LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În vederea gestionării calității aerului înconjurător, pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie, respectiv PM(10) și PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii care se clasifică în regimuri de gestionare în funcție de rezultatul evaluării calității aerului înconjurător, realizată cu respectarea prevederilor secțiunii 1 din cap. III, după cum urmează
regim de gestionare I - reprezintă ariile din zonele și aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) și PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile-limită plus marja de toleranță, acolo unde este aplicabilă, prevăzute la lit. B și poziția G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM(2,5) sunt mai mari decât valorile-țintă prevăzute la lit. C și poziția G.4 din anexa nr. 3
regim de gestionare II - reprezintă ariile din zonele și aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) și PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limită, prevăzute la lit. B și poziția G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM(2,5) sunt mai mici decât valorile-țintă prevăzute la lit. C și poziția G.4 din anexa nr. 3.
În ariile din zonele și aglomerările clasificate în regim de gestionare I se elaborează planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limită corespunzătoare sau, respectiv, valorile-țintă.
În ariile din zonele și aglomerările clasificate în regim de gestionare II se elaborează planuri de menținere a calității aerului.
În toate zonele și aglomerările clasificate în regim de gestionare I pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, autoritățile competente trebuie să specifice ariile în care s-au depășit valorile-țintă, precum și sursele care au contribuit la aceasta. Pentru aceste zone se stabilesc măsuri care să nu implice costuri disproporționate, direcționate mai ales către sursele predominante de emisii, în scopul atingerii valorilor-țintă. În cazul instalațiilor industriale care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006 , cu modificările și completările ulterioare, atingerea valorilor-țintă se realizează prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din această ordonanță de urgență.
În ariile din zonele și aglomerările clasificate în regim de gestionare I, dacă este cazul, se menționează distinct și justificat
dacă depășirea valorii-limită pentru un anumit poluant atmosferic s-a datorat unor evenimente naturale
dacă depășirea valorii-limită pentru PM(10) s-a datorat resuspensiei în aer a particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii.
Depășirile valorilor-limită care se demonstrează că sunt datorate surselor naturale, prevăzute la alin. (1) lit. a) , transmise spre informare Comisiei Europene, conform art. 72 alin. (1) , nu sunt considerate depășiri în sensul prezentei legi.
Demonstrarea contribuției surselor naturale ori a resuspensiei în aer a particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii se face conform ghidurilor elaborate de Comisia Europeană.
În scopul protecției vegetației se asigură conformarea cu nivelurile critice, prevăzute la lit. F din anexa nr. 3, evaluate în conformitate cu poziția A.1 din anexa nr. 5.
În scopul reducerii expunerii la PM(2,5), pe întreg teritoriul țării, autoritățile competente iau măsurile necesare, care nu presupun costuri disproporționate, în vederea atingerii țintei naționale de reducere a expunerii, stabilite la poziția G.2 din anexa nr. 3, până în anul precizat de aceasta.
Pe întreg teritoriul țării, autoritățile competente iau măsurile necesare astfel încât indicatorul mediu de expunere pentru PM(2,5) pentru anul 2015, stabilit în conformitate cu poziția G.1 din anexa nr. 3, să nu depășească valoarea obligației referitoare la concentrația de expunere stabilită la poziția G.3 din anexa nr. 3.
Indicatorul mediu de expunere pentru PM(2,5) se stabilește în conformitate cu poziția G.1 din anexa nr. 3.
Distribuția și numărul punctelor de prelevare pentru măsurarea concentrațiilor de PM(2,5), stabilite conform lit. A din anexa nr. 5, pe baza cărora este calculat indicatorul mediu de expunere pentru PM(2,5), reflectă în mod adecvat expunerea generală a populației. Numărul punctelor de prelevare nu trebuie să fie mai mic decât cel obținut prin aplicarea prevederilor poziției A.2 din anexa nr. 6.
În zonele și aglomerările de pe întreg teritoriul țării, autoritățile competente iau măsurile necesare, care nu presupun costuri disproporționate, astfel încât concentrațiile de PM(2,5) din aerul înconjurător să nu depășească valoarea-țintă, începând cu data specificată, potrivit prevederilor poziției G.4 din anexa nr. 3.
În zonele și aglomerările de pe întreg teritoriul țării, autoritățile competente iau măsurile necesare astfel încât concentrațiile de PM(2,5) din aerul înconjurător să nu depășească valoarea-limită, începând cu data specificată, potrivit prevederilor poziției G.5 din anexa nr
Respectarea acestei cerințe este evaluată în conformitate cu lit. A din anexa nr. 5.
Marja de toleranță prevăzută la poziția G.5 din anexa nr. 3 se aplică în conformitate cu art. 43 alin. (1) și art. 52 alin. (1) și (2) .
În zonele și aglomerările de pe întreg teritoriul țării, autoritățile competente iau toate măsurile necesare, care nu presupun costuri disproporționate, astfel încât concentrațiile de ozon în aerul înconjurător să nu depășească valorile-țintă și obiectivele pe termen lung, prevăzute la pozițiile D.3 și D.4 din anexa nr. 3.
Pentru zonele și aglomerările în care nivelul concentrației de ozon depășește valoarea-țintă, autoritățile competente prevăzute la art. 7-23 trebuie să se asigure că sunt implementate măsurile din programul național elaborat în conformitate cu art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici.
În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (2) nu sunt suficiente, se implementează un plan de calitate a aerului pentru a atinge valorile-țintă de la data prevăzută la poziția D.3 din anexa nr. 3, cu excepția cazurilor în care aplicarea acestuia implică costuri disproporționate.
Pentru zonele și aglomerările în care nivelul concentrațiilor de ozon depășește nivelurile obiectivelor pe termen lung, dar se situează sub valorile-țintă sau sunt egale cu acestea, autoritățile competente prevăzute la art. 7-23 elaborează și pun în aplicare măsuri-cost eficiente cu scopul îndeplinirii obiectivului pe termen lung.
În zonele și aglomerările în care nivelurile de ozon îndeplinesc obiectivele pe termen lung, autoritățile competente prevăzute la art. 7-23 iau măsuri care nu presupun costuri disproporționate prin care să mențină aceste niveluri sub obiectivele pe termen lung și să asigure cea mai bună calitate a aerului înconjurător compatibilă cu principiile dezvoltării durabile și un înalt nivel de protecție a mediului și a sănătății umane, în măsura în care factori cum ar fi natura transfrontieră a poluării cu ozon și condițiile meteorologice o permit.
Măsurile prevăzute la alin. (4) trebuie să fie în concordanță cu programul național și planurile de calitate a aerului prevăzute la alin. (2) și (3) .
În zonele și aglomerările de pe întreg teritoriul țării, autoritățile competente prevăzute la art. 7-23 iau toate măsurile necesare care nu presupun costuri disproporționate astfel încât, începând cu data de 31 decembrie 2012, concentrațiile de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice, din aerul înconjurător să nu depășească valoarea-țintă, potrivit prevederilor lit. C din anexa nr. 3.
Prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limită și derogarea de la obligația de a aplica anumite valori-limită se realizează în următoarele condiții
atunci când, într-o anumită zonă sau aglomerare, conformarea la valorile-limită pentru dioxid de azot sau benzen nu poate fi atinsă până la termenele precizate la poziția B.2 din anexa nr. 3, se pot proroga aceste termene pentru acea zonă sau aglomerare cu cel mult 5 ani, cu condiția întocmirii unui plan de calitate a aerului, în conformitate cu art. 52 , pentru zona sau aglomerarea pentru care se aplică prorogarea. Acest plan de calitate a aerului este completat cu informațiile prevăzute la lit. B din anexa nr. 10 și demonstrează realizarea conformării la valorile-limită înaintea expirării noului termen
atunci când, într-o anumită zonă sau aglomerare, conformarea la valorile-limită pentru PM(10), prevăzute la poziția B.2 din anexa nr. 3, nu poate fi atinsă din cauza unor caracteristici de dispersie specifice arealului, condițiilor climatice nefavorabile sau contribuțiilor transfrontiere, obligația de a aplica aceste valori-limită se respectă începând cu data de 11 iunie 2011, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la lit. a) și a demonstrării faptului că au fost luate toate măsurile necesare la nivel național, regional și local pentru respectarea termenelor
în cazul aplicării condițiilor prevăzute la lit. a) sau b), valoarea-limită pentru fiecare poluant nu trebuie depășită cu mai mult decât marja de toleranță prevăzută la poziția B.2 din anexa nr. 3 pentru fiecare dintre poluanții respectivi.
În cazul depășirii acelor valori-limită pentru care termenele de respectare, prevăzute la pozițiile B.2 și G.5 din anexa nr. 3, au fost depășite, planurile de calitate a aerului cuprind măsuri potrivite, astfel încât perioada de depășire să fie cât mai scurtă cu putință. Planurile de calitate a aerului pot include, în plus, măsuri specifice vizând protecția grupurilor sensibile ale populației, inclusiv copiii.
Planurile de calitate a aerului cuprind cel puțin informațiile prevăzute la lit. A din anexa nr. 10 și pot include măsuri din cadrul planurilor de acțiune pe termen scurt, întocmite potrivit prevederilor art. 53 .
În toate zonele și aglomerările, în ariile clasificate în regimul de gestionare I pentru mai mulți poluanți se elaborează, acolo unde este cazul, planuri integrate de calitate a aerului.
În scopul atingerii obiectivelor relevante de mediu, la elaborarea planurilor de calitate a aerului trebuie să se asigure, pe cât posibil, concordanța cu alte planuri/programe întocmite conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.879/2006 pentru aprobarea Programului național de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac, ale Hotărârii Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere și ale Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată.
Planurile de calitate a aerului se elaborează pentru unități administrativ-teritoriale, respectiv pentru sectoare ale municipiului București sau părți din acestea și se aprobă prin hotărâre a consiliului local, respectiv prin hotărâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în condițiile legii.
În cazul în care planul de calitate a aerului se elaborează pentru două sau mai multe unități administrativ-teritoriale învecinate aparținând aceluiași județ ori pentru două sau mai multe sectoare ale municipiului București, acesta se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
În cazul în care este necesară elaborarea planului de calitate a aerului pentru unități administrativ-teritoriale învecinate aparținând mai multor județe sau pentru municipiul București cu județele învecinate, acesta se realizează în comun de către consiliile județene implicate, respectiv consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București și se aprobă de fiecare dintre ele prin hotărâri.
Se definește riscul de depășire a pragurilor de alertă ca fiind situația în care concentrațiile măsurate pentru 3 ore consecutiv sunt egale sau mai mari decât 90% din valoarea pragurilor de alertă corespunzătoare, prevăzute la lit. E din anexa nr. 3.
În situația în care, într-o anumită zonă sau aglomerare, există riscul de depășire a pragurilor de alertă, prevăzute la lit. E din anexa nr. 3, se întocmesc planuri de acțiune pe termen scurt care conțin măsurile ce trebuie luate pentru a reduce riscul sau durata depășirii. Atunci când, într-o anumită zonă sau aglomerare, există riscul ca nivelurile poluanților să depășească una sau mai multe dintre valorile-limită și/sau valorile-țintă prevăzute la pozițiile B.2, D.3, G.4 și G.5 din anexa nr. 3, se pot întocmi, acolo unde este cazul, planuri de acțiune pe termen scurt.
În cazul în care există riscul de depășire a pragului de alertă pentru ozon, prevăzut la poziția E.2 din anexa nr. 3, se întocmesc planuri de acțiune pe termen scurt numai atunci când se consideră că există un potențial semnificativ de reducere a riscului, a duratei sau a severității depășirii, luându-se în considerare condițiile naționale geografice, meteorologice și economice. La întocmirea unui astfel de plan de acțiune pe termen scurt se iau în considerare prevederile Deciziei Comisiei 2004/279/CE din 19 martie 2004 de orientare pentru punerea în aplicare a Directivei 2002/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ozonul din aerul înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L87 din 25 martie 2004.
Planurile de acțiune pe termen scurt pot conține, de la caz la caz, măsuri eficiente de control și, unde este necesar, de suspendare a activităților care contribuie la riscul depășirii valorilor-limită sau valorilor-țintă ori pragurilor de alertă corespunzătoare, în condițiile legii.
Planurile de acțiune pe termen scurt pot include măsuri referitoare la traficul rutier, lucrările de construcții, nave aflate la dană, utilizarea instalațiilor industriale sau a produselor industriale și încălzirea locuințelor. Aceste planuri pot lua în considerare acțiuni specifice pentru protecția grupurilor sensibile ale populației, inclusiv copiii.
Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
În situația în care se depășește oricare dintre pragurile de alertă, valorile-limită sau valorile-țintă, plus marja de toleranță corespunzătoare ori obiectivul pe termen lung, prevăzute la lit. E și la pozițiile B.2, D.3, D.4, G.4 și G.5 din anexa nr. 3, din cauza unui transport transfrontier de poluanți atmosferici sau de precursori ai acestora, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului cooperează direct cu autoritatea omoloagă din statele vecine membre ale Uniunii Europene ori prin autoritatea publică centrală pentru realizarea politicii externe a statului român cu autoritatea omoloagă din statele vecine care nu sunt membre ale Uniunii Europene și, acolo unde este cazul, stabilește acțiuni comune, cum ar fi elaborarea de planuri comune sau corelate de calitate a aerului în scopul eliminării acestor depășiri prin aplicarea unor măsuri potrivite, care nu presupun costuri disproporționate.
Comisia Europeană este invitată să participe la orice acțiune de cooperare dintre cele prevăzute la alin. (1) .
În cazul în care se întocmesc planuri comune de acțiune pe termen scurt care se referă la zone învecinate cu alte state membre ale Uniunii Europene, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului se asigură că autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene învecinate primesc toate informațiile relevante.
În cazul în care într-o zonă sau aglomerare din vecinătatea graniței se depășește pragul de informare și/sau pragul de alertă, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează cât de repede este posibil autoritățile competente din statele vecine membre ale Uniunii Europene interesate.
La elaborarea planurilor prevăzute la alin. (1) și (3) și la informarea publicului, prevăzută la alin. (4) , autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin autoritatea publică centrală pentru realizarea politicii externe a statului român, după caz, face eforturi pentru a coopera cu țările terțe și în special cu țările candidate.
Planul de menținere a calității aerului se elaborează, după caz, de către consiliul județean, pentru unități administrativ-teritoriale aparținând aceluiași județ, sau de către Consiliul General al Municipiului București, pentru sectoarele municipiului București și se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
Planul de menținere a calității aerului conține măsuri pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorile-țintă și pentru asigurarea celei mai bune calități a aerului înconjurător în condițiile unei dezvoltări durabile.
Desfășurarea activităților existente, precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra calității aerului înconjurător se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu emise conform legislației în vigoare.
Autorizația de mediu/Autorizația integrată de mediu stabilește valori-limită de emisie pentru poluanții specifici activității desfășurate, ținând cont de cele mai bune tehnici aplicabile în domeniu, precum și de nivelul calității aerului înconjurător la nivel local.
În zonele în care sunt depășite valorile-limită privind calitatea aerului înconjurător pentru unul sau mai mulți poluanți, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului stabilesc, după caz, pentru acești poluanți valori-limită de emisie mai restrictive decât valorile stabilite de legislația în vigoare specifică activității desfășurate.
În cazul depășirii valorilor-limită de emisie pentru unul sau mai mulți poluanți, autoritatea competentă decide să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor și consecințelor asupra calității aerului înconjurător ale acestor depășiri, inclusiv întreruperea temporară a activității instalației care a generat această situație.
În cazul depășirii valorilor-limită de emisie pentru unul sau mai mulți poluanți, titularii activităților au obligația să informeze autoritățile competente și să se conformeze măsurilor impuse de acestea.
Titularii de activitate au obligația să monitorizeze nivelul emisiilor de poluanți și să raporteze, periodic, informațiile solicitate către autoritatea competentă, conform actelor de reglementare în baza cărora își desfășoară activitatea.
Rezultatele monitorizării se înregistrează, se prelucrează și se prezintă într-o formă adecvată, stabilită de autoritatea competentă pentru protecția mediului.
Titularii de activități au obligația de a lua toate măsurile care se impun în vederea limitării emisiilor de poluanți în atmosferă, inclusiv prin colectarea și dirijarea emisiilor fugitive și utilizarea unor echipamente de reținere a poluanților la sursă.
Transferul de poluanți din aer către un alt factor de mediu, ca urmare a măsurilor de reducere a poluării aerului înconjurător, este permis în condițiile menținerii nivelului poluanților sub valorile-limită pentru acel factor de mediu, cu acordul autorității publice teritoriale pentru protecția mediului.
Este permisă utilizarea metodelor și sistemelor de îmbunătățire a calității aerului înconjurător care nu conduc la depășirea normelor stabilite de legislația în vigoare pentru locul de muncă.
Emisiile de poluanți în atmosferă cu impact asupra sănătății omului și mediului se supun taxării, iar sumele aferente se fac venit la Fondul pentru mediu, în condițiile legii.
Stabilirea taxelor prevăzute la alin. (1) se reglementează prin lege, iar reactualizarea cuantumului acestor taxe se face prin hotărâre a Guvernului.
Autoritatea publică centrală pentru transporturi și autoritatea publică centrală pentru industrie, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, stabilesc, după caz, valorile-limită pentru poluanții emiși de sursele mobile, în conformitate cu prevederile standardelor europene și internaționale.
Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligația să asigure încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursă, precum și să le supună inspecțiilor tehnice, conform prevederilor legislației în vigoare.
În cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic și economic, sursele difuze se transformă în surse de emisii dirijate.
Autoritățile publice pentru protecția mediului asigură informarea publicului, precum și a organizațiilor interesate, cum ar fi: organizațiile de protecție a mediului, cele de protecție a consumatorului, organizațiile care reprezintă interesele unor grupuri sensibile ale populației, celelalte organisme relevante în domeniul sănătății și organizațiile industriale relevante, în mod adecvat și în timp util, privind
calitatea aerului înconjurător în conformitate cu anexa nr. 11
orice decizii de prorogare în conformitate cu art. 51 lit. a)
orice exceptări în conformitate cu art. 51 lit. b)
planurile de calitate a aerului prevăzute la art. 51 lit. a) , planurile de acțiune pe termen scurt prevăzute la art. 53 alin. (2) și (3) , precum și programele prevăzute la art. 49 alin. (2) și (3) , inclusiv rezultatele investigării fezabilității și conținutului specific și rapoarte cu privire la stadiul implementării măsurilor.
Primarii, consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, asigură informarea publicului, precum și a organizațiilor interesate, cum ar fi organizațiile de protecție a mediului, cele de protecție a consumatorului, organizațiile care reprezintă interesele unor grupuri sensibile ale populației, celelalte organisme relevante în domeniul sănătății și organizațiile industriale relevante, în mod adecvat și în timp util, privind planurile de calitate a aerului, prevăzute la art. 52 , respectiv planurile de menținere a calității aerului, prevăzute la art. 56 , și rapoartele referitoare la stadiul îndeplinirii măsurilor, în condițiile legii.
Informațiile sunt puse la dispoziția publicului cu titlu gratuit, prin intermediul oricăror mijloace media ușor accesibile, inclusiv internetul sau alte mijloace de telecomunicații potrivite, și țin cont de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 190/2010 .
Informațiile prevăzute la art. 55 alin. (4) sunt puse la dispoziția publicului.
Autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului organizată la nivel județean și la nivelul municipiului București pune la dispoziția publicului, anual, până la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului înconjurător pentru anul anterior, cu referire la toți poluanții care intră sub incidența prezentei legi.
Aceste rapoarte cuprind informații privind nivelurile care depășesc valorile-limită, valorile-țintă, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare și cele de alertă pentru perioadele de mediere corespunzătoare. Aceste informații sunt însoțite de o evaluare sumară a efectelor depășirilor respective asupra mediului ca întreg și asupra sănătății umane, în baza rapoartelor privind efectele calității aerului înconjurător asupra sănătății umane, elaborate și transmise de autoritățile publice de sănătate.
Aceste rapoarte mai pot include, unde este cazul, informații suplimentare și evaluări privind protecția pădurilor și vegetației în baza rapoartelor elaborate și transmise de autoritățile publice care răspund de silvicultură, precum și informații privind alți poluanți pentru care prezenta lege conține prevederi de monitorizare, cum ar fi, între altele, anumite substanțe precursoare ale ozonului nereglementate, prevăzute la lit. B din anexa nr. 9.
CECA pune la dispoziția publicului, anual, până la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului înconjurător la nivel național pentru anul anterior, care include informații din rapoartele elaborate conform prevederilor alin. (1) , tendința evoluției calității aerului înconjurător comparativ cu anii anteriori, precum și o evaluare sumară a efectelor depășirilor pragurilor de calitate asupra sănătății umane și a mediului ca întreg.
În cazul în care pragul de informare sau oricare dintre pragurile de alertă prevăzute la lit. E din anexa nr. 3 sunt depășite, autoritatea publică teritorială pentru protecția mediului organizată la nivel județean și la nivelul municipiului București informează publicul prin intermediul mass-media sau al internetului.
Informația privind calitatea aerului înconjurător este publică, dacă nu intră sub incidența prevederilor altor acte normative de protejare a informației.
Toate autoritățile publice sunt obligate să asigure accesul la informație și participarea publicului la luarea deciziilor în acest domeniu, în condițiile și termenele prevăzute de legislația în vigoare.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează publicul cu privire la autoritățile și organismele cu atribuții și responsabilități pentru evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător.
Toate informațiile furnizate publicului trebuie să fie clare, inteligibile și accesibile.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene informațiile privind calitatea aerului înconjurător, în termenele și formatele stabilite de către aceasta.
Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite acesteia
informații cu privire la nivelul concentrațiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este cazul, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) și PM(2,5), plumb, benzen sau monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren
în termen de 9 luni de la sfârșitul fiecărui an informații despre zonele și aglomerările în care nivelurile unuia sau mai multor poluanți depășesc valorile-limită plus marjele de toleranță, sau a valorii-limită, în cazul poluanților pentru care nu a fost fixată o marjă de toleranță sau după caz a valorilor-țintă, despre datele sau perioadele când aceste depășiri au fost înregistrate, despre valorile înregistrate și despre cauzele fiecărui caz de depășire înregistrată.
Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite acesteia informații cu privire la nivelul concentrațiilor de ozon, pentru fiecare lună, din aprilie și până în septembrie, cu titlu provizoriu, astfel
cel mai târziu la sfârșitul lunii următoare, data, numărul total de ore de depășire, valorile maxime de ozon pe o oră, pentru fiecare zi de depășire a pragului de informare și/sau alertă
cel mai târziu la data de 31 octombrie a fiecărui an, informațiile pentru întreaga perioadă aprilie-septembrie și, în plus, pentru fiecare zi în care a fost depășit obiectivul pe termen lung sau valoarea-țintă, data și valoarea maximă zilnică a mediei pe 8 ore.
Până la punerea în aplicare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite acesteia, în termen de 9 luni de la sfârșitul fiecărui an, informațiile cu privire la nivelul concentrațiilor de ozon, precum și informațiile validate pentru anul anterior referitoare la: a) data, numărul total de ore de depășire, valorile maxime de ozon pe o oră, pentru fiecare zi de depășire a pragului de informare și/sau alertă
informațiile prevăzute la alin. (2) și, în plus, pentru fiecare zi în care a fost depășit obiectivul pe termen lung sau valoarea-țintă, data și valoarea maximă zilnică a mediei pe 8 ore
concentrațiile medii anuale pentru substanțele precursoare ale ozonului, prevăzute în anexa nr. 9
valorile AOT40 pentru protecția vegetației și a pădurii calculate conform poziției D.1 din anexa nr. 3.
Pentru informațiile colectate începând cu al doilea an calendaristic după intrarea în vigoare a măsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeană, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite acesteia, în termen de 9 luni de la sfârșitul fiecărui an, următoarele
informații cu privire la modificările delimitărilor zonelor și aglomerărilor pentru evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător, definite conform art. 6
lista zonelor și aglomerărilor în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanți depășesc valorile-limită, plus marjele de toleranță, acolo unde este cazul, ori care depășesc valorile-țintă sau nivelurile critice, prevăzute la lit. F și la pozițiile B.2, D.3, G.4 și G.5 din anexa nr. 3.
Pentru zonele și aglomerările prevăzute la alin. (1) lit. b) autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene, în termen de 9 luni de la sfârșitul fiecărui an, informații despre
nivelurile evaluate și, dacă sunt relevante, datele și perioadele când aceste niveluri au fost observate
evaluarea contribuțiilor surselor naturale și a resuspensiei în aer a particulelor în urma tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii, dacă este cazul, la nivelurile evaluate, conform prevederilor art. 45 .
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene, cu titlu provizoriu, informații privind depășirile pragurilor de alertă sau de informare: nivelul înregistrat, locul și perioada în care a fost înregistrată depășirea.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene informații privind planurile de calitatea aerului, respectiv planurile integrate de calitatea aerului, în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de 2 ani de la sfârșitul anului în care au fost înregistrate depășirile.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene, spre informare, pentru un anumit an, listele cu zonele și aglomerările unde depășirile valorilor-limită pentru un anumit poluant sunt atribuite contribuțiilor din surse naturale.
Informațiile furnizate se referă la concentrații și surse de poluare, precum și la demonstrarea faptului că depășirile valorilor-limită pot fi atribuite surselor naturale.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite Comisiei Europene, pentru un anumit an, dacă este cazul, listele cu zonele și aglomerările unde depășirile valorilor-limită pentru PM(10) sunt datorate resuspensiei particulelor ca urmare a tratării carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii.
Informațiile furnizate se referă la concentrații și surse de poluare, precum și la demonstrarea faptului că depășirile valorilor-limită pot fi atribuite resuspensiei particulelor și că au fost luate toate măsurile rezonabile pentru reducerea concentrațiilor.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului notifică Comisiei Europene zonele sau aglomerările unde consideră că sunt aplicabile condițiile prevăzute la art. 51 lit. a) sau b) și transmite acesteia planul de calitate a aerului prevăzut la art. 51 lit. a) , inclusiv toate informațiile necesare Comisiei Europene, pentru ca aceasta să evalueze dacă toate condițiile relevante sunt sau nu îndeplinite.
Se consideră că sunt îndeplinite condițiile relevante pentru aplicarea art. 51 lit. a) sau b) atunci când Comisia Europeană nu ridică obiecții în termen de 9 luni de la primirea notificării.
În cazul unor obiecții ale Comisiei Europene, la solicitarea acesteia, planurile de calitate a aerului se modifică sau se furnizează planuri noi.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului informează Comisia Europeană în legătură cu metodele utilizate pentru prelevarea și măsurarea
compușilor organici volatili precursori ai ozonului, prevăzuți în anexa nr. 9
arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului și benzo(a)pirenului
compoziției chimice a particulelor în suspensie PM(2,5).
Metodele utilizate pentru evaluarea preliminară a calității aerului înconjurător pentru poluanții arsen, cadmiu, mercur, nichel și benzo(a)piren sunt transmise pentru informare Comisiei Europene.
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului notifică Comisia Europeană cu privire la prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limită prevăzută la art. 51 și transmite planurile de calitate a aerului elaborate în acest scop.