Înapoi la Legislație

OG nr. 42/2004 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Text consolidat la
1 ianuarie 2026
Emitent
GUVERNUL
Articole
122

Pe scurt

OG nr. 42/2004: ORDONANȚĂ nr. 42 din 29 ianuarie 2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor**).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 1 ianuarie 2026, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2025.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 1 ianuarie 2026.
Cine l-a emis?
GUVERNUL
Câte articole are?
122 articole.
Cuprins

ORDONANȚĂ nr. 42 din 29 ianuarie 2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor**)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 9

Domeniile de competență ale serviciilor sanitar-veterinare de stat sunt

a)

stabilirea obligațiilor și responsabilităților persoanelor fizice și juridice în domeniul sanitar-veterinar

b)

stabilirea obligațiilor și responsabilităților instituțiilor și organelor administrației publice în domeniul sanitar-veterinar

c)

autorizarea, omologarea și acreditarea în domeniul sanitar-veterinar

d)

sistemul informatic sanitar-veterinar național

e)

autoevaluarea serviciilor sanitar-veterinare

f)

definirea termenilor tehnici utilizați în domeniul sanitar-veterinar, prevăzuți în anexa nr. 1

g)

sănătatea animalelor: calificarea statusului de sănătate a animalelor, certificarea sanitar-veterinară, măsurile de protecție, notificarea veterinară, declararea bolilor, controlul bolilor la animale și prevenirea transmiterii acestora de la animale la om

h)

sănătatea publică veterinară

i)

identificarea și înregistrarea animalelor, cu excepția ecvinelor

j)

stabilirea cerințelor sanitar-veterinare și controlul producerii, mișcării interne, punerii pe piață, comerțului, importului, tranzitului și exportului de animale vii, material germinativ de origine animală, produse și subproduse supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

k)

nutriția animalelor, furajele medicamentate și aditivii furajeri

l)

stabilirea cerințelor sanitar-veterinare pentru protecția și bunăstarea animalelor și controlul aplicării acestora

m)

inspecția și controalele sanitar-veterinare

n)

cerințele sanitar-veterinare pentru activitatea de reproducție a animalelor

o)

stabilirea cheltuielilor în domeniul sanitar-veterinar

p)

elaborarea și punerea în aplicare a sistemului de instruire în domeniul sanitar-veterinar

q)

stabilirea necesităților de investiții și dotare în domeniul sanitar-veterinar.

Art. 10

Autoritatea are următoarele atribuții

a)

organizează activitățile sanitar-veterinare publice pe întregul teritoriu al țării, după o concepție unitară, pentru asigurarea sănătății animalelor, a sănătății publice, protecției animalelor, protecției mediului și a siguranței alimentelor

b)

elaborează norme sanitar-veterinare care se aprobă prin ordin al președintelui Autorității, pentru domeniile de competență ale serviciilor sanitar-veterinare, unice și obligatorii pentru persoanele fizice și juridice prevăzute la art. 2

c)

controlează aplicarea normelor sanitar-veterinare

d)

stabilește responsabilitățile generale ale medicilor veterinari

e)

stabilește drepturile și obligațiile medicilor veterinari oficiali

f)

stabilește drepturile și obligațiile medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți pentru efectuarea unor activități sanitar-veterinare publice

g)

elaborează, negociază și semnează documente tehnice bilaterale în domeniul sanitar-veterinar și al siguranței alimentelor încheiate la nivel departamental, tratate internaționale sau alte documente care cad sub incidența Legii nr. 590/2003 privind tratatele, în domeniile de competență ale Autorității

h)

împreună cu Ministerul Sănătății răspunde de organizarea și aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor comune omului și animalelor, precum și pentru siguranța alimentelor de origine animală

i)

organizează, coordonează, gestionează și controlează activitatea privind identificarea și înregistrarea animalelor, cu excepția ecvinelor

j)

organizează, coordonează, gestionează și controlează activitatea posturilor de inspecție la frontieră

k)

organizează și asigura funcționarea sistemului informatic sanitar-veterinar național și conectarea acestuia la sistemul informatic sanitar-veterinar al Uniunii Europene

l)

elaborează regulamentele de organizare și funcționare ale serviciilor sanitar-veterinare de stat și stabilește atribuțiile și responsabilitățile acestora

m)

organizează și controlează activitățile sanitar-veterinare publice efectuate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți

n)

stabilește cerințele sanitar-veterinare

o)

elaborează programele naționale în domeniul sanitar-veterinar, aprobate prin ordin al președintelui Autorității.

Art. 11

Drepturile și competențele Autorității sunt următoarele

a)

are acces liber, pentru a-și exercita competențele specifice, în obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1) , precum și în alte locuri ce sunt supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

b)

solicită prezentarea și verificarea oricăror documente, date și informații relevante, referitoare la obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1)

c)

dispune măsuri de protecție și restricție privind animalele vii, materialul germinativ de origine animală, produsele și subprodusele supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar din obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1)

d)

suspenda sau interzice funcționarea obiectivelor prevăzute la art. 18 alin. (1)

e)

impune măsuri de restricție privind mișcarea și certificarea sanitar-veterinară pentru animale vii, material germinativ de origine animală, produse și subproduse supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar ce se afla în obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1)

f)

limitează sau interzice comerțul, importul, producerea sau punerea pe piață, exportul și tranzitul de animale vii, material germinativ de origine animală, produse și subproduse supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

g)

recoltează probe destinate examenelor de laborator, pentru elucidarea unor factori de risc privind sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor

h)

verifică dacă personalul angajat al obiectivelor prevăzute la art. 18 alin. (1) respecta cerințele sanitar-veterinare privind sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor

i)

inspectează și controlează conformitatea cu cerințele sanitar-veterinare pentru obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1)

j)

dispune punerea sub sechestru veterinar sau uciderea animalelor ori punerea sub sechestru veterinar, confiscarea și distrugerea produselor și subproduselor supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

k)

aplică sancțiuni contravenționale în cazul săvârșirii unor fapte care constituie contravenții la legislația sanitar-veterinară

l)

solicită organelor administrației publice centrale și locale aplicarea măsurilor legale în caz de necesitate sau de risc iminent pentru sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor.

Art. 11^1

(1)

Programele naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și pentru siguranța alimentelor, programe aprobate și finanțate de Comisia Europeană din bugetul general al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului, se implementează de Autoritate, ca autoritate de implementare.

(2)

Implementarea programelor este responsabilitatea autorității de implementare. Autoritatea de implementare este responsabilă pentru derularea corespunzătoare, în termenele asumate, a programelor prevăzute la alin. (1) .

Art. 11^2

Prin prezenta ordonanță se stabilește cadrul financiar general pentru gestionarea în lei și euro a asistenței financiare nerambursabile alocate României, de către Comisia Europeană pe baza programelor naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și pentru siguranța alimentelor, în scopul de a evalua evoluția epidemiologică a bolilor și capacitatea de a lua măsuri specifice pentru controlul și eradicarea acestora.

Art. 11^3

În cazul în care apariția sau evoluția uneia dintre bolile animalelor sau zoonozelor aprobate prin legislația Comisiei Europene este susceptibilă să constituie o amenințare pentru starea de sănătate a Uniunii Europene și pentru a proteja Uniunea Europeană de introducerea uneia dintre respectivele boli sau zoonoze, Autoritatea poate include în programele naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și pentru siguranța alimentelor măsuri care urmează să fie puse în aplicare pe teritoriile unor țări învecinate în cooperare cu autoritățile din țările respective.

Art. 11^4

(1)

Autoritatea este autorizată să implementeze programele stabilite prin decizii ale Comisiei Europene, în limita plafoanelor anuale aprobate pentru România. Cheltuielile necesare implementării programelor se suportă din bugetul Autorității aprobat anual cu această destinație, respectiv bugetul de stat, bugetul fondurilor externe nerambursabile și bugetul instituțiilor finanțate parțial din venituri proprii.

(2)

Autoritatea asigură gestionarea financiară a programelor stabilite prin decizii ale Comisiei Europene, prin conturi deschise la Trezoreria Statului în structura clasificației bugetare și a bugetului aprobat potrivit prevederilor legale în vigoare.

(3)

Conturile aferente gestionării financiare a programelor stabilite prin decizii ale Comisiei Europene sunt deschise pe numele Autorității, pe naturi de cheltuieli, după cum urmează

a)

cofinanțare publică

b)

contribuția financiară a Uniunii Europene

c)

cheltuieli neeligibile.

(4)

Sumele în valută, rambursate de Comisia Europeană pentru realizarea programelor naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și siguranța alimentelor asigurate din bugetul de stat, se încasează în conturile deschise la băncile comerciale, pe seama Autorității, și se virează, în condițiile legii, bugetelor din care au fost acordate.

(5)

Cheltuielile necesare implementării programelor naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și siguranța alimentelor aprobate cu prefinanțare se suportă din bugetul Autorității aprobat anual cu această destinație, respectiv «Bugetul fondurilor externe nerambursabile». Sumele în valută, primite de la Comisia Europeană pentru realizarea programelor naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și siguranța alimentelor, ca prefinanțare, se gestionează prin conturile deschise pe seama Autorității la băncile comerciale. Sumele în valută se licitează, iar echivalentul în lei se transferă ulterior în conturile deschise la Trezoreria Statului, în structura clasificației bugetare și a bugetului aprobat potrivit prevederilor legale în vigoare.

(6)

Sumele aferente programelor naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și pentru siguranța alimentelor, existente în conturile Autorității și ale unităților subordonate, nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a deciziilor de finanțare, cu excepția situației în care executarea silită privește creanțe bugetare rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 142/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(7)

Sumele aferente plății unor debite datorate bugetului Uniunii Europene, pentru nereguli, precum și sumele aferente efectuării plăților ca urmare a hotărârilor judecătorești definitive se suportă din bugetul Autorității aprobat anual cu această destinație.

Art. 11^5

(1)

Contribuția financiară a Uniunii Europene, aferentă fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru sănătatea animalelor și pentru siguranța alimentelor, se alocă și se derulează în baza prevederilor regulamentelor europene în materie și a deciziilor Comisiei Europene.

(2)

Sumele transferate de Comisia Europeană din fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru sănătatea animalelor și pentru siguranța alimentelor către Autoritate, sub forma prefinanțării, vor fi utilizate pentru susținerea începerii și/sau implementării programelor, în vederea derulării corespunzătoare a acestora.

Art. 11^6

(1)

Autoritatea poate supune aprobării Comisiei Europene programe naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și pentru siguranța alimentelor, în funcție de situația epidemiologică națională și regională.

(2)

Creditele de angajament și creditele bugetare necesare implementării programelor naționale anuale și multianuale de supraveghere a bolilor se stabilesc în conformitate cu programele României comunicate și acceptate de principiu de Comisia Europeană.

Art. 11^7

(1)

Structurile de specialitate din cadrul Autorității desemnate pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea programelor naționale anuale și multianuale în domeniul sănătății animalelor și pentru siguranța alimentelor finanțate din fondurile alocate de Uniunea Europeană au obligația îndosarierii și păstrării în bune condiții a tuturor documentelor aferente proiectului.

(2)

Autoritatea, respectiv unitățile subordonate acesteia au obligația de a asigura accesul neîngrădit al autorităților naționale cu atribuții de verificare, control și audit, al serviciilor Comisiei Europene, al Curții Europene de Conturi, al reprezentanților serviciului specializat al Comisiei Europene - Oficiul European pentru Lupta Antifraudă (OLAF), precum și al reprezentanților Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), în limitele competențelor ce le revin, în cazul în care aceștia efectuează verificări/controale/audit la fața locului și solicită declarații, documente sau informații.

(3)

În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) și (2) , Autoritatea poate primi corecții financiare stabilite de Comisia Europeană în cadrul misiunilor de audit.

Art. 11^8

Autoritatea, prin direcțiile sanitare-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, îndeplinește atribuțiile delegate privind implementarea tehnică a Programului Național de Dezvoltare Rurală și a Programului operațional pentru pescuit și afaceri maritime.

Art. 11^9

Prin hotărâre a Guvernului se aprobă cuantumul sumelor acordate pentru susținerea realizării acțiunilor prevăzute în programele cofinanțate și aprobate de către Uniunea Europeană.»

Art. 12

În vederea realizării activităților sanitar-veterinare publice, în limitele de competență ale serviciilor sanitar-veterinare de stat, Autoritatea colaborează cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu asociațiile și patronatele din domeniul agricol și industria farmaceutică, cu reprezentanții societății civile și cu organizațiile internaționale din domeniul sanitar-veterinar.

Art. 12^1

Atribuțiile Autorității în domeniul siguranței alimentelor sunt stabilite și prin legislația specifică.

Art. 13

În exercitarea profesiunii medicii veterinari au următoarele obligații

a)

să anunțe de urgență autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor despre orice suspiciune privind apariția unei boli supuse notificării obligatorii, conform legii, precum și a oricărui risc privind sănătatea animalelor, sănătatea publică, bunăstarea și protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor

b)

să ia măsurile de urgență prevăzute de lege, pentru a preveni și a opri difuzarea unor boli transmisibile ale animalelor sau a oricărui risc de natură a afecta sănătatea animalelor și sănătatea publică, protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor

c)

să participe, la solicitarea direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, sau, după caz, a Autorității, la acțiuni de eradicare a unor boli transmisibile ale animalelor sau la cele de control în cazul izbucnirii unor boli transmisibile emergente pentru România

d)

să dispună respectarea perioadelor de așteptare și întrerupere, referitoare la eliminarea sau prezenta de reziduuri la animale vii, în produse ori subproduse de origine animală destinate consumului uman

e)

să înregistreze și să păstreze, pentru o perioadă stabilită de Autoritate, un registru cu activitatea desfășurată și evidența modului de prescriere, distribuire și utilizare a produselor medicinale veterinare, a aditivilor furajeri și a furajelor medicamentate

f)

să păstreze confidențialitatea asupra oricăror fapte, informații sau documente de care iau cunoștință în exercitarea activităților, pentru care există drepturi de autor, protecție de confidențialitate comercială sau dacă utilizarea acestor date este licențiată.

Art. 14

(1)

Medicii veterinari oficiali au următoarele obligații principale

a)

dispun aplicarea prevederilor legislației sanitar-veterinare, controlează respectarea acestora și efectuează activitățile sanitar-veterinare publice ce intră în responsabilitatea lor

b)

dispun măsurile necesare și supraveghează aplicarea acestora de către persoanele fizice și juridice, pentru apărarea și îmbunătățirea sănătății animalelor, protecția sănătății publice, protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor

c)

dispun fără întârziere măsurile necesare, până la clarificarea oricăror suspiciuni referitoare la apariția unei boli sau a unui element de risc în relație cu sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor

d)

dispun măsurile necesare pentru precizarea cauzelor îmbolnăvirilor și controlează aplicarea măsurilor specifice în vederea controlului și eradicării bolilor transmisibile ale animalelor și zoonozelor

e)

participă la evaluarea costurilor de compensare, în cazul tăierii sau uciderii de animale vii, a celor de ecarisare și procesare a deșeurilor animaliere, de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, de confiscare sau distrugere de material germinativ de origine animală ori de produse și subproduse supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

f)

asigura controlul produselor și subproduselor de origine animală destinate consumului uman, precum și al celor ce nu sunt destinate acestui scop, al materiilor furajere utilizate în nutriția animalelor și al produselor medicinale veterinare, în toate fazele de producere, depozitare, colectare, transport, procesare, intermediere, punere pe piață, și al celor ce fac obiectul importului, exportului, tranzitului și comerțului

g)

participă la cursuri de instruire în domeniul sanitar-veterinar.

(2)

Masurile stabilite de medicii veterinari oficiali în exercitarea atribuțiilor și responsabilităților lor sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități ce intră sub incidența competentelor serviciilor sanitar-veterinare.

(3)

Drepturile specifice ale medicilor veterinari oficiali sunt conferite de competențele autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, prevăzute la art. 11 .

(4)

În funcție de strategia națională în domeniul sanitar-veterinar, Autoritatea poate stabili și alte drepturi și obligații ale medicilor veterinari oficiali.

Art. 15

(1)

Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți au obligațiile prevăzute la art. 13 , precum și cele ce rezulta din contractele pentru efectuarea unor activități sanitar-veterinare publice, încheiate cu direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București.

(2)

Pentru efectuarea în exploatațiile nonprofesionale a unor activități sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București pot încheia contracte de concesiune pe o durată de 4 ani cu medicii veterinari organizați în condițiile legii sau pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în condițiile legii, în situațiile în care nu se pot încheia contracte cu medicii veterinari organizați în condițiile legii.

Art. 15^1

(1)

Contractele de concesiune se atribuie pentru fiecare circumscripție sanitar-veterinară, stabilită în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (6) .

(2)

Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, în aplicarea prevederilor alin. (1) , au în vedere următoarele criterii de stabilire a circumscripțiilor sanitar-veterinare

a)

fiecare oraș sau comună identificat/ă în baza codului Sistemului informatic al Registrului unităților administrativ-teritoriale, care cuprinde exploatații nonprofesionale, pe o rază de maximum 30 km, și care însumează un număr minim de animale ce atinge 300 U.V.M., în exploatațiile nonprofesionale existente pe raza sa teritorială, reprezintă o circumscripție sanitar-veterinară

b)

comunele și orașele identificate în baza codului Sistemului informatic al Registrului unităților administrativ-teritoriale care nu însumează un număr minim de animale care atinge 300 U.V.M., în exploatațiile nonprofesionale existente pe raza teritorială a fiecărei unități administrativ-teritoriale, vor fi comasate pentru a constitui o circumscripție sanitar-veterinară, astfel încât aceasta să nu depășească o rază de 30 km și să însumeze un număr minim de animale ce atinge 300 U.V.M., la nivelul exploatațiilor nonprofesionale existente.

(3)

Pentru aplicarea prevederilor alin. (2) , direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au în vedere următoarele criterii de stabilire a circumscripțiilor sanitar-veterinare

a)

comunele și orașele prevăzute la alin. (2) lit. b) vor fi comasate, cu prioritate, cu comune și orașe din aceeași categorie, sub condiția proximității pe drumuri de acces practicabile, astfel încât circumscripția sanitar-veterinară rezultată să nu depășească o rază de 30 km și să însumeze un număr minim de animale ce atinge 300 U.V

M)

la nivelul exploatațiilor nonprofesionale existente

b)

comunele și orașele prevăzute la alin. (2) lit. b) , pentru care nu se poate aplica criteriul prevăzut la lit. a) , vor fi comasate prin alipire, încheindu-se un act adițional la un contract aflat în derulare, la o circumscripție sanitar-veterinară stabilită în conformitate cu prevederile alin. (2) lit. a) , aflată în proximitatea imediată, pe drumuri de acces practicabile, astfel încât circumscripția sanitar-veterinară rezultată să nu depășească o rază de 30 km, de regulă cea cu numărul cel mai mic de U.V.M., la nivelul exploatațiilor nonprofesionale existente.

(4)

Pentru stabilirea numărului de U.V

M)

existent în exploatațiile nonprofesionale de la nivelul fiecărei circumscripții sanitar-veterinare se va lua ca referință numărul de animale de la data de 31 decembrie a anului precedent celui în care este organizată procedura de atribuire a contractului de concesiune, corelat cu efectivele existente în Baza națională de date în anul precedent.

(5)

Prin excepție, în situația în care numărul de U.V

M)

este mai mic de 300, la nivelul municipiului București se organizează o circumscripție sanitar-veterinară, iar contractul încheiat beneficiază de acordarea lunară a sumei de 5.000 lei.

(6)

Autoritatea va modifica și va completa listele prevăzute la art. 15 alin. (6) înainte de inițierea procedurilor de atribuire a contractelor de concesiune, la propunerea direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (2)-(4) .

(7)

Autoritatea contractantă va publica și actualiza permanent pe propriul website lista circumscripțiilor sanitar-veterinare care au încheiate contracte de concesiune, respectiv alte contracte în derulare, beneficiarii, inclusiv acționarii și asociații din entitățile semnatare ale contractelor aferente, precum și numele medicului veterinar titular.

(8)

Autoritatea contractantă va elabora un studiu de fundamentare pentru a demonstra necesitățile, oportunitățile realizării contractării activităților sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, acțiunile prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare.

Art. 15^2

Cuantumul tarifelor unice aferente acțiunilor prevăzute la art. 15 , stabilite prin hotărâre a Guvernului, după fundamentarea acestora în corelație cu valoarea muncii prestate, se actualizează, prin ordin al președintelui Autorității, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică, precum și cu procentul de indexare a salariului minim pe economie la data majorării acestuia. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al tarifului mai mic, se păstrează cuantumul tarifului aflat în plată.

Art. 16

Persoanele fizice și persoanele juridice prevăzute la art. 2 au următoarele obligații

a)

să anunțe direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene sau a municipiului București începerea ori sistarea activităților supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

b)

să asigure sprijinul necesar autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru realizarea atribuțiilor și responsabilităților acestora

c)

să permită accesul liber, permanent și nerestricționat al autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru efectuarea inspecțiilor, controalelor, verificărilor sau examinărilor în obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1)

d)

să ofere autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor asistență necesara în timpul controalelor, inspecțiilor, verificărilor și examinărilor pe care le întreprind pentru realizarea obiectivelor, atribuțiilor și responsabilităților acestora

e)

să anunțe fără întârziere autoritățile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor locale și administrația publică locală despre apariția oricărei suspiciuni sau îmbolnăviri a animalelor, iar până la sosirea medicului veterinar, să izoleze animalele bolnave, moarte, ucise ori tăiate, fiind interzisă folosirea sau comercializarea cărnii și a altor produse și subproduse provenite de la aceste animale, fără aprobarea autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor locale

f)

să anunțe autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor locale, în termenul stabilit de prevederile legale specifice, despre intrarea/ieșirea de animale în/din localități, înstrăinarea și dobândirea de animale, dispariția, moartea, tăierea de animale, precum și orice alte evenimente privind mișcarea animalelor

g)

să sprijine autoritățile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor în efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare de interes public

h)

să prezinte animalele pentru efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare de interes public, la locul, data și ora stabilite de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar de liberă practică împuternicit

i)

să respecte măsurile stabilite de autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor

j)

să anunțe autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor locală și să solicite certificatul de sănătate animală și de transport ori alte documente necesare în vederea mișcării sau transportului de animale vii, material germinativ de origine animală, produse și subproduse supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

k)

să trimită autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, la solicitarea acesteia, copii ale documentelor și certificatelor ce însoțesc animalele vii, materialul germinativ de origine animală, produsele și subprodusele supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

l)

să respecte interdicțiile și restricțiile stabilite de autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor privind activitățile prevăzute la art. 2

m)

să pună pe piață, să importe, să exporte și să comercializeze numai animale vii, material germinativ de origine animală, produse și subproduse provenite de la animale, pentru care, dacă au fost tratate cu produse medicinale veterinare, s-au respectat perioadele de așteptare sau de întrerupere

n)

să respecte măsurile de interdicție și restricție pentru produse medicinale veterinare și pentru produse și materii utilizate în nutriția animalelor, pentru unele substanțe interzise sau neautorizate a fi administrate animalelor ori a fi folosite în relație cu produsele de origine animală

o)

să pună la dispoziție autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor animalele vii sau materialul germinativ de origine animală, produsele și subprodusele de origine animală, produsele medicinale veterinare, deșeurile, subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman sau agenții patogeni de origine animală, produsele și materiile utilizate în nutriția animalelor ori alte materii și produse ce pot influența starea de sănătate a animalelor, în vederea examinării și testării acestora, pentru depistarea unor substanțe interzise sau neautorizate a fi utilizate în scopuri sanitar-veterinare

p)

să respecte măsurile de interzicere sau restricționare privind punerea pe piață, importul, exportul, tranzitul și comerțul cu produse și subproduse ce nu sunt destinate consumului uman sau sunt improprii consumului uman ori pentru nutriția animalelor, precum și dispozițiile autorității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor de distrugere a produselor și subproduselor ce nu sunt destinate consumului uman sau sunt improprii consumului uman ori pentru nutriția animalelor, ce pot constitui un risc potențial pentru sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor

q)

să aplice normele sanitar-veterinare privind cerințele de zooigienă, de adăpostire, îngrijire, de reproducție și utilizare rațională a animalelor, precum și măsurile suplimentare stabilite de autoritățile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor în aceste domenii

r)

să aplice măsurile sanitar-veterinare pentru prevenirea bolilor animalelor, precum și pentru controlul și eradicarea sau prevenirea difuzării acestora în teritoriu

s)

să întrețină în buna stare de funcționare și igiena, cu respectarea stricta a regulilor sanitar-veterinare, obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1) , mijloacele pentru transportul animalelor vii, materialului germinativ de origine animală, produselor și subproduselor supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

s)

să păstreze, în limitele de timp stabilite de autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, certificatele și documentele ce atesta sau certifica starea de sănătate a animalelor vii, a materialului germinativ de origine animală sau a produselor și subproduselor supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar

t)

să respecte măsurile de suspendare sau retragere de pe piață a produselor medicinale veterinare, stabilite de autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor, și să pună la dispoziție acesteia documentele și produsele respective, pentru examinarea acestora, inclusiv prin prelevare de probe pentru examene de laborator

t)

să se conformeze cerințelor sanitar-veterinare stabilite prin ordin al președintelui Autorității.

Art. 17

Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să colaboreze și să sprijine medicii veterinari oficiali și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în exercitarea competentelor specifice domeniului sanitar-veterinar.

Art. 18

(1)

Funcționarea exploatațiilor de animale, a fermelor de carantină, a celor cu animale de vânat, parcurilor, rezervațiilor naționale și grădinilor zoologice, pășunilor și taberelor de vara, aglomerărilor temporare de animale, stațiilor de incubație a ouălor, precum și a unităților care produc, depozitează, colectează, transportă, procesează, intermediază, pun pe piață, importa, exporta sau comercializează animale vii, material germinativ de origine animală, produse și subproduse de origine animală destinate consumului uman, produse medicinale veterinare, deșeuri, subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman sau agenți patogeni de origine animală, produse și materii utilizate în nutriția animalelor ori alte materii și produse ce pot influența starea de sănătate a animalelor este permisă numai dacă sunt autorizate de către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, ori, după caz, de către Autoritate și au asigurate supravegherea și controlul sanitar-veterinar, în condițiile legii.

(2)

Autoritățile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor autorizează unitățile prevăzute la alin. (1) numai dacă acestea îndeplinesc cerințele prevăzute de legislația sanitar-veterinară în vigoare.

(3)

Autoritatea autorizează, în condițiile legii, unitățile prevăzute la alin. (1) care efectuează activități de export.

(4)

Autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor participă în comisiile de omologare și acreditare pentru domeniul sanitar-veterinar, în condițiile legii.

(5)

Pentru eliberarea autorizațiilor și certificatelor sanitar-veterinare se stabilesc tarife care se plătesc anticipat, se constituie ca venituri proprii ale direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și se actualizează anual, în funcție de rata inflației din anul precedent, prin ordin al președintelui Autorității.

(6)

Autoritatea va elabora norme privind cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească obiectivele supuse autorizării sanitar-veterinare, care se aprobă prin ordin al președintelui Autorității.

Art. 19

(1)

Funcționarea unităților de tăiere a animalelor, de colectare, producere, prelucrare, procesare, depozitare, transport și valorificare a produselor și subproduselor de origine animală, stabilite prin ordin al președintelui Autorității, este permisă numai dacă sunt înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar și sunt supuse controlului oficial, în condițiile legislației sanitar-veterinare în vigoare.

(2)

Funcționarea unităților de colectare, producere, prelucrare, procesare, depozitare, transport și valorificare a produselor și subproduselor de origine nonanimală, stabilite prin ordin al președintelui Autorității, este permisă numai dacă sunt înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

(3)

Controlul oficial prevăzut la alin. (1) și (2) , activitățile desfășurate în laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și alte activități desfășurate în condițiile art. 48 alin. (5) se asigură de personal de specialitate angajat în baza unui contract individual de muncă pe perioadă determinată, încheiat, în condițiile legii, cu direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, în baza tarifelor stabilite conform art. 48 .

(4)

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul contractual angajat pe perioadă determinată potrivit alin. (3) , la finalizarea unei perioade de 36 de luni consecutive, dacă se mențin condițiile care au stat la baza încheierii contractelor individuale de muncă, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București încheie cu acest personal contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată.

(5)

Plata personalului prevăzut la alin. (3) se asigură din veniturile proprii ale direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, obținute de către acestea din domeniile specifice în care personalul respectiv își desfășoară activitatea, și/sau de la bugetul de stat.

Art. 20

(1)

În vederea mișcării animalelor și a aplicării conceptului de zonare și regionalizare, autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București definește sau califică statusul de sănătate a animalelor aflate în obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1) și a zonelor ori regiunilor epidemiologice din România, în raport cu bolile specifice ale animalelor, stabilite de Autoritate, în baza programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, în condițiile prevăzute de legislația sanitar-veterinară în vigoare.

(2)

Institutul veterinar de profil întocmește și monitorizează situația actualizată a statusului de sănătate a animalelor aflate în obiectivele prevăzute la art. 18 alin. (1) , precum și a zonelor și regiunilor epidemiologice stabilite ca urmare a calificării sanitar-veterinare, prevăzut la alin. (1) .

Art. 21

(1)

Mișcarea internă, importul, tranzitul, exportul și comerțul cu animale vii și material germinativ de origine animală sunt supuse certificării sanitar-veterinare.

(2)

Animalele vii și materialul germinativ de origine animală, pentru a fi puse pe piață, importate, exportate sau pentru a face obiectul tranzitului ori al comerțului, trebuie să fie însoțite de certificat sanitar-veterinar și, după caz, de alte documente pentru atestarea îndeplinirii cerințelor sanitar-veterinare și de conformitate.

(3)

Cerințele sanitar-veterinare, condițiile, modalitățile și competențele de certificare sanitar-veterinară sunt stabilite prin ordin al președintelui Autorității.

(4)

Autoritatea poate modifica și completa cerințele, condițiile, modalitățile și competențele de certificare, în funcție de strategia serviciilor sanitar-veterinare.

Art. 22

(1)

Autoritatea pune în aplicare la nivel național un sistem de identificare și înregistrare a animalelor, cu excepția ecvinelor, care să facă posibilă trasabilitatea animalelor și a materialului germinativ de origine animală, în corelație directă cu sistemul de etichetare și marcare utilizat pentru produsele și subprodusele obținute de la acestea.

(2)

Cu excepția ecvinelor, Autoritatea este coordonatorul activităților privind identificarea și înregistrarea animalelor și proprietarul sistemului informatic pentru identificarea și înregistrarea acestora.

Art. 23

(1)

Comerțul, importul, mișcarea internă, tranzitul și exportul de animale vii și material germinativ de origine animală se realizează în baza cerințelor sanitar-veterinare specifice prevăzute în normele sanitar-veterinare aprobate prin ordin al președintelui Autorității.

(2)

Autoritatea stabilește țările terțe autorizate și unitățile pentru export în România de animale vii și material germinativ de origine animală.

Art. 24

(1)

Materialul germinativ de origine animală trebuie să fie produs în unități specializate, autorizate de autoritatea sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor.

(2)

Unitățile specializate prevăzute la alin. (1) trebuie să fie înscrise în lista oficiala elaborata de Autoritate și sunt supuse inspecției și controalelor sanitar-veterinare, în vederea conformității cu cerințele sanitar-veterinare prevăzute de legislația sanitar-veterinară.

(3)

Prelevarea, prelucrarea și depozitarea materialului germinativ de origine animală se efectuează de echipe specializate, autorizate de Autoritate.

Art. 25

(1)

În cadrul comerțului, tranzitului sau importului de animale vii și material germinativ de origine animală, produse și subproduse supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar, Autoritatea poate dispune, în anumite cazuri, luarea unor măsuri speciale de protecție împotriva oricărui risc de natură să afecteze sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecția animalelor, protecția mediului și siguranța alimentelor.

(1^1)

La nivelul Autorității se constituie și funcționează, sub conducerea președintelui acesteia, Comitetul pentru situații de urgență.

(1^2)

Comitetul pentru situații de urgență prevăzut la alin. (1^1) se constituie prin ordin al președintelui Autorității și are în componență persoane cu putere de decizie, experți și specialiști din aparatul propriu și din unele instituții și unități aflate în subordinea Autorității, cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

(2)

Autoritatea stabilește cerințele sanitar-veterinare pentru anunțarea, declararea, notificarea internă și internațională a oricărei suspiciuni de boală sau îmbolnăvire.

(3)

Sunt exceptate de la obligația anunțării și notificării cazurile de îmbolnăvire provocate în scopul producerii de biopreparate sau pentru efectuarea de cercetări științifice ori testări ale unor produse medicinale veterinare.

Art. 26

(1)

Depistarea bolilor transmisibile ale animalelor este realizata prin efectuarea acțiunilor de supraveghere sanitar-veterinară activa și pasivă, în vederea cunoașterii incidentei și prevalentei acestora.

(2)

Pentru prevenirea difuzării bolilor transmisibile prin mișcarea animalelor vii, materialului germinativ de origine animală, produselor și subproduselor supuse supravegherii și controlului sanitar-veterinar, Autoritatea elaborează norme sanitar-veterinare care se aprobă prin ordin al președintelui Autorității.

(3)

Autoritatea stabilește și actualizează lista bolilor transmisibile ale animalelor, ce sunt supuse declarării și notificării oficiale, precum și a celor supuse carantinei de necesitate, diferențiate în raport cu gravitatea bolii, gradul de difuzibilitate, particularitățile modului și ale căilor de transmitere a acesteia, precum și cu implicațiile economico-sociale.

(4)

Dacă epizootia prezintă un pericol deosebit pentru sănătatea publică și economia națională, în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență se constituie, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Național de Combatere a Bolilor, sub conducerea nemijlocită a ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene și sub coordonarea primului-ministru.

(4^1)

Centrul Național de Combatere a Bolilor este un organism interministerial format din persoane cu putere de decizie, experți și specialiști desemnați de ministerele cu atribuții complexe în gestionarea situațiilor de urgență.

(4^2)

Structura Centrului Național de Combatere a Bolilor este următoarea

a)

Unitatea centrală de decizii, condusă de ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, alcătuită din membrii Comitetului Național pentru Situații de Urgență

b)

Unitatea operațională centrală, condusă de președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

c)

Unitatea centrală de sprijin, constituită din experți și specialiști din cadrul administrației publice centrale, din cadrul organelor de specialitate ale acesteia și din cadrul unor instituții și unități aflate în subordinea acestora, precum și din reprezentanți ai patronatelor interesate de eradicarea epizootiilor, care ajută Unitatea operațională centrală în luarea măsurilor care se impun pentru combaterea bolilor.

(4^3)

Organizarea, funcționarea și atribuțiile Centrului Național de Combatere a Bolilor și ale structurilor din componența acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

(4^4)

Finanțarea acțiunilor care se dispun de către Centrul Național de Combatere a Bolilor se asigură de la bugetul de stat, în condiții stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(5)

Pentru sprijinirea acțiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile ale animalelor și a zoonozelor, la nivelul prefecturilor se constituie, sub conducerea prefecților, centre locale de combatere a bolilor, respectiv Centrul de Combatere a Bolilor al Municipiului București.

(5^1)

Structura centrului local de combatere a bolilor este următoarea

a)

unitatea locală de decizie, condusă de prefect și alcătuită din membrii comitetului județean pentru situații de urgență

b)

unitatea operațională locală, condusă de directorul executiv al direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București

c)

unitatea locală de sprijin, condusă de primar și din care fac parte un viceprimar, secretarul comunei, orașului sau municipiului, după caz, reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții de pe teritoriul respectiv, precum și medicul zonal.

(5^2)

Organizarea, atribuțiile și funcționarea centrelor locale de combatere a bolilor, respectiv al municipiului București, precum și ale structurilor din componența acestora se stabilesc prin ordin al prefectului.

(5^3)

În exercitarea atribuțiilor de conducere a Unității operaționale centrale și a unității operaționale locale se emit decizii și instrucțiuni.

(6)

În cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea focarelor de boli transmisibile ale animalelor, se acordă despăgubiri

a)

proprietarilor, crescători de animale, pentru animalele tăiate sau ucise în cadrul acțiunilor naționale aprobate prin acte normative

b)

persoanelor fizice sau juridice ale căror animale, diagnosticate pozitiv, au fost predate pentru sacrificare către unitățile de abatorizare, autorizate sanitar-veterinar, direct de către proprietarii acestora ori prin intermediari, persoane fizice sau juridice, în cadrul programelor naționale de eradicare a epizootiilor, de la data aprobării acestor programe, conform legislației în vigoare

c)

proprietarilor, crescători de animale, pentru pierderile financiare suferite ca efecte colaterale rezultate din măsurile întreprinse pentru combaterea epizootiei, inclusiv pentru împiedicarea transmiterii bolilor la om.

(6^1)

Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc bolile, efectele directe și indirecte, precum și efectele colaterale rezultate din măsurile întreprinse pentru combaterea acestora, condițiile, precum și modalitățile de acordare a despăgubirilor.

(7)

Plata despăgubirilor prevăzute la alin. (6) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Autorității, în condiții care se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autorității, precum și în anexele la acestea.

(8)

Sursele financiare necesare altor măsuri ce se impun pentru prevenirea și combaterea epizootiilor și apărarea sănătății animalelor, în cazul acțiunilor de importanță deosebită, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorității.

(9)

Autoritatea va elabora și va pune în aplicare strategii naționale de control al bolilor transmisibile la animale, bazate pe principii și criterii similare cu cele utilizate de statele membre.

(10)

Autoritatea elaborează și pune în aplicare planuri naționale de necesitate și alertă pentru controlul unor boli transmisibile ale animalelor.

(11)

Lista bolilor pentru care se elaborează programe naționale de necesitate și alertă se stabilește de Autoritate.

Art. 27

(1)

Autoritatea elaborează, pentru bolile transmisibile ale animalelor, deja existente pe teritoriul României, programe naționale de eradicare și controlează aplicarea corecta și în termenele stabilite a acestora.

(2)

Autoritatea întocmește documentația necesara pentru obținerea statusului de țară sau zona libera ori oficial libera de aceste boli și dispune aplicarea măsurilor pentru menținerea acestui status.

(3)

Autoritatea realizează zonarea și regionalizarea teritoriului României în funcție de bolile prevăzute la alin. (1) .

Art. 28

Consiliile locale sau județene, respectiv al municipiului București, asigura strângerea și distrugerea cadavrelor de animale care nu pot fi ridicate de unitățile de ecarisaj, organizează acțiuni de strângere a câinilor fără stăpân și asigura aplicarea în acest scop a tehnicilor admise de normele sanitar-veterinare internaționale și amenajează și întrețin locurile de depozitare a resturilor menajere, potrivit normelor sanitar-veterinare.

Art. 29

(1)

Comerțul, importul, producerea, punerea pe piață, tranzitul și exportul de produse și subproduse de origine animală destinate consumului uman se realizează în baza cerințelor sanitar-veterinare specifice prevăzute de normele sanitar-veterinare elaborate de Autoritate și aprobate prin ordin al președintelui acesteia.

(2)

Autoritatea stabilește, prin ordin al președintelui, tipurile de produse și subproduse de origine animală destinate consumului uman, ce nu pot fi produse, puse pe piață și care nu pot face obiectul importului, exportului sau tranzitului.

Art. 30

Produsele și subprodusele de origine animală destinate consumului uman sau utilizate în alte scopuri pot fi puse pe piață, importate sau exportate numai dacă au fost supuse inspecțiilor și controalelor sanitar-veterinare în conformitate cu prevederile legislației sanitar-veterinare și dacă au fost obținute de la animale care

a)

nu au făcut obiectul unor restricții din motive sanitar-veterinare; sau

b)

au făcut obiectul unor restricții din motive sanitar-veterinare, dar care

—

au fost marcate cu o marca speciala în acest sens

—

au fost tratate sau procesate printr-o metoda adecvată pentru inactivarea sau distrugerea agentului cauzal.

Art. 31

(1)

Mișcarea internă, importul, tranzitul, exportul și comerțul cu produse și subproduse de origine animală destinate consumului uman sunt supuse certificării sanitar-veterinare.

(2)

Cerințele sanitar-veterinare, condițiile și modalitățile realizării certificării sanitar-veterinare, precum și stabilirea competentelor de certificare pentru operațiunile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de Autoritate prin ordin al președintelui.

Art. 32

Comerțul, importul, exportul, tranzitul și orice mișcare internă ale subproduselor de origine animală și nonanimală ce nu sunt destinate consumului uman, ale altor deșeuri animale, ale agenților patogeni de origine animală, precum și ale produselor prelucrate obținute din procesarea subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman se realizează cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor specifice, prevăzute de normele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor elaborate de Autoritate și aprobate prin ordin al președintelui.

Art. 33

Schimbul de agenți patogeni și de material patologic de origine animală se realizează numai între unități de învățământ superior medical, institute veterinare, laboratoare veterinare, unități și instituții de cercetare, unități ce produc preparate imunologice, kituri și reagenți de diagnostic, ce sunt autorizate de Autoritate pentru a desfășura astfel de activități, în baza cerințelor sanitar-veterinare specifice, prevăzute de normele sanitar-veterinare elaborate de Autoritate și aprobate prin ordin al președintelui.

Art. 34

(1)

Subprodusele de origine animală și nonanimală ce nu sunt destinate consumului uman sau alte deșeuri animale, precum și produsele prelucrate obținute din procesarea subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman pot fi colectate, depozitate, transportate, procesate, fabricate, incinerate, coincinerate sau supuse oricărui alt proces de neutralizare a acestora, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor specifice, prevăzute de normele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor elaborate de Autoritate și aprobate prin ordin al președintelui.

(2)

Activitățile prevăzute la alin. (1) sunt supuse inspecției și controalelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, în baza cerințelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor specifice, în scopul prevenirii răspândirii de boli la animale și oameni, precum și pentru prevenirea contaminării mediului.

Art. 35

Abrogat.

Articolele următoare · 58 din 122