LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public al statului se realizează de către Administrația Națională «Apele Române», respectiv administrațiile bazinale de apă, pentru bunurile pe care le are în administrare, cu participarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale și cu informarea deținătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.
Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale se realizează de către deținătorii acestora, cu participarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale și cu informarea deținătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.
Evidența terenurilor ocupate de ape care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale se face prin înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în baza documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
Metodologia de delimitare a albiilor minore se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor, cu respectarea procedurii de consultare publică privitor la elaborarea actelor normative.
Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată , cu modificările și completările ulterioare, sistemul integrat de cadastru și carte funciară al apelor se poate realiza și pe sectoare stabilite prin act administrativ de către administrator, în scopul realizării atribuțiilor principale
suprafața lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora
suprafețele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale și derivații hidrotehnice la capacitatea maxima de transport a acestora, precum și de alte construcții hidrotehnice realizate pe ape
lucrări de apărare împotriva inundațiilor
construcții și instalații hidrometrice, precum și instalații de determinare automată a calității apelor.
Lățimea zonelor de protecție este stabilită conform anexei nr. 2 , care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecție se realizează de Administrația Națională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menționate la lit. d) , e) și f) se extinde și asupra zonelor de protecție a acestora.
Aplicarea, în funcție de specificul local, a regimului restricțional de folosire a terenurilor din zonele de protecție, din zona dig-mal și din acumulări nepermanente se asigură de Administrația Națională "Apele Române, cu consultarea deținătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri și, după caz, a unităților de navigație civilă și în concordanță cu metodologia elaborata de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Măsurile și amenajările pentru protecția albiilor minore ale cursurilor de apă, a plajei și țărmului Marii Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele se stabilesc prin prescripții de reglementare și norme tehnice ce se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Debitele de servitute, obligatorii în albii, se calculează în cadrul studiilor hidrologice elaborate de unități publice sau private atestate de autoritatea centrală din domeniul gospodăririi apelor, se expertizează de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și sunt prevăzute în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor.
În situația în care un curs de apă își formează o albie nouă, părăsind-o în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările ulterioare, în termen de un an, aprobarea Administrației Naționale «Apele Române» pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de către instanțele judecătorești.
Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1) , albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor și se dă în administrarea Administrației Naționale «Apele Române».
Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administrației Naționale "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin și cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.
În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice, precum și pentru protecția zonelor protejate se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare și gospodărire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic și este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic, care include și planul de management al riscului la inundații - componenta de gospodărire cantitativă și planul de management al bazinului hidrografic - componenta de gospodărire calitativă. Schema directoare se elaborează conform metodologiei și instrucțiunilor tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. Planurile de management al riscului la inundații ale bazinelor/spațiilor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.
Schemele directoare fixează într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, urmărind să se asigure
o stare bună a apelor de suprafață sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potențial ecologic și o stare chimică bună a apelor de suprafață
o stare chimică bună și un echilibru între cantitatea prelevată și reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană
realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producția de apă destinată consumului uman, cu respectarea cerințelor prevăzute în Legea nr. 458/2002 , cu modificările și completările ulterioare
protecția și apărarea împotriva acțiunii distructive a apelor.
Obiective mai puțin stricte decât cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile așteptate este disproporționat. Aceste obiective mai puțin stricte sunt menționate și motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^4 .
Respectarea obiectivelor menționate la alin. (1^1) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menționate la alin. (1^1) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^3 .
Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a planurilor de management. În vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice și a impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă de suprafață și subterane, precum și analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 1^2 și 4 .
După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă și analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite și, dacă este cazul, sunt actualizate cu cel puțin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.
Comitetul de bazin implică în elaborarea și actualizarea schemei directoare reprezentanții autorităților publice centrale, consiliilor județene și consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.
Prin intermediul paginii de internet proprii, administrațiile bazinale de apă din subordinea Administrației Naționale "Apele Române" și Comitetul de bazin pun la dispoziția publicului, pe parcursul unei perioade de cel puțin 6 luni
un calendar și un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puțin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate
o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puțin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate
proiectul schemei directoare, cu cel puțin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate
la cerere, documentele de referință și informațiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor directoare.
În corelare cu prevederile planurilor din cadrul schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care să țină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (1^4) și (1^5) , realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu, incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor.
Programele de măsuri se stabilesc până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și vor fi operaționale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc și, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 și apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în cadrul unui program actualizat devin operaționale în termen de cel mult 3 ani de la data adoptării lor.
Strategia națională de management al riscului la inundații, precum și programele de măsuri ce decurg din acestea se stabilesc în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, în corelare cu prevederile schemelor-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi, care își păstrează valabilitatea până la data de 22 decembrie 2009, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Componentele planurilor de management și programele de măsuri aferente prevăzute la alin. (1^8) se elaborează și se actualizează de către Administrația Națională «Apele Române», se avizează de către comitetul de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conținutul minim al planurilor de management și al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3 .
Toate activitățile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare.
În vederea implementării măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3 , trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a nu conduce la creșterea poluării apelor marine. Aplicarea măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3 nu poate duce, în mod direct sau indirect, la creșterea poluării apelor de suprafață. Această cerință nu se aplică în cazul în care ar conduce la creșterea poluării mediului în ansamblu.
În situația în care datele de monitoring sau alte date arată că obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 pentru corpurile de apă, nu pot fi atinse, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să se asigure că
sunt investigate cauzele neîndeplinirii obiectivelor prevăzute
avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor sunt examinate și, dacă este necesar, revizuite
programele de monitoring sunt revizuite și modificate, după caz
sunt stabilite măsurile suplimentare care pot fi necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, precum și limite mai stricte, dacă este cazul, urmând procedurile cuprinse în anexa nr. 1^1 .
În situația în care obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1 nu pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe cu cauze naturale de forță majoră, care apar în mod excepțional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundațiile extreme sau seceta prelungită, nu este necesară luarea de măsuri suplimentare, aplicându-se prevederile art. 2^5 .
Informațiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare și a programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerințelor de apă, de valorificare a potențialului apelor și de apărare împotriva inundațiilor pe ansamblul teritoriului național, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziția autorității publice centrale din domeniul apelor și Administrației Naționale «Apele Române» de către autoritățile publice centrale și locale, de principalii utilizatori de apă, precum și de organizațiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informații vor fi puse și la dispoziția comitetelor de bazin.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene și celorlalte state membre interesate atât copii ale planurilor de management cuprinse în schemele directoare prevăzute la art. 43 alin. (1) , cât și copii ale părții naționale a planului de management al bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, elaborată conform prevederilor art. 6 alin. (3) , precum și ale tuturor actualizărilor ulterioare ale acestora, în termen de 3 luni de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene rapoarte de sinteză privind analizele efectuate potrivit prevederilor art. 43 alin. (1^4) și programele de monitoring prevăzute la art. 35 , realizate în scopul primului plan de management al bazinului hidrografic, în termen de 3 luni de la data finalizării acestora.
În termen de 3 ani de la data publicării fiecărui plan de management cuprins în schemele directoare sau a fiecărei versiuni actualizate în temeiul art. 43 alin. (1^5) , autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene un raport interimar care descrie progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului de măsuri prevăzut la art. 43 alin. (1^8) .
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene o listă a autorităților competente pe plan național în domeniul gospodăririi apelor și a autorităților competente din cadrul tuturor organismelor internaționale în domeniul apelor, la care România este parte, în termen de 6 luni de la data aderării.
Pentru fiecare autoritate competentă în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul național și al porțiunii de district de bazin hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene următoarele informații
denumirea și adresa autorității competente - denumirea și adresele oficiale ale autorităților din domeniul apelor în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul național
întinderea geografică a districtului de bazin hidrografic - numele principalelor râuri în cadrul districtului de bazin hidrografic, însoțită de o descriere precisă a limitelor districtului de bazin hidrografic; pe cât posibil, aceste informații vor fi disponibile în format GIS (Sistem informatic geografic) și/sau în format GISCO (Sistem informatic geografic al Comisiei Europene)
statutul legal al autorității competente - o descriere a statutului legal al autorității competente și, acolo unde este relevant, un rezumat sau o copie a acestui statut sau act de înființare ori echivalentul legal al acestui document
responsabilități - o descriere a responsabilităților legale și administrative ale fiecărei autorități competente și a rolului său în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic
apartenența - acolo unde autoritatea competentă acționează ca unitate coordonatoare a altor autorități competente, se furnizează o listă a acestora, însoțită de un rezumat al relațiilor instituționale stabilite în vederea asigurării coordonării
relațiile internaționale - în cazul districtului de bazin hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care acoperă mai mult decât teritoriul național și include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizează o listă a relațiilor instituționale stabilite în vederea asigurării coordonării.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană asupra oricărei schimbări intervenite în informațiile furnizate potrivit prevederilor alin. (1) și (2) , în termen de 3 luni de la efectuarea schimbării.
La identificarea unei probleme de gospodărire a apelor care nu poate fi rezolvată la nivel național, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate raporta Comisiei Europene și oricărui alt stat membru interesat asupra acestei probleme și poate face recomandări pentru rezolvarea sa.
Pentru bazine hidrografice mici sau părți de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în planurile de amenajare - componenta de gospodărire cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv. (2) Schema locală inventariază diferiții utilizatori care folosesc resursele de apă existente, stabilind starea resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile și de programele statului, ale colectivităților locale, ale instituțiilor publice, ale altor persoane fizice și persoane juridice, cu incidenta asupra calității, repartiției și folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabilește prioritățile pentru atingerea obiectivelor menționate la alin. (1) , ținând seama de protecția mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de evoluția previzibilă a localităților rurale și urbane și de echilibru ce trebuie asigurat între diferiții utilizatori de apă.
Prin schema locală se evaluează mijloacele economice și financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare.
Programele și deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanță cu prevederile schemelor directoare aprobate.
La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ține seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.
La nivelul fiecărei administrații bazinale de apă a Administrației Naționale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin. (2) Comitetul de bazin este format din maximum 22 de membri, după cum urmează
2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul este numit din cadrul agențiilor de protecția mediului din districtul bazinului hidrografic respectiv
un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică
2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din districtul bazinului hidrografic respectiv
un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în districtul bazinului hidrografic respectiv
un prefect din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor
președinții consiliilor județene din districtul bazinului hidrografic respectiv
3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din districtul bazinului hidrografic respectiv
2 reprezentanți ai Administrației Naționale «Apele Române», respectiv ai administrației bazinale de apă, nominalizați de conducerea acesteia
un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
un reprezentant al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., nominalizat de conducerea acesteia din cadrul subunității - Direcția Regională de Drumuri și Poduri - ce administrează podurile situate în districtul bazinului hidrografic respectiv. (3) Reprezentanții administrației publice locale aleși în comitetul de bazin vor funcționa în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcției pe care o reprezintă.
Prefectul și primarii aleși vor proveni din unități administrativ-teritoriale diferite.
Reprezentanții utilizatorilor de apă se propun și se aleg de comitetul de bazin, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.
Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbați de cei care i-au numit sau ales.
Comitetul de bazin colaborează cu Administrația Națională "Apele Române" la aplicarea strategiei și politicii naționale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie
să avizeze schemele directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor
să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile districtului bazinului hidrografic respectiv
să aprobe schemele locale, stabilind prioritățile tehnice și financiare, și să le integreze în schemele directoare
abrogată
să propună revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, să elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decît cele la nivel național
să propună, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor
să aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv
să recomande prioritățile privind finanțarea și conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor
să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, să organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare și să asigure accesul publicului la documentele sale
să avizeze lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop
să avizeze hărțile de vulnerabilitate și hărțile de risc la inundații
să avizeze planurile de management al riscului la inundații.
Comitetele de bazin: a) pot lua în considerare și pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea și folosirea apei, ce pot apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv
pot constitui și împuternici subcomitete și grupe de lucru, a căror funcție va fi de informare, consultare și participare la luarea deciziilor
pot solicita executarea de audieri, dacă considera necesar
abrogată
pot recomanda autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale.
Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administrația bazinală de apă a Administrației Naționale «Apele Române», subordonat acestuia.
Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, potrivit legii.
Regulamentul de organizare și funcționare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele și activitățile care se desfășoară pe ape sau care au legătură cu apele sunt
lucrări, construcții și instalații care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivații hidrotehnice
lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentări cu apa potabilă, industriala și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutărit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel
lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subteran, alte asemenea lucrări
construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte lucrări de apărare
traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.
amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și din terase: balastiere, cariere etc.
depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea
abrogată
lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor
lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidromecanice, borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătura cu apele
lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calității apei
lucrări de închidere și ecologizare a minelor și carierelor, a depozitelor menajere și industriale, precum și de reconstrucție ecologică a zonelor afectate, inclusiv monitorizarea postînchidere a acestora
injectarea în structurile din care au provenit sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate
planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal și de detaliu
lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană pentru siturile declarate ca fiind contaminate
lucrări și instalații ce pot avea un potențial major de poluare a resurselor de apă.
Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) vor conține prevederi care să asigure siguranța în funcționare și exploatare a acestora, să asigure atingerea și menținerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, precum și respectarea prevederilor în vigoare ale Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României și planurilor de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice și ale planurilor de management al riscului la inundații aferente celor 11 administrații bazinale de apă și fluviului Dunărea de pe teritoriul României.
Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.
Se exceptează de la dispozițiile alin. (1) noile obiective socioeconomice care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundațiilor, precum și lucrările de supratraversare și subtraversare ale cursurilor de apă, dimensionate, cu respectarea prevederilor Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung și ale planurilor de management al riscului la inundații. Lucrările și/sau măsurile de reducere a riscului la inundații pentru noile obiective socioeconomice se execută numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii.
Avizul de amplasament menționat la alin. (2) , obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.
Obținerea avizului de amplasament și a avizului de gospodărire a apelor condiționează eliberarea de către autoritățile administrației publice emitente a autorizației de construire a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) .
Avizul de amplasament prevăzut la alin. (2) , obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii pentru noile obiective socioeconomice a avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.
Construcțiile și obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecție, vor fi identificate de administrațiile bazinale de apă, solicitându-se prin autoritățile administrației publice locale sau județene emitente a autorizației de construcție demolarea acestora. În situația în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligați să declare pe propria răspundere că își asumă riscurile în caz de inundații.
Lucrările și activitățile prevăzute la art. 48 și 54 pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine. Punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine. Excepție de la obținerea autorizației de gospodărire a apelor o fac construcțiile provizorii, demontabile, realizate din materiale ușoare amplasate pe plajă, lucrările hidrotehnice aflate în continuă dinamică, precum regularizări, apărări și consolidări de maluri, praguri de fund, lucrări de combatere a eroziunii solului sau similare, care dețin aviz de gospodărire a apelor și sunt executate în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru execuția lucrărilor noi și a intervențiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenții permanente sau nepermanente de apă, a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale depuse prin hidromecanizare și a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiționată de existența acordului de funcționare în siguranță emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pentru lucrările de intervenție în primă urgență care fac obiectul art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991, republicată , cu modificările și completările ulterioare, procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor poate fi inițiată și efectuată pe parcursul realizării lucrărilor, odată cu finalizarea fazelor corespunzătoare de proiectare, dar nu mai târziu de data încheierii executării lucrărilor.
Pentru lucrările hidrotehnice și construcțiile ce au aparținut statului și au fost înstrăinate în procesul de privatizare, care necesită lucrări de reabilitare și punere în siguranță, avizul de gospodărire a apelor se eliberează fără ca proprietarii construcțiilor/lucrărilor să facă dovada deținerii terenului, cu obligația acestora de intabulare a terenului aferent, în numele și pentru statul român, până la momentul eliberării actului de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.
În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naționale navigabile sau în zona cursurilor de apă care sunt traversate ori au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/ companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, este necesar și acordul autorității publice centrale din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului.
Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitățile prevăzute la art. 9 alin. (2) .
Se exceptează de la prevederile alin. (4) centrele sociale și școlile care nu sunt conectate la sistemul centralizat de apă și dețin puțuri proprii.
Abrogat.
Avizul de gospodărire a apelor și avizul de amplasament sunt avize conforme.
Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (1^1) este necesară obținerea autorizației de funcționare în condiții de siguranță, care certifică îndeplinirea exigențelor de performanță în perioada de exploatare și este obligatorie pentru obținerea autorizațiilor de gospodărire a apelor și de protecția mediului.
Avizul și autorizația de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obținerii actelor de reglementare din domeniul mediului, potrivit legii.
Procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor include evaluarea impactului lucrărilor asupra corpurilor de apă, pe baza studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz.
Elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea avizului de gospodărire a apelor se bazează pe studii meteorologice, hidrologice, hidrogeologice sau pe studii de gospodărire a apelor, după caz. Aceste studii și documentații vor fi întocmite de instituții publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spațiul Uniunii Europene. Documentațiile de fundamentare trebuie să demonstreze că titularul proiectului se poate conforma cerințelor legale.
Se exceptează de la dispozițiile alin. (2) studiile hidrologice și hidrogeologice elaborate de către Administrația Națională «Apele Române» și unitățile din subordinea ei, care pot fi întocmite de serviciile de specialitate din cadrul acestora
Elaboratorii care întocmesc studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă sunt atestați de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Elaboratorii care întocmesc studiile prevăzute la alin. (2) pot elabora studii de impact asupra corpurilor de apă până la atestarea de către autoritatea publică centrală în domeniul apelor.
Avizul de gospodărire a apelor își pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuția lucrărilor respective nu a început în acest interval, cu excepția cazului în care proiectul deține autorizație de construire aflată în termen de valabilitate. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligația să anunțe emitentului, în scris, data de începere a execuției, cu 10 zile înainte de aceasta.
Avizul de gospodărire a apelor se emite pentru proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare pentru următoarele categorii de activități și lucrări
lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente, dacă au legătură cu apele sau dacă prin realizarea acestora se modifică parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de apă, înscriși în autorizația de gospodărire a apelor
abrogată
instalațiile de alimentare cu apă, canalizare și evacuare cu caracter provizoriu
Abrogată
Abrogată
Abrogată
Abrogată
reparații de drumuri și poduri, dacă lucrările aferente se construiesc pe ape sau au legătură cu apele.
În cazuri de urgență ca: viituri, precipitații care au avariat sau distrus infrastructura de transport, obiective economice, în scopul refacerii acestora, pentru începerea execuției lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale care se realizează în limita cantității maxime de 2.000 mc, avizul de gospodărire a apelor se va emite în regim de urgență, cu cel puțin 3 zile înainte de începerea execuției.
Abrogat.
Punerea în funcțiune a lucrărilor și instalațiilor prevăzute la alin. (1) se face în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de unitățile din subordinea Administrației Naționale «Apele Române
Autorizația de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezența beneficiarului, cel mai târziu o dată cu recepția investițiilor, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor și exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare și în documentația anexată la aceasta. Documentația tehnică supusă autorizării va fi întocmită de instituții publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spațiul Uniunii Europene.
Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcțiune a investiției, emitentul autorizației de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizației de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.
Autorizația de gospodărire a apelor se poate acorda și pe durata limita, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcțiune a investiției, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.
Modul de exploatare și întreținere a lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.
Prin autorizația de gospodărire a apelor, cât și prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitățile de control tehnic și mijloacele de intervenție în caz de incidente, avarii sau accidente și altele asemenea.
Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potențialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizațiilor de gospodărire a apelor.
Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri
în interesul salubrității publice și, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importantă a binelui comunității
pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundațiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică
în caz de pericol pentru mediul acvatic și, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor condiții critice necompatibile cu protejarea acestora
în cazuri de forță majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apă sau unor calamitați naturale intervenite asupra instalațiilor utilizatorilor
în situația în care lucrările sau instalațiile sunt abandonate sau nu sunt întreținute corespunzător, caz în care deținătorul acestora este obligat ca, din dispoziția Administrației Naționale "Apele Române", să le demoleze
abrogată.
Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situații în care apar cerințe noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1) , acordându-se despăgubire potrivit legii.
Refuzul eliberării, precum și orice modificare sau retragere a unei autorizații de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizație, după caz, de către cel care a decis măsura respectiva.
Retragerea autorizației de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activității, ca și pierderea drepturilor obținute în baza prezentei legi.
Autorizația de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri
dacă nu s-au respectat condițiile impuse inițial
dacă lucrările, construcțiile și instalațiile autorizate nu prezintă siguranța în exploatare atât cu privire la rezistenta structurilor, cât și la eficienta tehnologiilor adoptate
pentru abateri repetate sau grave de la condițiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizație, precum și în cazul în care utilizatorul nu realizează condițiile de siguranța în exploatare, ca și alte măsuri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și de Administrația Națională "Apele Române
în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care amenință sănătatea populației sau produce pagube ecologice
dacă titularul nu și-a respectat obligațiile legale, stabilite între el și administratorul resursei de apă.
În cazul situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. d) , autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate dispune și oprirea activității poluatorului sau a instalației care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea și epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suporta de titularul autorizației de gospodărire a apelor.
Lucrările și instalațiile supuse autorizării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafață sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate și de determinare a calității apelor evacuate, conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor.
Deținătorii lucrărilor și instalațiilor supuse autorizării prevăzute la alin. (1) sunt obligați să asigure montarea și funcționarea mijloacelor de măsurare, să permită montarea de sigilii de către reprezentanții Administrației Naționale «Apele Române», să păstreze timp de 5 ani datele obținute din măsurători și să le transmită lunar Administrației Naționale «Apele Române». Înlăturarea sau distrugerea sigiliilor aplicate pe mijloacele de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate, pe vane și alte echipamente se constată prin proces-verbal de constatare de către personalul cu atribuții de inspecție, conform legii, și se sancționează potrivit legii penale.
Administrația Națională "Apele Române" pune la dispoziția persoanelor fizice și persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2) , cu respectarea dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7) .
Avizul și autorizația de gospodărire a apelor, precum și anexele sau studiile de fundamentare care stau la baza acestora sunt acte administrative cu caracter public.
Lista cu avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pune la dispoziția publicului spre informare prin afișare pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente.
Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pun la dispoziția publicului în integralitatea lor, la cerere, cu respectarea prevederilor privind protecția datelor personale, respectiv a dreptului de proprietate intelectuală, după caz.
Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, precum și refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
Avizul și autorizația de gospodărire a apelor pot fi transferate de la un titular de proiect la alt titular în condițiile în care din analiza efectuată de emitent rezultă că lucrările, măsurile și condițiile prevăzute în acestea au fost respectate integral. Excepție de la această prevedere fac avizele de gospodărire a apelor emise pentru proiectele de tip microhidrocentrale, precum și cele care presupun bararea cursurilor de apă.
Abrogat.
Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosința complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populație, industrie și irigații, producerea de energie electrica, apărarea împotriva inundațiilor, piscicultura și agrement.
La proiectarea barajelor și îndiguirilor se va analiza în mod obligatoriu necesitatea și se vor prevedea, în funcție de condițiile concrete din amplasament, lucrările necesare de apărări și consolidări de maluri, rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.
Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și se vor executa de unități de specialitate, cu respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța barajelor.
Abrogat.
Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și planuri de avertizare și alarmare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.
Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1) , cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.
Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, funcție de dinamica cerințelor de apă sau de alte condiții.
Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională «Apele Române», în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administrația Națională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin și se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
În situații critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităților perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Administrația Națională "Apele Române".
Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare și, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosințelor industriei, agriculturii, populației și a debitului necesar protecției ecosistemului acvatic.
Deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice au obligația să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-și organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor și să dețină autorizația de funcționare în siguranță, conform prevederilor legale.
Competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Administrației Naționale "Apele Române".
Programele de golire pentru lacurile de acumulare în vederea realizării lucrărilor de intervenții și reparații la construcțiile și instalațiile aferente, indiferent de deținător, se aprobă de către Administrația Națională „Apele Române“ cu avizul Comisiei naționale de siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor.