ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, denumit în continuare Sistem Național, se înființează, se organizează și funcționează pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de alta natura necesare restabilirii stării de normalitate.
Sistemul Național este organizat de autoritățile administrației publice și se compune dintr-o rețea de organisme, organe și structuri abilitate în managementul situațiilor de urgență, constituite pe niveluri sau domenii de competenta, care dispune de infrastructura și de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în prezenta ordonanța de urgență.
În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile folosite au următorul înțeles
situația de urgență - evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate
amploarea situației de urgență - mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituțiilor statului democratic, valorile și interesele comunității
intensitatea situației de urgență - viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate
starea potențial generatoare de situații de urgență - complex de factori de risc care, prin evoluția lor necontrolată și iminenta amenințării, ar putea aduce atingere vieții și sănătății populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu
iminenta amenințării - parametrii de stare și timp care determina declanșarea inevitabilă a unei situații de urgență
Abrogată
managementul situației de urgență - ansamblul activităților desfășurate și procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile publice abilitate pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, evaluarea informațiilor și analiza situației, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și implementarea acestora în scopul restabilirii situației de normalitate
monitorizarea situației de urgență - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situației create, cunoașterii tipului, amplorii și intensității evenimentului, evoluției și implicațiilor sociale ale acestuia, precum și a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situației de urgență
factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în același timp și spațiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc
tipuri de risc - cazuri de forță majoră determinate de incendii, cutremure, inundații, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbușiri de teren, îmbolnăviri în masa, prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamitați naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condițiile prezentei ordonanțe de urgență
gestionarea situațiilor de urgență - identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepționale respective
intervenția operativă - acțiunile desfășurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situației de urgență, limitării sau înlăturării, după caz, a consecințelor acesteia
evacuarea - măsura de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alerta ori producerii unei situații de urgență și care consta în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, agenți economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigura condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și agenților economici
coordonarea operațională - totalitatea măsurilor dispuse și a acțiunilor desfășurate de către factorii de decizie premergător și pe timpul gestionării unei situații de urgență, în vederea organizării intervenției și utilizării capabilităților disponibile într-o concepție unitară, pentru atingerea obiectivelor stabilite.
Principiile managementului situațiilor de urgență sunt
previziunea și prevenirea
prioritatea protecției și salvării vieții oamenilor
respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice
cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare
transparenta activităților desfășurate pentru gestionarea situațiilor de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse
continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrației publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și de intensitatea acestora
operativitatea, conlucrarea activa și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.
Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență se întreprind, în condițiile legii, după caz, acțiuni și măsuri pentru
avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol
declararea stării de alertă
punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată
intervenția operativă cu forte și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative
acordarea de ajutoare de urgență
instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată
solicitarea sau acordarea de asistență internațională
acordarea de despăgubiri persoanelor juridice și fizice
alte măsuri prevăzute de lege.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat. Prin urmare, în intervalul 15 mai 2020-28 iunie 2020, dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în măsura în care, acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă, vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice în data de 29 iunie 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.
Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului București, județean sau național, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situație de urgență, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
Stare de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat.
În aplicarea alin. (1)-(3) se analizează cumulativ următorii factori de risc
amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, al municipiului București, județean sau național
intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate
insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns
densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc
existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.
Comitetul local pentru situații de urgență declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local, precum și prelungirea sau încetarea acesteia.
Comitetul județean pentru situații de urgență declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localități din județ ori la nivelul întregului județ, precum și prelungirea sau încetarea acesteia. Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului București.
Comitetul național pentru situații de urgență declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor județe ori la nivel național, precum și prelungirea sau încetarea acesteia.
Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se fundamentează în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 4^1 de către grupurile de suport tehnico-științific constituite pe tipuri de risc.
La declararea stării de alertă și pe durata acesteia comitetele pentru situații de urgență hotărăsc aplicarea, în condițiile legii, a uneia sau mai multor măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc.
Hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind
baza legală
perioada stării de alertă
măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri
instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.
Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art. 4^4 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată , în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 4^1 .
Autoritățile și organismele din componenta Sistemului Național cooperează, în exercitarea atribuțiilor specifice, atât între ele, cât și cu alte instituții și organisme din afară acestuia, din țara sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.
Autoritățile care asigură asistența medicală de urgență, prim ajutor calificat, misiuni de intervenție pentru gestionarea situațiilor de urgență ori a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, aflate în coordonarea sau coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pot utiliza mijloacele fotoaudio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate, pentru atingerea obiectivelor specifice structurilor respective.
Filmările și înregistrările efectuate în conformitate cu alin. (2) pot fi utilizate în vederea coordonării intervenției și stabilirii diagnosticului, precum și în cadrul cercetării disciplinare doar în cazul existenței unei suspiciuni rezonabile că persoana cercetată a săvârșit în timpul exercitării activităților de serviciu o abatere disciplinară gravă care a avut ca efect afectarea vieții, sănătății ori integrității persoanelor, afectarea activității desfășurate pentru asigurarea asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, prejudicierea imaginii instituției sau punerea în stare de neîntrebuințare ori nefolosință a mijloacelor tehnice ori a altor bunuri din dotare.
Sistemul Național are în compunere
comitete pentru situații de urgență; a^1) Departamentul pentru Situații de Urgență
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
servicii de urgență profesioniste și servicii de urgență voluntare
centre operative și centre de coordonare și conducere a intervenției
centre operative pentru situații de urgență
comandantul acțiunii.
Comitetele pentru situații de urgență sunt
abrogată; a^1) Comitetul național pentru situații de urgență
comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență
Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență
comitetele județene pentru situații de urgență
comitetele locale pentru situații de urgență.
Comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.
Abrogat.
În vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie și funcționează Comitetul național pentru situații de urgență, denumit în continuare Comitetul național, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de președinte.
Comitetul național are trei vicepreședinți, după cum urmează
ministrul cu atribuții în domeniul afacerilor interne
ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice
șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Comitetul național este un organism interinstituțional format din miniștri sau secretari de stat desemnați de aceștia și conducători ai instituțiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceștia, în funcție de tipurile de risc gestionate sau funcțiile de sprijin repartizate în competență în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.
În cazul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului național se asigură prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției.
Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului național.
Departamentul pentru Situații de Urgență reprezintă și apără drepturile și interesele legitime ale Comitetului Național în fața instanțelor de judecată și a altor organe de jurisdicție, în cauzele în care Comitetul Național este parte și exercită căi de atac sau orice mijloace legale de apărare. În aceste cauze, renunțarea la judecată sau la calea de atac se aprobă prin notă, la propunerea Departamentului pentru Situații de Urgență, de președintele Comitetului Național sau de persoana desemnată prin decizia acestuia.
Cheltuielile de judecată derivate din acțiuni în reprezentarea intereselor statului se achită din bugetul Ministerului Afacerilor Interne.
Directorul general al Direcției generale management operațional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au calitatea de membri ai Comitetului național.
Organizarea, funcționarea și componența Comitetului național se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Pentru stabilirea strategiilor și programelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, Comitetul național poate solicita consultarea unor experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători constituiți în grupuri de suport tehnico-științific.
Comitetul național și grupurile de suport tehnico-științific, alături de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, unităților de învățământ superior și institutelor de cercetare, instituțiilor culturale, ale cultelor și asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii și ai mass-mediei, formează Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre.
La ministere și la alte instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență se constituie și funcționează sub conducerea miniștrilor, respectiv a conducătorilor instituțiilor publice centrale, comitete ministeriale pentru situații de urgență, denumite în continuare comitete ministeriale.
Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului instituției publice centrale, după caz, și are în componenta persoane cu putere de decizie, experți și specialiști din aparatul propriu al ministerului și din unele instituții și unități aflate în subordinea acestuia, cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.
În componenta comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptați și reprezentanți ai altor ministere și instituții cu atribuții în domeniu.
La nivelul municipiului București se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență.
Din comitetul prevăzut la alin. (1) fac parte primarul general, primării de sectoare, șefi de servicii publice deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală, manageri ai unor instituții, regii autonome și societăți comerciale care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.
În cadrul comitetului prevăzut la alin. (1) , inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București este vicepreședintele cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției.
Organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin ordin al prefectului.
La nivelul județelor se constituie, sub conducerea prefecților, comitete județene pentru situații de urgență, denumite în continuare comitete județene.
Din comitetul județean fac parte președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență, precum și manageri ai agenților economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.
În cadrul comitetului județean, inspectorul-șef al inspectoratului pentru situații de urgență județean este vicepreședintele cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției.
Organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetelor județene se stabilesc prin ordine ale prefecților.
La nivelul municipiilor, orașelor, sectoarelor municipiului București, precum și al comunelor se constituie, sub conducerea primarului, comitete locale pentru situații de urgență, denumite în continuare comitete locale.
Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orașului, sectorului sau municipiului, după caz, și reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și agenți economici din unitatea administrativ-teritorială respectiva, precum și manageri sau conducători ai agenților economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență.
Organizarea, atribuțiile și funcționarea comitetelor locale se stabilesc prin dispoziție a primarului.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, asigura coordonarea unitară și permanenta a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.
În cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se organizează inspecția de prevenire, centrul operațional național și alte structuri adecvate pentru managementul situațiilor de urgență, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicații, informatica și relații publice.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență asigura, potrivit competentelor legale, cooperarea și reprezentarea la nivel național în domeniile protecției civile, apărării împotriva incendiilor și gestionării situațiilor de urgență.
În scopul realizării activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, acțiunile desfășurate de către structurile specializate ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate.
Structurile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sunt autorizate să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activitățile desfășurate în locuri publice și private, fără consimțământul persoanelor private.
Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute de imaginile fotografice ori înregistrările audio și/sau video în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege și numai dacă sunt asigurate garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
Structurile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pot păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio și/sau video obținute potrivit alin. (1) pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen imaginile și/sau înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.
Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență, denumite în continuare servicii de urgență profesioniste, care funcționează ca inspectorate județene și București/Ilfov, asigură în zonele de competență coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.
În cadrul serviciilor de urgență profesioniste se organizează inspecții de prevenire, centre operaționale și alte structuri adecvate pentru gestionarea situațiilor de urgență, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicații, informatica și relații publice.
Centrele operaționale prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcțiile prevăzute la art. 13 alin. (3) la nivelul județelor, respectiv al municipiului București.
Serviciile de urgență profesioniste, prin centrele operaționale, asigura secretariatele tehnice permanente ale comitetelor județene și al Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență.
Serviciile publice de urgență asigura, potrivit competentelor legale în unitățile administrativ-teritoriale în care funcționează, cooperarea în domeniile protecției civile, apărării împotriva incendiilor și gestionării situațiilor de urgență.
În scopul realizării activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, acțiunile desfășurate de personalul serviciilor de urgență profesioniste pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate.
Serviciile de urgență profesioniste sunt autorizate să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activitățile desfășurate în locuri publice și private, fără consimțământul persoanelor private.
Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute de imaginile fotografice ori înregistrările audio și/sau video în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege și numai dacă sunt asigurate garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
Serviciile de urgență profesioniste pot păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio și/sau video obținute potrivit alin. (1) pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen imaginile și/sau înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.
La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituții publice centrale cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, al municipiilor - cu excepția municipiului București -, orașelor, sectoarelor municipiului București și comunelor se constituie centre operative pentru situații de urgență, denumite în continuare centre operative.
La Secretariatul General al Guvernului, precum și la ministerele și instituțiile publice centrale cu atribuții și funcții de sprijin complexe în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.
Centrele operative prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcțiile prevăzute la art. 13 alin. (3) , în domeniile de competenta, ale ministerelor și instituțiilor publice centrale respective.
Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autorității respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituției publice centrale sau prin dispoziție a primarului.
Centrele operative asigura secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităților publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1) .
Atunci când comandantul acțiunii este șeful Departamentului pentru Situații de Urgență sau persoana desemnată de acesta, coordonarea operațională a situațiilor de urgență la nivel național se realizează prin Centrul național de coordonare și conducere a intervenției, care asigură suportul decizional pentru comandantul acțiunii la nivel național și pentru Comitetul național.
Organizarea, funcționarea și componența Centrului național de coordonare și conducere a intervenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
La nivelul județelor și al municipiului București se înființează centrele de coordonare și conducere a intervenției care asigură analiza, evaluarea situației și coordonarea acțiunilor de intervenție și asigură suportul decizional al comitetelor județene, respectiv al municipiului București.
Centrele județene, respectiv al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției pentru situații de urgență au în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență, precum și experți și specialiști din cadrul instituțiilor și operatorilor economici de interes local care asigură funcții de sprijin. (3) Centrele județene, respectiv al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției își desfășoară activitatea în spații puse la dispoziție de către autoritățile administrației publice locale sau de către inspectoratele pentru situații de urgență județene și al municipiului București.
În funcție de aria și complexitatea situației intervenite se pot crea centre de coordonare și conducere a intervenției la nivel zonal, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat, șeful Departamentului pentru situații de urgență.
În situații de urgență, coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în intervenție se realizează de către comandantul acțiunii, care este desemnat la nivel național, județean sau al municipiului București, în funcție de natura și gravitatea evenimentului și de mărimea categoriilor de forțe concentrate.
Comandantul acțiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulți comandanți ai intervenției aflați la locul producerii evenimentului excepțional, de grupa operativă și de punctul operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în vigoare.
Desemnarea și competențele comandantului acțiunii și comandantului intervenției se stabilesc prin hotărârea Guvernului privind managementul tipurilor de risc.
Structura, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative se stabilesc pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Sistemul de comunicații, de prelucrare automată și de stocare a datelor necesare funcționării Sistemului Național se asigură prin mijloace proprii ale Ministerului Afacerilor Interne, ale celor din dotarea Ministerului pentru Societatea Informațională, Serviciului de Telecomunicații Speciale și ale altor componente ale sistemului național de apărare și securitate națională.
Modalitățile de utilizare a sistemului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin protocoale de colaborare.
Principalele funcții de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale și unele organizații neguvernamentale, în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, în cadrul managementului tipurilor de risc, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Comitetul național are următoarele atribuții principale
Abrogată
analizează și supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcționare și dotare a comitetelor, centrelor operaționale și centrelor operative pentru situații de urgență, precum și fluxul informațional-decizional
Abrogată
hotărăște, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, județene sau al municipiului București
propune Guvernului, prin ministrul administrației și internelor, instituirea de către Președintele României a "stării de urgență" în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele județene sau al municipiului București, și urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens
hotărăște, în baza propunerii șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, solicitarea/acordarea de asistență internațională în cazul situațiilor de urgență cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaționale asumate de România, cu avizul prim-ministrului și informarea prealabilă a Președintelui României
coordonează, pe teritoriul național, activitatea forțelor internaționale solicitate pentru rezolvarea situațiilor de urgență, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române
propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv pentru operaționalizarea Sistemului Național și a structurilor de intervenție în afară frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaționale cu atribuții în domeniu
formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului
inițiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situațiilor de urgență și le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, județene și al municipiului București
analizează și supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse și bunuri materiale necesare sprijinirii autorităților administrației publice locale și populației afectate de dezastre sau alte situații de urgență
stabilește modul de cooperare a structurilor Sistemului Național cu alte autorități și organisme ale statului român sau internaționale abilitate în managementul stărilor excepționale
coordonează informarea opiniei publice privind managementul situațiilor de urgență
îndeplinește orice alte atribuții stabilite potrivit legii
propune Guvernului spre aprobare Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situații de urgență/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Comitetele ministeriale au următoarele atribuții principale
informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora
analizează și avizează planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență
informează Comitetul Național și colegiile ministerelor asupra activității desfășurate
îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Național.
Comitetele județene au următoarele atribuții principale
informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora
analizează și avizează planurile județene pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență
informează Comitetul Național și consiliul județean asupra activității desfășurate
îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Național.
Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență are următoarele atribuții principale
informează Comitetul Național, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora
analizează și avizează planul municipal pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență
informează Comitetul Național și Consiliul General al Municipiului București asupra activității desfășurate
îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de organismele și organele abilitate.
Comitetele locale au următoarele atribuții principale
informează prin centrul operațional județean, respectiv al municipiului București, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora
evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor
Abrogată
analizează și avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situației de urgență
informează comitetul județean și consiliul local asupra activității desfășurate
îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de organismele și organele abilitate.
Departamentul pentru Situații de Urgență îndeplinește următoarele atribuții principale
coordonarea, în sistem integrat, a acțiunilor de gestionare a situațiilor de urgență
informarea operativă a ministrului afacerilor interne, a prim-ministrului României și a președintelui României, după caz, asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență sau a producerii situațiilor de urgență
monitorizarea, controlul operațional și inspecția activității structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională
coordonarea activităților, la nivel național, în domeniul rezilienței comunităților
integrarea acțiunilor de prevenire, pregătire și răspuns în situații de urgență
implementarea proiectelor cu finanțare externă în domeniul situațiilor de urgență, protecției civile și al cooperării civil-militare
implementarea managementului calității în sistemul național de urgență
coordonarea metodologică și evaluarea activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, în colaborare cu Ministerul Sănătății
colaborarea cu instituțiile abilitate în asigurarea coordonării metodologice și evaluării activităților de formare profesională și de educație continuă în domeniul intervențiilor de salvare montană și în mediul subteran speologic
coordonarea activităților de acordare, solicitare și/sau primire a asistenței/sprijinului internațional în cazul situațiilor de urgență de amploare
elaborarea și supunerea spre aprobarea organismelor competente a strategiei naționale de dezvoltare a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență
coordonarea activității metodologice de formare în unitățile de învățământ din cadrul structurilor aflate în coordonare
comunicarea publică în domeniul situațiilor de urgență și al dezastrelor, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, potrivit domeniilor de competență ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operațională.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență are următoarele atribuții principale
elaborează rapoarte și alte documente pentru informarea Comitetului Național, primului-ministru, Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, Președintelui României și comisiilor de specialitate ale Parlamentului
cooperează cu celelalte organe ale statului abilitate în managementul stării de urgență, stării de asediu sau al altor stări excepționale
funcționează ca punct național de contact în relațiile cu organismele și organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniul situațiilor de urgență
elaborează Regulamentul-cadru privind organizarea, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor, centrelor operaționale și centrelor operative pentru situații de urgență
informează Colegiul Ministerului Afacerilor Interne asupra activității desfășurate
îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Comitetul Național sau de primul-ministru privind managementul situațiilor de urgență și prin regulamentul propriu de organizare și funcționare.
Serviciile de urgență profesioniste au următoarele atribuții principale
organizează și desfășoară activități specifice de prevenire a situațiilor de urgență
participa la identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora și întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competenta, pe care le supun aprobării prefecților
exercita coordonarea, îndrumarea și controlul tehnic de specialitate al activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență
acorda asistență tehnica de specialitate privind gestionarea situațiilor de urgență
monitorizează prin centrele operaționale evoluția situațiilor de urgență și informează operativ prefecții și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
Centrele operative cu activitate permanenta au următoarele atribuții principale
centralizează și transmit operativ la centrul operațional al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență date și informații privind apariția și evoluția stărilor potențial generatoare de situații de urgență
Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale au obligația, potrivit competentelor lor, să transmită Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sau, după caz, direct ministrului administrației și internelor ori primului-ministru datele și informațiile referitoare la situațiile potențial generatoare de situații de urgență, precum și despre evoluția și consecințele acestora.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență asigura transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul Național către autoritățile administrației publice centrale și locale, în vederea gestionării, în mod unitar, a situațiilor de urgență.
Resursele umane necesare funcționarii Sistemului Național se asigura prin intermediul autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale.
Personalul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, centrelor operaționale și al centrelor operative este investit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătura cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în limitele competentelor stabilite prin lege.
Abrogat.
Abrogat.
Numărul de posturi pentru centrele operative cu activitate permanenta se stabilește prin ordin al miniștrilor respectivi, în limitele stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la art. 17 .
Cheltuielile curente și de capital ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.
Fondurile bănești pentru realizarea și desfășurarea activităților de management al situațiilor de urgență la nivel central și local se asigura din bugetul de stat și/sau din bugetele locale, după caz, precum și din alte surse interne și internaționale, potrivit legii.
Salarizarea și alte drepturi ale personalului din centrele operaționale se stabilesc și se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, respectiv în serviciile de urgență profesioniste.
Finanțarea acțiunilor de înlăturare a efectelor și consecințelor situațiilor de urgență se efectuează potrivit legii.
Abrogat.
Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage, potrivit dispozițiilor legale, răspunderea administrativă, contravențională sau penală, după caz.
Constituie contravenții la prevederile prezentei ordonanțe de urgență următoarele fapte
neconstituirea comitetelor pentru situații de urgență
neconstituirea centrelor operative pentru situații de urgență
neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri
neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situațiilor de urgență
neîntocmirea planurilor de evacuare
neîntocmirea planurilor de intervenție și de cooperare
netransmiterea mesajelor de avertizare a populației despre declararea stării de alerta în cazul situațiilor de urgență sau pentru evacuare.
Contravențiile prevăzute la art. 37 se sancționează după cum urmează
cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei faptele prevăzute la lit. a) și b)
cu amenda de la 2.000 lei la 3.000 lei faptele prevăzute la lit. c) , d) , e) și f)
cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei faptele prevăzute la lit. g) .
Sancțiunile contravenționale se aplica persoanelor fizice sau juridice, după caz.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și al serviciilor publice comunitare profesioniste cu atribuții de îndrumare, control și constatare a încălcării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, anume desemnat de inspectorul general.
Contravențiilor prevăzute la art. 37 le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri se aproba prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului care coordonează managementul situațiilor de urgență specifice riscurilor respective.
Reglementările prevăzute la alin. (1) se aproba în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Hotărârile prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel județean sau al municipiului București, se publică în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective și intră în vigoare la data publicării.
Hotărârile prevăzute la alin. (1) se aduc neîntârziat la cunoștință populației prin mijloacele de comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio și de televiziune în cel mult două ore de la adoptare și sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alertă.
Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Hotărârile Comitetului Național cu caracter normativ emise în aplicarea prevederilor art. 20 se publică de îndată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în situații deosebite care nu suferă întârziere, când nu poate fi realizat fluxul de publicare prevăzut de art. 12-14 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile Comitetului Național cu caracter normativ emise în aplicarea prevederilor art. 20 se aplică de îndată și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, imediat ce acest lucru este posibil. Situațiile deosebite care nu suferă întârziere, precum și aplicarea de îndată sunt consemnate în cuprinsul hotărârii Comitetului Național.
Hotărârile Comitetului Național prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.
Serviciile publice pentru situații de urgență și celelalte forte, organe și organizații prevăzute în regulamentele, planurile, programele și documentele operative pentru gestionarea situațiilor de urgență răspund, potrivit dispozițiilor legale, de îndeplinirea acțiunilor, măsurilor, funcțiilor de sprijin și sarcinilor ce le revin.
Pe măsura constituirii organismelor, organelor și structurilor din compunerea Sistemului Național, acestea preiau, corespunzător prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, atribuțiile comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, comisiilor de protecție civilă și ale comisiilor de evacuare, iar comisiile respective își încetează activitatea.
Mijloacele tehnice și de comunicații, precum și documentele comisiilor prevăzute la alin. (1) se predau noilor structuri pe baza de protocol.
Pe timpul situațiilor de urgență, societățile comerciale periclitate sau afectate constituie celule de urgență, care conlucrează cu structurile Sistemului Național.
Actele administrative emise pe timpul sau în legătura cu situațiile de urgență, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar, pot fi atacate la instanțele judecătorești, în condițiile legii contenciosului administrativ.
Abrogat.
Pentru integrarea în ansamblul legislației a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, în termen de 180 de zile de la publicarea acesteia, Guvernul României va modifica sau va propune modificarea, după caz, a următoarelor acte normative
Legea protecției civile nr. 106/1996 , cu modificările și completările ulterioare
Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificările ulterioare
Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public
Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice, cu modificările ulterioare
Ordonanța Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995 , cu modificările și completările ulterioare
Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002
Hotărârea Guvernului nr. 635/1995 privind culegerea de informații și transmiterea deciziilor în cazul apărării împotriva dezastrelor
Hotărârea Guvernului nr. 438/1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei centrale pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren, cu modificările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 209/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Guvernamentale de Apărare Împotriva Dezastrelor, cu modificările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 210/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Centrale pentru Apărarea Împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase și Accidentelor la Construcții Hidrotehnice, cu modificările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 222/1997 privind organizarea și conducerea acțiunilor de evacuare în cadrul protecției civile
Hotărârea Guvernului nr. 639/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei centrale pentru incendii în masa
Hotărârea Guvernului nr. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și a Normativului-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și ghețurilor
Hotărârea Guvernului nr. 1.088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare împotriva incendiilor în masa
Hotărârea Guvernului nr. 674/2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafața și în subteran, accidente chimice și avarii deosebit de grave la conducte magistrale și urbane
Hotărârea Guvernului nr. 967/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei centrale pentru asistență medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii.
Anexa nr. 1
Abrogată
Anexa nr. 2
Abrogată