice ... 1.1.2.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților ... 1.1.2.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă ... 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.3.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole ... 1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului structura zonei de influență a mareei Regimul mareei debitul de apă dulce expunerea la valuri ... 1.1.3 3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice ... 1.1.3.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților ... 1.1.3.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă ... 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere 1.1.4.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice ... 1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului de coastă structura zonei de influență a mareei Regimul mareei direcția curenților dominanți expunerea la valuri ... 1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice ... 1.1.4.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților ... 1.1.4.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă ... 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificate Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice. ... 1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4 . Stare foarte bună Stare bună Stare moderată General Nu există sau sunt foarte mici alterări antropogene ale valorilor elementelor fizico-chimice și hidromorfologice de ca- litate, pentru tipul de corp de apă de suprafață, față de acelea asociate în mod normal cu acel tip în condiții nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață sunt acelea asociate în mod normal cu acel tip, în condiții ne- modificate și nu arată, sau există doar foarte mici dovezi de perturbare. Condițiile sunt specifice tipului și comunităților. Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață prezintă nivele scăzute schimbare datorită activităților umane, dar deviază ușor față de acele valori asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață deviază moderat față de acelea asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață, în condiții nemodificate. Valorile prezintă semne moderate de perturbare ca urmare a activităților umane și sunt esențial perturbate față de valorile din condițiile de stare bună. Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă. 1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică a fitoplanctonului corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Abundența medie a fi- toplanctonului este în deplină conformi- tate cu condițiile fizico-chimice spe- cifice tipului de corp de apă și nu sunt atât de mult al- terate condițiile de transparență speci- fice tipului. Înflorirea plancto- nului se produce cu o frecvență și o in- tensitate în confor- mitate cu condițiile fizico-chimice speci- fice tipului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice și abundenței planctonului compara- tiv cu comunitățile specifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creștere accelerantă a algelor, care să conducă la perturbări nedorite, în ceea ce privește echilibrul organisme- lor prezente în corpul de apă sau calitatea fizico-chimică a apei sau a sendimentului. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice specifice tipului. Compoziția taxonomică a planctonului diferă moderat față de comu- nitățile specifice tipului. Abundența este mode- rat deranjată și poa- te fi astfel încât să producă o perturbare importantă nedorită a valorilor altor ele- mente biologice sau fizico-chimice de calitate. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice. Înflo- riri persistente se pot produce în lunile de vară. Macrofi- te și fito- bentos Compoziția taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Nu sunt schimbări de- tectabile în abun- dența medie a macro- fitelor și fitoben- tosului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice și a abundenței macrofitelor și fito- bentosului comparativ cu comunitățile spe- cifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creștere acce- lerată a fitobentosu- lui sau a unor forme evoluate de viață a plantei care să con- ducă la dereglări ne- dorite în echilibrul organismelor prezente în corpurile de apă sau a calității fizi- co-chimice a apei sau a sendimentului. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de gru- purile sau învelișuri- le de bacterii din cauza activității an- tropogene. Compoziția taxonomică a macrofitelor și fitobentosului diferă moderat față de co- munitatea specifică tipului și este sem- nificativ mai rea decât în cazul stării bune. Sunt evidente schim- bările moderate în abundența medie a macrofitelor și fito- bentosului. Comunitatea fitoben- tonică poate să in- terfereze și în anu- mite zone să fie în- locuită de învelișu- ri de bacterii pre- zente ca rezultat al activității antropo- gene. Fauna de neverte- brate bento- nice Compoziția taxonomică și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Raportul dintre ta- xonii sensibili la perturbări și cei in- sensibili, nu arată semne de alterare față de nivelele co- respunzătoare condi- țiilor nemodificate. Nivelul diversității taxonilor de never- tebrate nu arată nici un semn de alterare față de nivelul ne- modificat. Există schimbări u- șoare ale compoziției și abundenței taxoni- lor de nevertebrate față de comunitățile specifice tipului. Raportul dintre taxo- nii sensibili la per- turbări și cei insen- sibili, arată o ușoară alterare față de nive- lele specifice tipului Nivelul diversității taxonilor de neverte- brate arată ușoare semne de alterare față de nivelurile specifi- ce tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de comu- nitățile specifice tipului. Grupurile taxonomice majore ale comunită- ții specifice tip sunt absente. Raportul dintre ta- xonii sensibili la perturbări și cei in- sensibili, este sub- stanțial mai mic de- cât nivelul specific tipului și semnifi- cativ mai mic față de nivelul specific stă- rii bune. Fauna piscico- lă Compoziția speciilor și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile specifice tipului, sensibile la perturbări. Structura pe vârste a comunităților de pești arată un mic semn de perturbare antropogenică, dar nu indică o deficiență în reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și abundenței speciilor față de comunitățile specifice tipului care pot fi atribuite im- pactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice și hi- dromorfologice de ca- litate. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne de pertur- bare, care pot fi a- tribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calita- te fizico-chimică și hidromorfologică, și în anumite circumstan- țe sunt indicatorul unei deficiențe în re- producerea sau dezvol- tarea unor specii anu- me, în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abun- dența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului ca- re pot fi atribuite impactului antropo- genic asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne im- portante de perturba- re antropogenică, în măsura în care o pro- porție moderată a speciilor specifice tipului să fie absen- tă sau să aibă o a- bundență foarte scă- zută. Elemente hidromorfologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Regimul hidro- logic Cantitatea și dina- mica curgerii și le- gătura rezultantă cu apele subterane, re- flectă în totalitate, sau aproape în tota- litate, condiții ne- modificate. Condițiile sunt în con formitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemen- tele de calitate bio- logică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Continu- itatea râului Continuitatea râului nu este perturbată de activitățile antro- pogenice și permite migrarea neperturbată a organismelor acva- tice și transportul de sendimente. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele de calitate biologică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Condiții morfolo- gice Profilurile canalului variațiile de lățime și de adâncime, vite- zele de curgere, con- dițiile de substrat și atât structura cât și condițiile zonelor riverane corespund în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- dițiilor nemodificate Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele de calitate biologică. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele de ca- litate biologică. Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții generale Valorile elementelor fizico- chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor nemodificate. Concentrațiile nutrienților rămân în intervalul normal pentru condiții nemodificate. Nivelele de salinitate, pH-ul, bilanțul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului și temperatura nu arată semne de modificări antropogene și rămân în intervalul normal pentru condițiile nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acidului și salinitatea nu ating niveluri peste limita stabilită pentru asigurarea funcționării ecosistemului specific tipului și realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemelor și realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Poluanți specifici sintetici Concentrațiile sunt aproape de zero sau cel puțin sub limita de detecție pentru cele mai avansatetehnici analitice de uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Poluanți specifici nesintetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare). Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în concordanță cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. ... 1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică și abundența fito- planctonului cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi- ce specifice tipului și nu duce la o alte- rare semnificativă a condițiilor de trans- parență specifice tipului. Înflorirea fitoplanc- tonului se produce cu o frecvență și o intensitate în con- formitate cu condi- țiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici comparativ cu comunitățile speci- fice tipului. Aceste schimbări nu arată creșteri accelerate ale algelor care să ducă la perturbări ne- dorite în ceea ce pri- vește echilibrul orga- nismelor prezente în corpurile de apă sau calitatea fizico-chi- mică a apelor sau se- dimentului. Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi- tății înfloririi planctonului specific tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici diferă moderat de comunită- țile specifice tipu- lui. Biomasa este moderat deranjată și poate să producă o perturbare semnificativă nedori- tă a condițiilor altor elemente biolo- gice și fizico-chimi- ce de calitate a apei sau sedimentelor. Se poate produce a creștere moderată a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice. Se poate produce o înflorire persistentă în lunile de vară. Macro- fite și fito- bentos Compoziția taxonomică corespunde în totali- tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Nu sunt schimbări de- tectabile în abunden- ța medie a macrofi- telor și fitobento- sului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor macrofitici și fito- bentonici comparativ cu comunitățile speci- fice tipului. Asemenea schimbări nu indică o creștere accelerată a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducând la perturbări nedorite asupra bilanțului or- ganismelor prezente în corpurile de apă sau asupra calității din punct de vedere fizi- co-chimic a apelor. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de înve- lișurile de bacterii prezente datorită ac- tivității antropogene. Compoziția taxonilor de macrofite și fito- bentos diferă moderat față de comunitățile specifice tipului și sunt semnificativ perturbate față de acelea observate la starea bună. Schimbările moderate în abundența medie a macrofitelor și fito- bentosului sunt evi- dente. Comunitatea fitoben- tonică poate să in- terfereze, iar în anumite zone poate fi înlocuită de grupu- rile și învelișurile de bacterii ca rezul- tat al activităților antropogene. Fauna de never- tebrate bento- nice Compoziția taxonomică și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Raportul dintre taxo- nii sensibili la per- turbări și cei insen- sibili nu arată nici un semn de alterare față de nivelurile nemodificate. Nivelul diversității taxonilor de never- tebrate nu arată nici un semn de alterare față de nivelurile nemodificate. Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor de nevertebrate compa- rativ cu comunitățile specifice tipului. Raportul între taxonii sensibili la pertur- bații și cei insensi- bili arată ușoare sem- ne de alterare față de nivelele specifice ti- pului. Nivelul de diversitate a taxonilor de never- tebrate arată semne ușoare de alterare fa- ță de nivelurile spe- cifice tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de con- dițiile specifice ti- pului. Grupurile taxonomice majore ale comuni- tății specifice tipu- lui sunt absente. Raportul între taxo- nii sensibili și in- sensibili la modifi- care și nivelul de diversitate, este substanțial mai scă- zut față de nivelul specific tipului și semnificativ mai scă- zut decât pentru sta- rea bună. Fauna pisci- colă Compoziția speciilor și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului. Structura pe vârste a comunităților de pești arată mici sem- ne de perturbare an- tropogenă și nu indi- că o dereglare în re- producerea sau dez- voltarea unor specii particulare. Sunt schimbări ușoare ale compoziției spe- ciilor și abundenței comunităților speci- fice tipului, care se pot atribui impactului asupra elementelor de calitate fizico-chimi- că sau hidromorfologi- că. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne de pertur- bare atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor de ca- litate fizico-chimică sau hidromorfologică și, în câteva cazuri, este un indicator pen- tru dereglări în re- producerea sau dezvol- tarea unor anumite specii în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abun- dența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului datorită impactului antropogen asupra elementelor de cali- tate fizico-chimice sau hidromorfologice. Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne ma- jore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chi- mică sau hidromorfo- logică în așa fel încât o proporție mo- derată de specii spe- cifice tipului sunt absente sau sunt foarte puțin abun- dente. Elemente hidromorfologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Regimul hidrolo- gic Cantitatea și dina- mica curgerii, nive- lului, timpului de retenție și legătura rezultantă cu apele subterane reflectă în totalitate sau aproa- pe în totalitate con- dițiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci- ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Condi- țiile morfo- logice Variația adâncimii lacului, cantitatea și structura substra- tului precum și structura sau condi- țiile zonelor de țărm corespund în totali- tate sau aproape în totalitate cu condi- țiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate. Elemente fizico-chimice de calitate Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată Condiții generale Valorile elementelor de calitate fizico-chimică corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condițiile nemodificate. Concentrațiile de nutrienți rămân în intervalul asociat în mod normal condițiilor nemodificate. Nivelurile de salinitate, pH-ul, bilanțul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și temperature nu arată semne de perturbări antropogene și rămân în intervalul asociat în mod normal condițiilor nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen,pH, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și salinitatea nu ating niveluri peste intervalul stabilit astfe încât să se asigure funcționareaecosistemului și atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrația nutrienților nu depășește nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemului și atingerea valorilor specificate pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate. Poluanți Specifici sintetici Concentrațiile sunt apropiate de zero sau cel puțin sub limitele de detecție pentru majoritatea tehnicilor analitice de uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevede-rilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 , cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate. Poluanți Specifici nesintetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare). Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 , cu modificările și completările ulterioare, respective prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 , cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate. ... 1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii Elemente biologice de calitate Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată Fito- plancton Compoziția taxonomică și abundența fito- planctonului sunt în concordanță cu condi- țiile nemodificate. Biomasa medie a fito- planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi- ce specifice tipului și nu duce la o alte- rare semnificativă a condițiilor de trans- parență specifice tipului. Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvență și o intensitate care este în conformitate cu condițiile fizico- chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici. Sunt ușoare schimbări ale biomasei în compa- rație cu condițiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică nici o creștere accelerată a algelor care să aibă ca rezul- tat perturbări nedori- te a echilibrului or […]
Anexa nr. 1^2
ZONE PROTEJATE 1. Registrul zonelor protejate prevăzut la art. 5^1 trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate: (i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil, stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^6 , art. 5 alin. (1) și art. 17 lit. a^2) ; ... (ii) zonele desemnate pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; ... (iii) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare; ... (iv) zonele sensibile la nutrienți desemnate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile la nitrați în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare; ... (v) zonele destinate protecției habitatelor sau speciilor unde menținerea sau îmbunătățirea stării apelor este un factor important pentru protecția acestora, inclusiv siturile pentru Natura 2000 relevante în acest sens, desemnate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare. ... 2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hărțile care indica amplasamentul fiecărei zone protejate și o descriere a legislației naționale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite. ... ------------ Anexa nr. 1^2 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
Anexa nr. 1^3
DELIMITAREA Și CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ. EVALUAREA IMPACTULUI ȘI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITĂȚILE ANTROPICE 1. APE DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafață În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul și limitele corpurilor de apă de suprafață și se va realiza o caracterizare inițială a tuturor acestor corpuri, în concordanță cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării inițiale a acestora, corpurile de apă de suprafață pot fi grupate astfel: a) corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafață artificiale sau corpuri de apă puternic modificate; ... b) pentru fiecare categorie de apă de suprafață, corpurile de apă de suprafață relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut la pct. 1.2 ; ... c) dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferențiate în funcție de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2 . Corpurile de apă de suprafață din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferențiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafață, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A"; ... d) Dacă este folosit «sistemul B», trebuie să se realizeze cel puțin același grad de diferențiere pe care l-ar obține prin folosirea «sistemului A». Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere opționale, asemănătoare, sau combinații de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare condițiile de referință biologice specifice tipului. ... e) pentru corpurile de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate diferențierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafață care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective; ... f) se va elabora o hartă/hărți (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanță cu gradul de diferențiere cerut conform "sistemului A". ... 1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de ape de suprafață 1.2.1. Râuri Sistem A Tipologie fixată Elemente de descriere Ecoregiuni Ecoregiunile stabilite la nivel european Tip Clasificare în funcție de altitudine Înaltă: > 800 m Medie: 200 - 800 m Joasă: Clasificare în funcție de suprafață bazinului hidrografic Mica: 10 - 100 kmp Medie: > 100 - 1.000 kmp Mare: > 1.000 - 10.000 kmp Foarte mare: > 10.000 kmp Geologie Calcaroasă Silicioasă Organică Sistem B Caracterizare alternativă Factori fizici și chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părți de râu și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Mărime Factori opționali distanta de la izvor dinamica apei (în funcție de debit și pantă) lățimea medie a apei adâncimea medie a apei panta medie a apei structura și forma albiei minore categoria de evacuare a râului (debit) forma văii debit (transport) solide capacitate de tamponare compoziția medie a substratului cloruri domeniul de temperatura a aerului temperatura medie a aerului precipitații ... 1.2.2. Lacuri Sistem A Tipologie fixată Elemente de descriere Ecoregiune Ecoregiunile stabilite la nivel european Tip Clasificare în funcție de altitudine Înaltă: > 800 m Mijlocie: 200 - 800 m Mica: Clasificare în funcție de adâncimea medie 3 m - 15 m > 15 m Clasificare în funcție de mărimea suprafeței 0,5 - 1 kmp 1 - 10 kmp 10 - 100 kmp > 100 kmp Geologie Calcaroasă Silicioasă Organică Sistem B Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile lacurilor și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Adâncime Geologie Mărime Factori opționali adâncimea medie a apei forma lacului timpul de retenție temperatura medie a aerului domeniul de variație a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond a nutrienților compoziția medie a substratului fluctuația de nivel a apei ... 1.2.3. Ape tranzitorii Sistem A Tipologie fixată Elemente de descriere Ecoregiuni Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la nivel european: Marea Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterană Marea Neagră Tip În funcție de salinitatea medie anuala 0,5 - 5 - 18 - 30 - În funcție de mărimea medie a mareei 2 - 4 m: mezo-maree > 4 m: macro-maree Sistem B Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate Factori opționali adâncime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retenție temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compoziția medie a substratului forma intervalul de variație a temperaturii apei ... 1.2.4. Ape costiere Sistem A Tipologie fixată Elemente de descriere Ecoregiune Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european: Marea Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterană Marea Neagră Tip În funcție de salinitatea medie anuala: 0,5 - 5 - 18 - 30 - În funcție de adâncimea medie: ape puțin adânci: intermediare: 30 - 200 m adânci: > 200 m Sistem B Caracterizare alternativă Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor costiere și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția Factori obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate Factori opționali viteza curenților expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate timp de retenție (pentru golfurile interioare) compoziția medie a substratului intervalul de variație a temperaturii apei ... 1.3. Stabilirea condițiilor de referință specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață a) pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1 ., condițiile hidromorfologice și fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice și fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la stare ecologică foarte bună, așa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1 . Condițiile de referință biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1 ; ... b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în aceasta secțiune corpurilor de apă de suprafață important modificate sau artificiale, referințele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înțelese ca fiind referințe la potențialul ecologic maxim, așa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1 . Valorile pentru potențialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani; ... c) condițiile specifice tipului pentru scopurile menționate la lit. a) și b) și condițiile de referință biologice specifice tipului se pot baza fie pe așezarea în spațiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinație a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiții pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce privește concentrațiile poluanților sintetici specifici, limitele de detecție sunt acelea care pot fi atinse în concordanță cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condițiile specifice tipului; ... d) pentru condițiile biologice de referință specifice tipului bazate pe așezarea în spațiu, se va dezvolta o rețea de referință pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață. Rețeaua trebuie să conțină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condițiilor de referință, având data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafață și tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e) ; ... e) condițiile de referință biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice și alte date disponibile și trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condițiilor de referință pentru a asigura că acele condiții, astfel derivate sunt corespunzătoare și valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață; ... f) acolo unde nu este posibila stabilirea unor condiții corespunzătoare de referință specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafață, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variațiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafață. În astfel de circumstanțe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv. ... 1.4. Identificarea presiunilor antropice În vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit corpurile de apă de suprafață din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele: Partea introductivă a subpct. 1.4. al pct. 1 din anexa 1^3 a fost modificată de pct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole ori din alte instalații și activități, bazate printre altele pe informațiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (3)-(5) și art. 12 alin. (3)-(7) din anexa la Normele tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 , pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, în conformitate cu art. 7 și 8 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 , cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în conformitate cu prevederile art. 31-33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006 , calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, aprobată cu modificări prin Legea nr. 96/2024 , calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluște, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare; ... b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 , cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 , cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de suprafață destinate prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 , cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 , cu modificările și completările ulterioare, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prevederile art. 22 și 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, și calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 , cu modificările ulterioare; ... c) estimarea și identificarea captărilor importante de apă pentru folosințe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosințe, inclusiv variațiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apă în sistemele de distribuție; ... d) estimarea și identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul și derivațiile, asupra caracteristicilor globale de curgere și a bilanțului apei; ... e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apa; ... f) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafață; ... g) estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor. ... 1.5. Evaluarea impactului În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilității stării corpurilor de apă de suprafață la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4 . În acest sens se vor utiliza informațiile prevăzute la pct. 1.4 . și orice alte informații relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor și mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilității pe care o au corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1 . Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare. Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (1^1)-(1^5) , inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 20 alin. (1)-(6) , art. 43 alin. (1^8) , (1^9) , (2) , (4) , (5) și (6) și în anexa nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri». ... 2. CORPURI DE APĂ SUBTERANE 2.1. Caracterizarea inițială Se va efectua o caracterizare inițială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor și a gradului în care exista riscul de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 , pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea inițială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări inițiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinația utilizării terenului, datele referitoare la evacuări și/sau captări sau alte date existente Caracterizarea inițială trebuie să identifice: a) localizarea și limitele corpului sau corpurilor de ape subterane; ... b) presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafață sunt supuse inclusiv: (i) surse de poluare difuze; ... (ii) surse de poluare punctuale; ... (iii) captări; ... (iv) realimentare artificiala. ... c) caracterul general al stratului de suprafață al zonei de recepție din care corpul de apă subterană se realimentează; ... d) acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafață sau ecosisteme terestre. ... 2.2. Caracterizarea ulterioară Ca urmare a acestei caracterizări inițiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca fiind la risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificației acestui risc și al identificării oricăror măsuri necesare, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6) , art. 43 alin. (1^8) , (1^9) , (2) , (4) , (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri». Această caracterizare trebuie să includă informații relevante despre impactul activității umane și, acolo unde este necesar, informații despre: a) caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea și tipul unităților geologice; ... b) caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea și limitele; ... c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor; ... d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană; ... e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic; ... f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor) de schimb de apă intre corpul de apă subterană și sistemele de suprafață asociate; ... g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuala pe termen lung a reîncărcării totale; ... h) caracterizarea compoziției chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuției generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane. ... 2.3. Revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subterane Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează granița dintre două sau mai multe țări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării inițiale efectuate în concordanță cu pct. 2.1 ., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2^1 , trebuie culese și menținute, acolo unde necesar, următoarele informații despre fiecare corp de apă subterană: a) localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepția: (i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie; ... (ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie sau care deservește mai puțin de 50 persoane; ... b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte; ... c) compoziția chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane; ... d) localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape; ... e) debitele evacuate în aceste puncte; ... f) compoziția chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană; ... g) folosințele terenului în zona sau zonele de recepție din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanți și alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apă de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului. ... 2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2^4 , obiectivele de mediu mai puțin severe, inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra: (i) apelor de suprafață și a ecosistemelor terestre asociate; ... (ii) regularizării apei, protecției împotriva inundațiilor și drenaj; ... (iii) dezvoltării umane. ... 2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2^4 , obiective de mediu mai puțin severe și unde, ca rezultat al impactului activității umane, determinat în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) , corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare. ... Anexa 1^3 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
Anexa nr. 1^4
Schema districtelor de bazine hidrografice, cu limitele acestora Anexa nr. 1^4 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
Anexa nr. 2
LĂȚIMEA ZONELOR DE PROTECȚIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ȘI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE a) Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă Lățimea cursului de apă (m) sub 10 10-50 peste 51 Lățimea zonei de protecție (m) 5 15 20 Cursuri de apă regularizate (m) 2 3 5 Cursuri de apă îndiguite (m) toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este mai mică de 50 m ... b) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale: – indiferent de suprafață, 5 m la care se adauga zona de protecție stabilită în conformitate cu art. 5 . ... c) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare: – intre Nivelul Normal de Retenție și cota coronamentului. ... d) Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor: – 4 m spre interiorul incintei. ... e) Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație hidrotehnică: – 3 m. ... f) Baraje și lucrări-anexe la baraje: Lățimea zonei de protecție (m) - baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte 20 m în jurul acestora materiale - instalații de determinare automată a calității 2 m în jurul acestora apei, construcții și instalații hidrometrice - borne de microtriangulație, foraje de drenaj, 1 m în jurul acestora foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor ... g) lățimea zonei de protecție (m) la forajele hidrogeologice din rețeaua națională de observații și măsurători - 1,5 m în jurul acestora. ... NOTĂ Zonele de protecție se măsoară astfel: a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore; ... b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu; ... c) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcție. ... Nota: Zona de protecție sanitară la instalațiile de alimentare cu apă se stabilește de autoritatea publică centrala în domeniul sănătății. Anexa nr. 2 a fost înlocuită cu anexa nr. 2 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
Anexa nr. 3
CONȚINUTUL MINIM AL PLANURILOR DE MANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC ȘI AL PROGRAMELOR DE MĂSURI AFERENTE ACESTORA A. Planurile de management al apelor la nivel de bazin hidrografic cuprind următoarele elemente: 1. o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice impuse de prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 1^3 : 1.1. Pentru apele de suprafață: a) trasarea pe hartă a corpurilor de apă și a limitelor acestora; ... b) trasarea pe hartă a ecoregiunilor și a tipurilor de corpuri de apă de suprafață din cadrul bazinului hidrografic; ... c) identificarea condițiilor de referință pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață; ... 1.2. Pentru apele subterane: trasarea pe hartă a corpurilor de apă subterană și a limitelor acestora; ... 2. un rezumat al presiunilor antropice importante și al impactului activităților umane asupra stării apelor de suprafață și subterane, inclusiv: a) estimarea poluării din surse punctuale; ... b) estimarea poluării din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosințelor terenului; ... c) estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captărilor; ... d) analizele altor impacte ale activității umane asupra stării apelor; ... 3. identificarea și trasarea pe hartă a zonelor protejate prevăzute la art. 5^1 și în anexa nr. 1^2 ; ... 4. o hartă a rețelelor de monitoring și o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform prevederilor art. 35 și ale anexei nr. 1^1 , pentru starea: a) corpurilor de apă de suprafață (ecologică și chimică); ... b) corpurilor de apă subterane (chimică și cantitativă); ... c) zonelor protejate; ... 5. o lista a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite pentru apele de suprafață, subterane și zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situațiilor în care s-a făcut uz de art. 2^3 , 2^4 , 2^5 și 2^7 și informațiile asociate necesare conform acestui articol; ... 6. un rezumat al analizelor economice ale utilizării apei, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 4 ; ... 7. un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6) , art. 43 alin. (1^8) , (1^9) , (2) , (4) , (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri», inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea. 7.1. un rezumat al măsurilor necesare pentru implementarea legislației în domeniul protecției apelor; ... 7.2. un raport al etapelor practice și al măsurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2) ; ... 7.3. un rezumat al măsurilor luate pentru îndeplinirea cerințelor privind apa utilizată pentru prelevarea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2) , art. 5 alin. (1) , art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3) și (1^4) ; ... 7.4. un rezumat al măsurilor de control impuse asupra captărilor și alocării apei, inclusiv referința înregistrării și identificării cazurilor în care s-au făcut excepții, în conformitate cu prevederile lit. e) de la lit. C «Conținutul programelor de măsuri»; ... 7.5. un rezumat al măsurilor de control adoptate pentru evacuările de ape uzate din surse punctuale și din alte activități cu un impact asupra stării apelor, în conformitate cu prevederile lit. g) , respectiv i) de la lit. C «Conținutul programelor de măsuri»; ... 7.6. o identificare a cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20 ; ... 7.7. un rezumat al măsurilor luate asupra substanțelor prioritare; ... 7.8. un rezumat al măsurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluări accidentale; ... 7.9. un rezumat al măsurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) și (6) , pentru corpurile de apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 ; ... 7.10. detalii asupra măsurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 ; ... 7.11. detalii asupra măsurilor luate pentru evitarea creșterii poluării apelor marine, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4) ; ... 7.12. o identificare, pe bazine hidrografice, a riscului, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^10) , pentru a putea identifica riscul la inundații; ... 7.13. detalii asupra măsurilor pentru evitarea situațiilor de risc. ... 8. un registru al tuturor programelor detaliate și al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, porțiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al conținutului acestora; ... 9. un rezumat al măsurilor de informare și consultare a publicului luate, rezultatul acestora și schimbările făcute schemelor directoare, ca urmare a acestor acțiuni; ... 10. o lista a autorităților competente; ... 11. punctele de contact și procedurile pentru obținerea documentațiilor de bază și a informațiilor legate de informarea și consultarea publicului în conformitate cu art. 43 și, în particular, detalii referitoare la măsurile de control adoptate în conformitate cu prevederile lit. g) și i) de la lit. C , precum și detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate în conformitate cu prevederile art. 35 și ale anexei nr. 1^1; ... B. Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum și toate celelalte trebuie să includă: 1. un rezumat al tuturor schimbărilor sau actualizărilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 2^3 , 2^4 , 2^5 și 2^7 ; ... 2. o evaluare a progresului făcut pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de hartă, și o explicație pentru orice obiective de mediu care nu au fost îndeplinite; ... 3. un rezumat și o explicație pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu a fost încă întreprinsă; ... 4. un rezumat al tuturor măsurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) și (6) , de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic. ... C. CONȚINUTUL PROGRAMELOR DE MĂSURI Pentru fiecare bazin hidrografic se stabilește un program de măsuri, care va ține seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activitățile umane și impactul acestora asupra mediului și analiza economică a folosințelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) , și va urmări atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic. Fiecare program de măsuri va include măsuri de bază și, unde este cazul, măsuri specifice. Măsurile de bază sunt cerințe minime de conformare și vor consta din: a) măsurile de implementare a legislației privind protecția calității apei, inclusiv măsurile privind apa de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare, apa potabilă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, accidentele majore cu impact asupra mediului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările ulterioare, epurarea apelor uzate urbane, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, reducerea poluării cu nitrați proveniți din agricultură, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, descărcarea substanțelor periculoase în ape, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, nămolurile provenite din stațiile de epurare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 344 / 708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, produse pentru protecția plantelor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, protecția plantelor, controlul integrat al poluării industriale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006 , protecția habitatelor sau speciilor, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare; ... b) măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2) ; ... c) măsuri de promovare a utilizării eficiente și durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic; ... d) măsuri privind asigurarea calității apei potabile, inclusiv măsuri de protecție a calității apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2) , art. 5 alin. (1) și art. 17 lit. a^2) ; ... e) autorizarea prealabilă și controalele privind captările de apă dulce de suprafață și subterană și îndiguirile de apă de suprafață, inclusiv un registru al captărilor de apă. Controalele vor fi reanalizate periodic și, unde este necesar, reactualizate. Se exceptează de la controale acele prelevări sau îndiguiri care nu au un impact semnificativ asupra stării apei; ... f) autorizarea prealabila și controlul reîncărcărilor și îmbogățirilor artificiale ale corpurilor de apă subterană. Apa utilizata poate fi preluată din orice apă de suprafață și subterană, cu condiția ca utilizarea sursei să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apă sau pentru corpul de apă subterană reîncărcat sau îmbogățit. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat; ... g) reglementarea prealabilă a evacuărilor din surse punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanți în apă, sau autorizarea prealabilă ori înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluanții de interes, inclusiv controlul acestora, în conformitate cu prevederile art. 2^8 . Controlul va fi reanalizat periodic și, unde este necesar, reactualizat; ... h) măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanți din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanți în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat; ... i) măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform prevederilor art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 1^3 , în special măsuri pentru asigurarea conformării condițiilor hidrologice ale corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice bune sau potențialului ecologic bun solicitate pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea evacuării de poluanți în apă, sau a unei înregistrări pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și, unde este necesar, reactualizat; ... j) interzicerea evacuării directe de poluanți în apele subterane, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 20 , cu condiția ca acele descărcări să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană; ... k) măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafață cu substanțe prioritar periculoase și reducerea treptată a poluării cu alte substanțe care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă, în conformitate cu prevederile art. 2^1 ; ... l) orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanți din instalațiile tehnologice și prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentala, de exemplu ca urmare a inundațiilor, inclusiv sistemele de detectare și alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate măsurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice. ... m) măsuri ce decurg din strategia națională de management al riscului la inundații. ... Măsurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate și implementate în plus față de măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic. Acestea includ: a) măsuri legislative ... b) instrumente administrative ... c) instrumente fiscale și economice ... d) acorduri de protecția mediului negociate ... e) controlul emisiilor ... f) coduri de bună practică ... g) zone de agrement și de restaurare a zonelor umede ... h) controlul prelevărilor ... i) măsuri de management al cerințelor de apă, printre altele, promovarea unei producții agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerințe reduse de apă în zonele afectate de seceta ... j) măsuri de eficientizare și reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apă în industrie și a tehnicilor de irigații, care necesită un consum redus de apă ... k) proiecte de construcții ... l) uzine de desalinizare ... m) proiecte de reabilitare ... n) reîncărcarea artificiala a acviferelor ... o) proiecte educaționale ... p) proiecte de cercetare, dezvoltare și demonstrative ... q) alte măsuri relevante ... Anexa nr. 3 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.