HOTĂRÂRE nr. 1.239 din 8 decembrie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010 , precum și pentru aprobarea unor măsuri privind reorganizarea Unității centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice (actualizată până la data de 30 decembrie 2010*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În sensul Legii nr. 178/2010 , parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în funcție de nivelul de implicare a investitorului privat și anume
proiectare-construcție-operare-transfer (PCOT)
construcție-operare-dezvoltare-transfer (CODT)
construcție-operare-transfer (COT)
dezvoltare-întreținere-operare-transfer (DIOT)
reabilitare-operare-transfer (ROT).
Contractul de tip PCOT se aplică în principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunității publice pe care o reprezintă, în condiții de lipsă de resurse financiare bugetare și/sau de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip PCOT în condițiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condițiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrative-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip PCOT, părțile au următoarele obligații
partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partener public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, proiectare, construcție și operare a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip PCOT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terți a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să își recupereze investiția, să finanțeze întreținerea și să realizeze profit.
Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfârșitul etapei de negociere prin oferta finală.
Contractul de tip CODT se aplică în principiu pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunității publice pe care o reprezintă, în condiții de lipsă de resurse financiare bugetare și de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip CODT în condițiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condițiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip CODT, părțile au următoarele obligații
partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, inclusiv proiectul tehnic, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului
investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, construcție, dezvoltare sau modernizare, operare și întreținere a obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip CODT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terți a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să își recupereze investiția, să finanțeze întreținerea și să realizeze profit.
Nivelurile de tarifare se stabilesc la sfârșitul etapei de negociere prin oferta finală.
Contractul de tip COT se aplică, în principiu, pentru realizarea unui obiectiv public, de regulă nou, pe care partenerul public trebuie să îl realizeze în folosul comunității publice pe care o reprezintă, în condiții de lipsă de resurse financiare bugetare și de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip COT în condițiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condițiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip COT, părțile au următoarele obligații
partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, poate realiza proiectul tehnic, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, proiectare, după caz, construcție, operare și întreținere ale obiectivului realizat prin proiectul de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip COT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terți a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să își recupereze investiția, să finanțeze întreținerea și să realizeze profit.
Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârșitul etapei de negociere prin oferta finală.
Contractul de tip DIOT se aplică, în principiu, pentru dezvoltarea și întreținerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie să îl dezvolte și să îl întrețină în folosul comunității publice pe care o reprezintă, în condiții de lipsă de resurse financiare bugetare și de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip DIOT în condițiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condițiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip DIOT, părțile au următoarele obligații
partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de dezvoltare al obiectivului, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, dezvoltare, întreținere și operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip DIOT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terți a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să își recupereze investiția, să finanțeze întreținerea și să realizeze profit.
Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârșitul etapei de negociere prin oferta finală.
Contractul de tip ROT se aplică, în principiu, pentru reabilitarea și întreținerea unui obiectiv public, pe care partenerul public trebuie să îl readucă la standarde moderne și să îl întrețină în folosul comunității publice pe care o reprezintă, în condiții de lipsă de resurse financiare bugetare și de management profesionist în domeniul de operare al obiectivului respectiv. (2) În cazul în care se încheie un contract de parteneriat public-privat de tip ROT în condițiile alin. (1), de regulă, investitorul privat are o cotă de participare majoritară la compania de proiect.
Partenerul public aduce ca aport la capitalul social al companiei de proiect, în condițiile legii, bunuri aflate în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
În cadrul contractului de parteneriat public-privat de tip ROT, părțile au următoarele obligații
partenerul public identifică și definește proiectul, realizează studiul de fundamentare sau de prefezabilitate, propune planul de reabilitare al obiectivului, face anunțul de intenție, realizează și face public documentul atașat anunțului de intenție, stabilește cuantumul, forma și modalitățile de participare la compania de proiect, organizează procedurile de selecție și negociere premergătoare încheierii contractului de parteneriat public privat, încheie contractul de parteneriat public-privat, recepționează bunul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010
investitorul privat participă la procedura de selecție organizată de către partenerul public cu o ofertă preliminară, dacă este selectat pentru etapa de negociere semnează acordul de proiect, prezintă oferta finală din care vor rezultă modalitățile prin care se va implica în proiect în fazele de finanțare, reabilitare, întreținere și operare ale obiectivului care face obiectul proiectului de parteneriat public-privat, încheie contractul de parteneriat public-privat rezultat în urma procedurii de negociere, face transferul bunului public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 .
Prin contractul de parteneriat public-privat de tip ROT, investitorului privat i se permite să perceapă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, tarife corespunzătoare pentru utilizarea de către terți a bunului public pentru o perioadă stabilită, investitorul putând să își recupereze investiția, să finanțeze întreținerea și să realizeze profit.
Niveluri de tarifare sunt stabilite la sfârșitul etapei de negociere prin oferta finală.
Partenerul public și investitorul privat pot conveni care sunt tipurile de activități avute în vedere în cadrul contractului de proiect de parteneriat public-privat potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010 , prin enunțarea în contract a uneia sau a mai multor tipuri de activități prevăzute în lege.
În toate cazurile investitorului privat îi este transferată obligația de finanțare.
Studiul de prefezabilitate și studiul de fundamentare reprezintă documente de bază pentru inițierea unui proiect de parteneriat public-privat și se întocmesc în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Partenerul public realizează studiul de prefezabilitate sau studiul de fundamentare, costurile generate de realizarea acestora fiind în sarcina partenerului public.
Documentele prevăzute la alin. (1) furnizează elementele de bază pentru documentul atașat anunțului de intenție de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat.
Studiul de prefezabilitate sau de fundamentare executat de către partenerul public este pus la dispoziția investitorilor privați interesați odată cu documentul atașat la anunțul de intenție.
Studiul de prefezabilitatea sau de fundamentare se aprobă prin hotărâre, în conformitate cu dispozițiile cap. II.
Studiul de prefezabilitate reprezintă documentația care cuprinde justificarea tehnică și economică a proiectului de parteneriat public-privat, caracteristicile principale, precum și indicatorii tehnico-economici ai acestuia.
Rezultatele studiului de prefezabilitate trebuie să ofere informații complete cu privire la: a) beneficiile pe care proiectul le poate aduce comunității
alternativele de realizare a proiectului analizate
modalitatea în care realizarea proiectului răspunde cerințelor și politicilor partenerului public
faptul că proiectul beneficiază de închidere financiară și în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conținutul și forma participării partenerului public la proiect, cu respectarea legii.
Studiul de prefezabilitate trebuie să acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituționale și de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel puțin următoarele elemente
obiectivul public al proiectului
evaluarea participării partenerului public la proiect
aria de acoperire a proiectului
beneficiile pe care le poate aduce proiectul
direcția de adresabilitate a proiectului
posibilitățile tehnice de implementare
estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă a participării partenerului public la proiect
evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat
posibilități de recuperare a investițiilor
estimarea celor mai importante riscuri
estimarea efectelor asupra pieței muncii
evaluarea impactului asupra mediului
realizarea unei ilustrări de temă de proiect, dacă este cazul, care va putea cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției
analiza și propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect.
Studiul de fundamentare este documentul, de regulă, mai elaborat decât studiul de prefezabilitate și care se face pentru proiecte de o complexitate mărită și reprezintă documentația care cuprinde justificarea tehnică și economică a proiectului public-privat, precum și caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fundamentare trebuie să ofere informații complete care să justifice că
proiectul poate fi realizat
în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerințelor și politicilor partenerului public
au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului și că varianta cea mai bună este varianta parteneriatului public-privat
proiectul beneficiază de închidere financiară și în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conținutul și forma participării partenerului public la proiect, cu încadrarea în prevederile legale.
Studiul de fundamentare trebuie să acopere principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituționale și de mediu ale proiectului public-privat, cuprinzând cel puțin următoarele elemente
obiectivul public al proiectului
evaluarea participării partenerului public la proiect cu specificarea situației reale a activelor cu care participă (situația terenului, a utilităților, serviciilor etc.)
aria de acoperire a proiectului
beneficiile pe care le poate aduce proiectul
direcția de adresabilitate a proiectului
posibilitățile tehnice de implementare
analiza de buget și risc (identificare, impact, probabilitate, planificare)
etapele implementării proiectului și necesarul de resurse pentru implementare și operare
lista procedurilor și standardelor utilizate în proiectul de parteneriat public-privat
estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect
evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat
posibilități de recuperare a investițiilor
estimarea efectelor asupra pieței muncii
evaluarea impactului asupra mediului
realizarea unei ilustrări de temă de proiect, care cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției
analiza și propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect
managementul schimbării/tranziției.
Documentul atașat are ca scop
să prezinte public proiectul de parteneriat public-privat și serviciile pe care partenerul public se așteaptă să le găsească pe piață
Documentul atașat cuprinde cel puțin următoarele elemente
informații despre partenerul public și proiectul de parteneriat public-privat inițiat, și anume: a.1) o scurtă descriere a partenerului public inițiator, împreună cu atribuțiile și responsabilitățile sale legate de proiectul public-privat; a.2) o descriere sumară a proiectului public-privat, a obiectivelor sale și a modului în care se încadrează în strategia și prioritățile partenerului public; a.3) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect; a.4) propunerea de distribuție a riscurilor de proiect (matricea de distribuție a riscurilor); a.5) detalii privind categoria și tipurile de bunuri și servicii pe care trebuie să le furnizeze investitorul în cadrul proiectului public-privat; a.6) calendarul estimativ al proiectului public-privat, incluzând datele și etapele pentru implementarea proiectului; a.7) principiile comerciale aplicabile în derularea proiectului de parteneriat public-privat
detalii privind baza de evaluare a scrisorilor de intenție pentru selectarea investitorilor cu care se vor încheia acordurile de proiect, care trebuie să acopere, fără a se limita la acestea, următoarele: b.1) experiența investitorului în realizarea de proiecte similare; b.2) balanța capacităților și expertizei persoanei juridice sau asociației de persoane juridice; b.3) capacitatea investitorului de a îndeplini cerințele financiare și tehnice ale proiectului public-privat; b.4) probitate demonstrată a persoanei juridice sau, după caz, a fiecărui membru în asociația de investitori demonstrată prin modul în care a asigurat anterior finanțarea unor investiții semnificative
termenii și condițiile generale ale documentului atașat, și anume: c.1) o declarație a autorității publice, potrivit căreia aceasta își rezervă în mod unilateral și incontestabil dreptul de a nu continua proiectul de parteneriat public-privat, cu argumente justificative concrete, în oricare dintre fazele care se desfășoară înainte de depunerea de către investitor a ofertei finale rezultate din negociere; c.2) declararea faptului că autoritatea publică nu va rambursa niciunuia dintre investitorii participanți la selecție costurile realizate de aceștia ca urmare a pregătirii scrisorilor de intenție sau altor activități desfășurate pe timpul negocierilor; c.3) detalii privind modul în care sunt protejate drepturile de proprietate intelectuală menționate în scrisoarea de intenție și anexele sale. În mod obișnuit partenerul public trebuie să dea garanții că informațiile prezentate de ofertant în scrisoarea de intenție nu vor fi divulgate; totuși, autoritatea publică își rezervă dreptul de a folosi unele comentarii ale investitorilor în etapele următoare de pregătire a proiectului de parteneriat public-privat; c.4) declararea faptului că partenerul public nu are intenția de a da niciun fel de relații privind documente sau informații extrase din dosarele celorlalți ofertanți, ci numai date referitoare la propria ofertă
formatul, data-limită și locul primirii scrisorilor de intenție
informațiile pe care investitorii trebuie să le prezinte în ofertă, și anume: e.1) detalii privind investitorul, incluzând detalii pentru fiecare membru al asociației de investitori, dacă acesta este o asociere, natura și forma relației dintre aceștia și condițiile generale ale acordului dintre aceștia privind finanțarea și realizarea tipurilor de activități propuse a fi derulate de investitor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat; e.2) o imagine generală a propunerii de abordare a proiectului de parteneriat public-privat, în vederea demonstrării capacității investitorului de a răspunde la cerințele autorității publice; e.3) informații privind expertiza și capacitatea investitorului și, de asemenea, justificarea posibilității de satisfacere a cerințelor proiectului; e.4) detalii privind situația financiară a fiecărui membru al asociației de investitori, precum și posibilele surse financiare colaterale, dacă este cazul; e.5) informații privind cerințele de confidențialitate și eventualele posibile conflicte de interes; e.6) confirmarea că nici investitorul și nici membrii asociației de investitori nu au un conflict de interese actual sau potențial; e.7) evidența/dovada capacității investitorului de a gestiona nivelul propus de alocare a riscurilor.
Anunțul de intenție și documentul atașat sunt supuse aprobării autorităților deliberative, Guvernului sau organelor deliberative de conducere ale partenerilor publici, după caz, împreună cu programul de desfășurare a procedurii de selecție, componența comisiei de evaluare a scrisorilor de intenție, criteriile de evaluare, grilele de punctaj și modul de tratare a scrisorilor de intenție întârziate sau nesigilate.
Anunțul de intenție se publică, în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 178/2010 , partenerul public fiind obligat să distribuie, fără plată, documentul atașat tuturor investitorilor interesați
Pentru a oferi tuturor părților interesate posibilitatea de a răspunde la anunțul de intenție, partenerul public poate să publice același anunț și prin mass-media.
Procedura de stabilire a investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat se realizează în două etape: etapa de analiză și selecție și etapa de negociere.
Partenerul public numește, potrivit legii, următoarele comisii
comisia de evaluare a scrisorilor de intenție și a documentelor însoțitoare ale investitorilor privați interesați
comisia de negociere cu investitorii privați selectați și cu care s-au semnat acorduri de proiect.
Comisia de evaluare a scrisorilor de intenție și a documentelor însoțitoare este formată din minimum 5 membri din cadrul experților și specialiștilor partenerului public și, după caz, consilieri locali sau județeni, miniștri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administrație sau membri ai executivului partenerilor publici, definiți la art. 8 lit. b)-d) din Legea nr. 178/2010 , sau orice altă persoană cu expertiză în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, în calitate de expert cooptat, care nu se află în conflict de interese, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.
Rolul comisiei de evaluare a scrisorilor de intenție și a documentelor însoțitoare este acela de a analiza și selecta candidații cu care se semnează acordurile de proiect.
În situația în care la evaluare se prezintă un singur candidat, comisia analizează în baza criteriilor de evaluare aprobate documentația prezentată de acesta și, în cazul în care aceasta îndeplinește condițiile de selectare, se semnează acordul de proiect și se continuă, conform legii, etapa de negociere.
Criteriile de evaluare a candidaților cu care se semnează acordul de proiect în vederea trecerii la etapa de negociere sunt următoarele
demonstrarea capacității candidatului că a înțeles obiectivele proiectului de parteneriat public privat inițiat și care se face prin conceperea unui document descriptiv simplu prin care candidatul prezintă în concept propriu câteva elemente legate de definirea obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, de forma propusă de colaborare cu partenerul public, conceptul de finanțare și realizare a proiectului, conceptul de administrare/operare a proiectului, de valoarea estimată a investiției, perioada determinată a contractului de parteneriat public-privat, concepția de colaborare în cadrul companiei de proiect etc.
prezentarea generală a candidatului se face prin transmiterea cel puțin a următoarelor documente: b.1) forma de înregistrare ca juridică în țara de origine; b.2) după caz, documentul de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, potrivit legii, din țara de origine sau capacitatea de exercitare a activității profesionale; b.3) certificat constatator emis conform legii de către organele competente din țara de origine, cazier judiciar și orice alt document considerat relevant pentru demonstrarea capacității candidatului de a participa la proiectul de parteneriat public-privat inițiat; b.4) documente prin care se dovedește acordul de principiu privind participarea la proiectul de parteneriat public-privat respectiv, încheiat între partenerii asociați care constituie investitorul privat interesat
declararea situației economice și financiare a candidatului prin analizarea unuia sau a mai multor documente relevante, cum ar fi: c.1) scrisori de garanție bancară sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional; c.2) situații financiare anuale, în cazul în care publicarea acestora este prevăzută de către legislația țării candidatului; c.3) declarații privind cifra de afaceri globală sau, după caz, privind cifra de afaceri în domeniul de afaceri aferent proiectului de parteneriat public-privat respectiv într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din ultimii 3 ani, în măsura în care informațiile respective sunt disponibile. În acest caz, partenerul public ia în calcul data de la care candidatul a fost înființat sau și-a început activitatea sa economică; c.4) auditul financiar emis de persoane autorizate, conform legii, pe ultimii 3 ani financiari; c.5) alte documente prin care candidatul consideră că își poate demonstra o imagine cât mai fidelă a situației sale economice și financiare
demonstrarea capacității tehnico-profesionale se face prin: d.1) prezentarea unei liste de proiecte similare cu proiectul de parteneriat public-privat, derulate în ultimii 5 ani, însoțită, după caz, de certificate de bună execuție din partea beneficiarilor și care conțin valori ale investițiilor, perioada și locul execuției lucrărilor, beneficiarii, modul de îndeplinire a obligațiilor etc. Partenerul public poate lua în considerare și declarații ale candidatului referitoare la datele enumerate mai sus; d.2) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate propriu sau al cărui angajament de participare la proiect a fost obținut de către candidat; d.3) informații referitoare la partea din proiect pe care candidatul are în vedere să o realizeze prin asociere sau subcontractare; d.4) demonstrarea capacității de respectare a standardelor de asigurare a calității; d.5) demonstrarea capacității de respectare a standardelor de protecție a mediului și a capacității de respectare a standardelor de asigurare a sănătății și securității în muncă a angajaților.
Criteriile descrise la art. 44 constituie elementele de bază pentru elaborarea și aprobarea de către partenerul public a propriilor norme de selecție pentru proiectul de parteneriat public-privat inițiat.
Comisia de negociere cu investitorii privați selectați și cu care s-au semnat acorduri de proiect este formată din minimum 5 membri din cadrul experților și specialiștilor partenerului public, după caz, consilieri locali sau județeni, miniștri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administrație sau membri ai executivului partenerilor publici, definiți la art. 8 lit. b)-d) din Legea nr. 178/2010 , sau orice altă persoană cu expertiză în domeniul obiectivului proiectului de parteneriat public-privat, care nu este în situație de conflict de interese astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003 , cu modificările și completările ulterioare.
Rolul comisiei de negociere cu investitorii privați selectați și cu care s-au semnat acorduri de proiect este acela de a negocia cu fiecare candidat selectat pentru această etapă, pentru stabilirea partenerului privat care depune oferta finală și cu care se semnează contractul de parteneriat public-privat.
Criteriile de negociere cu candidații cu care s-a semnat acordul de proiect în vederea stabilirii investitorului privat cu care se va încheia contractul de parteneriat public-privat sunt următoarele
identificarea clară a responsabilităților partenerului public și ale investitorului privat în cadrul proiectului de proiect public-privat care se negociază
fixarea responsabilităților legale ale celor 2 parteneri în etapele premergătoare și de organizare ale companiei de proiect
stabilirea de către părți a obiectivelor solicitate de către partenerul public pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat
identificarea clară a responsabilităților de natură tehnică, financiară și juridică ale celor 2 parteneri
stabilirea concretă în baza legislației în vigoare și a analizelor și documentelor justificative, a cotelor de participare ale celor 2 parteneri la compania de proiect, a numărului de membri în consiliul de administrație și a funcțiilor și atribuțiilor acestora pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat
modificarea, revizuirea, adaptarea sau realizarea studiilor, analizelor și planurilor de afaceri premergătoare sau necesare după etapa de negociere, în funcție de condițiile de realizare a proiectului de parteneriat public-privat rezultate și acceptate de cei 2 parteneri pe timpul procedurii de negociere
identificarea clară a standardelor de performanță, a facilităților și a echipamentelor ce urmează să fie furnizate, a serviciilor de furnizat, a graficelor de desfășurare a activităților pe toată durata de derulare a contractului de parteneriat public-privat și a datelor de livrare și performanță
stabilirea valorii totale a investiției, descrierea clară a participării părților și convenirea perioadei determinate până la finalizarea contractului de parteneriat public-privat
asigurarea controlului costurilor, calității, serviciilor, siguranței, relațiilor cu comunitățile locale, precum și controlul cerințelor de operare și întreținere
stabilirea modului de repartizare și de balansare a riscurilor între partenerii public și privat pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat
aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen
identificarea mecanismelor de urmărire a performanței, a calității serviciului și a altor obiective ale partenerului public, inclusiv a modului de utilizare a beneficiilor, dacă acestea se obțin; m) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor
stabilirea clauzelor de transfer al obiectivului proiectului public-privat către partenerul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului de parteneriat public-privat
stabilirea clauzelor și formei contractului de parteneriat public-privat care se va încheia între cei 2 parteneri
probleme referitoare la forța de muncă preluată sau angajată pentru realizarea proiectului public-privat
alte obiective stabilite de partenerul public.
Negocierea condițiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului și a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat comisiei de negocieri de către conducătorul partenerului public.
După desfășurarea fiecărei ședințe de negociere a condițiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, comisia redactează o minută de negociere, care cuprinde principalele aspecte discutate, precum și rezultatul obținut în cadrul negocierii.
Minuta prevăzută la alin. (1) se semnează de către comisia de negociere, de secretarul comisiei și de reprezentantul investitorului privat, desemnat prin mandat.
La finalizarea negocierilor, comisia de negociere elaborează procesul-verbal de negociere care prezintă detaliat rezultatul final al negocierii și condițiile convenite cu fiecare investitor privat.
Condițiile de realizare a proiectului public-privat, convenite și acceptate, reprezintă baza de redactare a clauzelor contractului de parteneriat public-privat.
Procesul-verbal de negociere se prezintă conducătorului autorității publice în termen de 3 zile lucrătoare de la data finalizării acestuia.
În termen de 15 zile lucrătoare de la prezentarea procesului-verbal, conducătorul autorității publice are obligația de a-l soluționa.
Partenerul public este obligat să pregătească și să comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pe criteriul celei mai bune oferte obținute în urma procedurii de negociere, exprimate în termeni tehnico-economici și financiari.
Investitorii privați au drept de opțiune, în condițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 178/2010 , în ceea ce privește depunerea contestațiilor între autoritatea publică și instanță, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
Procedura de soluționare a contestațiilor de către partenerul public este administrativ jurisdicțională.
Partenerul public este obligat să primească orice contestație împotriva acestei decizii din partea oricărui investitor participant la procesul de negociere, precum și împotriva altor acte ale partenerului public. Contestația se depune în formă scrisă la sediul autorității publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.
La primirea contestației partenerul public este obligat să comunice tuturor investitorilor participanți la negociere faptul că împotriva deciziei au fost depuse contestații. Comunicarea se face cu menționarea investitorilor care au depus contestație.
În termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor, autoritatea publică trebuie să analizeze toate contestațiile depuse, să formuleze un răspuns și să îl transmită investitorilor care au contestat decizia de ierarhizare.
La expirarea termenului de formulare a răspunsurilor la contestațiile depuse, autoritatea publică este obligată să comunice tuturor investitorilor participanți la selecție acceptarea sau neacceptarea oricăreia ori a tuturor contestațiilor depuse.
Decizia autorității publice privind contestația va putea fi atacată și la instanța de contencios administrativ în condițiile Legii nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care rezultatul analizei și acceptarea contestațiilor depuse au modificat ierarhia stabilită inițial, noua ierarhie rezultată în urma soluționării contestațiilor se comunică tuturor investitorilor participanți la procesul de selecție.
Contestarea în instanță nu suspendă continuarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat; o eventuală soluție dată de instanță devine obligatorie la data pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive.