ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora

Prezenta ordonanță de urgență reglementează activitățile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alți donatori internaționali.

Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplică autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și oricăror alte persoane juridice care au atribuții privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea și urmărirea încasării creanțelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, precum și oricăror alți operatori economici cu capital deținut public sau privat care desfășoară activități finanțate din fonduri europene în baza unor acte juridice.

În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații

Fondurilor europene le sunt aplicate normele juridice comune fondurilor publice, cu excepția cazului în care normele europene prevăd altfel.

Sumele provenite din bugetele altor donatori publici internaționali sunt asimilate fondurilor europene și li se aplică același regim juridic.

Termenii «autoritate de management», «operator de program», «promotor de proiect organism intermediar», «operator economic», «operațiune», «eligibilitate», «conflict de interese», «organism care îndeplinește funcția contabilă», «neregulă sistemică», «verificare administrativă», «verificarea la fața locului», «raport al investigației OLAF», «constatare primară administrativă», «structură de control/control de prim nivel pentru programele de cooperare teritorială europeană», «corecții financiare», «buna gestiune financiară», «eficiență», «eficacitate», «economicitate», «instrumente financiare», «proiect fazat», «principiile liberei concurențe, tratamentului egal și nediscriminatoriu și transparenței», «eroare extrapolată», utilizați în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, au înțelesul dat de regulamentele europene/documentele emise de donatorul public internațional aplicabile fiecărui fond, corespunzător perioadei de programare.

Termenii «prag de materialitate a erorilor», «proiect delegat», «indicii de fraudă», «registrul debitorilor» au semnificația dată de reglementările incidente și de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeană/donatorul public internațional.

Termenii «ajutor de minimis», «ajutor de stat», «ajutor ilegal» și «ajutor utilizat abuziv» au semnificațiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 20/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Notei de constatare a neregulilor și de aplicare a corecțiilor financiare i se aplică toate prevederile prezentei ordonanțe de urgență aplicabile procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Activității de stabilire a corecțiilor financiare i se aplică toate prevederile prezentei ordonanțe de urgență aplicabile activității de stabilire a creanțelor bugetare.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația respectării principiului bunei gestiuni financiare, așa cum este definit în legislația europeană/a donatorilor internaționali, după caz.

În activitatea de selecție și aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația utilizării de reguli și proceduri care să asigure respectarea următoarelor principii

În activitatea privind executarea contractului de finanțare nerambursabilă, beneficiarii au obligația de a respecta

În aplicarea principiului bunei gestiuni financiare, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și beneficiarii de drept public au obligația elaborării și aplicării procedurilor de management și control care să asigure corectitudinea acordării și utilizării fondurilor.

Persoanele juridice publice care au calitatea de autorități cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau de beneficiari ai programelor finanțate integral sau parțial din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora au obligația organizării și exercitării activității de control intern, de control preventiv și de identificare și gestionare a riscurilor, precum și a exercitării activității de audit intern, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, precum și cu Standardele internaționale de audit.

Agențiile pentru dezvoltare regională care au calitatea de autorități cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau de beneficiari ai programelor finanțate integral sau parțial din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora au obligația organizării și exercitării activității de control intern și de identificare și gestionare a riscurilor, precum și a exercitării activității de audit intern, în conformitate cu prevederile legislației naționale și europene în vigoare, precum și cu Standardele internaționale de audit.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli.

Excluderea integrală sau parțială de la plată, în situația prevăzută la alin. (1) , se aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanțare a politicii agricole comune și a politicii comune pentru pescuit.

În aplicarea prevederilor alin. (1) , autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situația în care constată cel puțin una dintre abaterile prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, în raport cu

Ratele reducerilor procentuale aplicate conform prevederilor alin. (3) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Tipurile de abateri de la aplicarea prevederilor în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii prevăzute în anexe sunt cele care au fost constatate cel mai frecvent ca urmare a activității de verificare/control/audit. Pentru abaterile care nu sunt definite în anexe autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică reduceri procentuale în concordanță cu principiul proporționalității sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexe.

Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii de natură formală, care nu au un potențial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale.

În cazul în care, pentru același contract de achiziție publică/de achiziție sectorială/de concesiune de lucrări și servicii verificat, se constată existența mai multor abateri privind regimul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii pentru care trebuie aplicate reducerile procentuale prevăzute în anexe, se va aplica valoarea cea mai mare a reducerii procentuale propuse.

În aplicarea prevederilor alin. (1) și având în vedere principiul proporționalității, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finală, reprezentând cheltuieli efectuate și declarate de beneficiari, în situația în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parțială a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora, pentru care beneficiarii și-au angajat răspunderea realizării, în perioada de implementare a contractelor/acordurilor/ deciziilor/ordinelor de finanțare nerambursabilă ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel.

Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcție de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

În cazul în care se constată o abatere în domeniul achizițiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, determinată de o necorelare legislativă între legislația națională și cea europeană

Prevederile de la alin. (1) lit. a) nu se aplică procedurilor de achiziție derulate de către partenerii din alte state din cadrul proiectelor finanțate prin programele de cooperare teritorială europeană.

În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) și ale art. 6 alin. (3^4) , dacă reducerea procentuală aferentă necorelării legislative reprezintă reducerea maximă pentru contractul respectiv, diferența între aceasta și cea mai mare reducere aplicabilă pentru abateri stabilite în sarcina beneficiarului se suportă, conform prevederilor legale aplicabile, din sume alocate în bugetul ordonatorilor principali de credite în cadrul cărora funcționează autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, în bugetul ministerului finanțelor pentru programele operaționale regionale 2021-2027.

În situația în care, în urma verificărilor administrative și/sau la fața locului, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene consideră necesare investigații suplimentare pentru a stabili eligibilitatea cheltuielilor care i-au fost solicitate la rambursare/plată de către un beneficiar, aceasta are dreptul, înainte de rambursarea/plata sumelor către beneficiar, să se adreseze pentru realizarea acestor investigații structurilor de control prevăzute la art. 20 alin. (1) și (4) .

Verificările efectuate de structurile de control prevăzute la art. 20 alin. (1) și (4) în vederea constatării caracterului eligibil al unor cheltuieli solicitate de un beneficiar înainte de rambursarea/plata lor de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene se organizează și se desfășoară după proceduri proprii și reprezintă o activitate distinctă de activitatea organizată și desfășurată în aplicarea prevederilor art. 21 alin. (1)-(16) .

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să sesizeze fără întârziere Parchetul European în cazul constatării unor indicii de fraudă pentru care acesta ar putea să își exercite competența în conformitate cu prevederile art. 22 și art. 25 alin. (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) și să informeze DLAF.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să sesizeze fără întârziere DLAF și organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii de fraudă, în situațiile în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) .

Dacă în vederea punerii în aplicare a prevederilor alin. (1) sunt necesare verificări administrative suplimentare, care nu pot fi realizate de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, acestea sesizează DLAF.

În cazul în care, ca urmare a sesizării prevăzute la alin. (1) sau (1^1) , procurorul dispune trimiterea în judecată și sesizează instanța, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene are următoarele obligații

Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dreptului autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene de a lua măsuri privind suspendarea plăților/rambursărilor către beneficiari în baza prevederilor cuprinse în contractele/ deciziile/ordinele/acordurile de finanțare. În acest caz, la solicitarea beneficiarului, se poate aplica drept măsură subsecventă și suspendarea aplicării prevederilor contractelor/ deciziilor/ordinelor/acordurilor de finanțare în vederea prelungirii perioadei de implementare a acestora.

Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condițiile de legalitate și regularitate stabilite prin prevederile legislației naționale și europene, identificate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plății, nu se aplică

Pentru proiectele finanțate din Mecanismul financiar SEE și Mecanismul financiar norvegian, prin plata în sensul alin. (1) se înțelege orice sumă transferată de către operatorii de program către promotorii de proiect cu titlu de avans/ prefinanțare.

Personalul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, organismelor intermediare ale acestora, structurilor de secretariat comun, secretariat tehnic comun, respectiv unităților de control de prim nivel/control, precum și personalul autorităților responsabile cu certificarea cheltuielilor/întocmirea conturilor anuale și audit extern are obligația de a se abține de la a lua măsuri care pot genera un conflict între interesele proprii și interesele financiare ale Uniunii Europene.

Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul următoarelor persoane

Persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt considerate a fi în conflict de interese dacă exercitarea imparțială a atribuțiilor/activităților acestora este afectată din motivele prevăzute la art. 61 alin. (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012.

În cazul în care există elemente care generează un potențial conflict de interese, persoanele prevăzute la art. 10 alin. (1) au obligația sesizării acestuia în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046.

Confirmarea existenței elementelor care generează un potențial conflict de interese și măsurile preventive aplicate ca urmare a sesizării de la alin. (1) se realizează conform prevederilor art. 61 alin. (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046.

În cazul în care există elemente care generează un potențial conflict de interese, persoanele prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. a) au obligația sesizării acestuia organismului care a externalizat activitatea.

În cazul în care există elemente care generează un potențial conflict de interese, persoanele prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b) au obligația sesizării acestuia autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Confirmarea/Infirmarea elementelor care generează un potențial conflict de interese în situațiile prevăzute la alin. (3) se realizează în scris de către organismul care a externalizat activitatea.

În desfășurarea activităților de evaluare/selecție/aprobare proiecte/verificare/autorizare/plată/control/certificare/audit, persoanele prevăzute la art. 10 alin. (1) și (2) sunt obligate să depună o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 61 alin. 3 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1

În cazul confirmării existenței elementelor care generează un potențial conflict de interese se aplică prevederile art. 61 alin. (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046.

În aplicarea art. 10 , persoanele fizice sau juridice care participă în procesul de evaluare/selecție/aprobare a cererilor de finanțare nu pot fi solicitanți și/sau nu pot acorda servicii de consultanță unui solicitant.

În cazul în care autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene solicită completări ale documentației depuse în vederea verificării/evaluării, această activitate nu are caracter de consultanță.

În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) , autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene exclud solicitantul din procedura de selecție.

În aplicarea art. 10 , persoanele fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de evaluare/selecție/aprobare a cererilor de finanțare au obligația de a se abține pentru o perioadă de 12 luni de la semnarea contractului de finanțare, de la orice raporturi de muncă cu un solicitant pe care l-a verificat, respectiv de la încheierea vreunui contract cu acesta, după caz.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să solicite instanței anularea contractului/acordului/deciziei de finanțare care a fost încheiat/emisă cu încălcarea prevederilor alin. (1) și (4) .

În aplicarea art. 10 , nu au dreptul să participe în procesul de evaluare/selecție/aprobare a cererilor de finanțare în cadrul unei proceduri de selecție următoarele persoane

Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor care participă în procesul de control/audit al cererilor de finanțare, respectiv de verificare/autorizare/plată/control/audit, după caz, al cererilor de rambursare/plată.

În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) , autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene exclud solicitantul din procedura de selecție.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să solicite instanței anularea contractului/acordului/deciziei de finanțare încheiat/emise cu încălcarea prevederilor alin. (1) .

În cazul încălcării prevederilor alin. (2) , autoritățile cu competențe efectuează deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcție de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora.

Pe parcursul derulării achiziției, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat care nu aplică legislația în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/ concesiunilor de lucrări și servicii au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situațiile de natură să determine apariția unui conflict de interese, și anume a situației în care există legături între acționarii/asociații beneficiarului și ofertanții acestuia, între membrii comisiei de evaluare și ofertanți sau în care ofertantul câștigător deține pachetul majoritar de acțiuni în două firme participante pentru același tip de achiziție.

În sensul dispozițiilor alin. (1) , prin acționar sau asociat se înțelege persoana care exercită drepturi aferente unor acțiuni care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul social sau îi conferă deținătorului cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancționează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcție de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora.

La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziții, ofertantul este obligat să depună o declarație conform căreia nu se află în conflict de interese, așa cum este acesta definit la art. 14 .

Dacă apare o situație de conflict de interese pe perioada derulării procedurii de achiziție, ofertantul are obligația să notifice în scris, de îndată, persoana juridică care a organizat această procedură și să ia măsuri pentru înlăturarea situației respective.

Dispozițiile prezentei secțiuni se completează corespunzător cu prevederile legislației naționale referitoare la conflictul de interese.

Pentru personalul prevăzut la art. 10 alin. (1) , precum și pentru persoanele care exercită funcții/demnități prevăzute expres la art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, evaluarea conflictelor de interese se realizează de către Agenția Națională de Integritate.

În cazul depistării unor indicii de conflict de interese pentru persoanele prevăzute la alin. (2) , autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sesizează Agenția Națională de Integritate pentru declanșarea procedurii de evaluare.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să înregistreze și să transmită, în scopul investigării, în termen de 5 zile lucrătoare, structurilor de control prevăzute la art. 20 toate constatările cu implicații financiare, așa cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) lit. x) .

În cazul auditului Autorității de audit, Curții Europene de Conturi și al Comisiei Europene, obligațiile prevăzute la alin. (1) se realizează încă din stadiul de proiect al raportului de audit.

În aplicarea alin. (1) , autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene estimează impactul financiar al constatărilor, așa cum este acesta definit la art. 2 alin. (1) lit. a^3) , aferent cheltuielilor autorizate de acestea în cadrul operațiunii.

De asemenea, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația primirii, înregistrării, analizării și, după caz, transmiterii, în termen de 5 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor sesizărilor pe care le primesc direct sau prin intermediul altor instituții ale statului și care privesc programele pe care le gestionează.

Sesizarea care nu îndeplinește condițiile legate de posibilitatea identificării programului, schemei de plată, operațiunii și/sau a beneficiarului la care se referă se clasează.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include temporar în declarațiile de cheltuieli/rapoartele financiare intermediare/ rapoartele finale de program sumele autorizate de acestea, reprezentând impactul constatărilor cu implicații financiare asupra cheltuielilor incluse în declarația curentă/raportul curent, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include definitiv în declarațiile de cheltuieli/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele autorizate de acestea reprezentând impactul asupra cheltuielilor incluse în declarația curentă/raportul curent, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), al neregulilor constatate prin titlurile de creanță, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a nu include temporar în declarațiile de cheltuieli sume aferente contractelor economice/proiectelor/ cererilor de plată pentru care au fost înștiințate că a intervenit una dintre următoarele situații, oricare intervine prima

Măsurile prevăzute în partea introductivă a alin. (3) se iau la nivelul care este menționat în documentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-d) sau, în lipsa informațiilor care permit identificarea nivelului afectat, pe baza estimărilor realizate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Pentru programele finanțate din instrumente structurale, Fondul European pentru Pescuit, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Garantare Agricolă și din fonduri aferente Instrumentului de asistență pentru preaderare, aferente perioadei de programare 2007-2013, autoritatea de certificare are obligația de a nu include în aplicațiile de plată

Autoritatea de certificare/Organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele autorizate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, reprezentând impactul constatărilor cu implicații financiare asupra cheltuielilor incluse în aplicația de plată curentă, estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2), cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.

Autoritatea de certificare/Organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând diferența între impactul estimat conform prevederilor art. 18 alin. (1^2) asupra cheltuielilor din aplicația de plată curentă și impactul asupra cheltuielilor din aplicația de plată curentă a constatărilor cu implicații financiare, cuantificat în: a) proiectul raportului de audit, în cazul auditului Autorității de audit

Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include definitiv în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând impactul asupra cheltuielilor incluse în aplicația de plată curentă, al neregulilor stabilite prin titlurile de creanță aferente constatărilor cu implicații financiare, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene/donatorului public internațional prevăd altfel.

În elaborarea aplicațiilor de plată, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a aplica mecanismul retragerilor prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. p) .

Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include definitiv în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sumele reprezentând diferența între impactul constatărilor cu implicații financiare, cuantificat în: a) raportul final, în cazul auditului Autorității de audit

La solicitarea oficială a Comisiei Europene, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă poate, pe baza informațiilor primite de la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, să excludă temporar cheltuieli din aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program, pentru care există motive care pun la îndoială eligibilitatea acestora.

Autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are obligația de a nu include temporar în aplicațiile de plată/rapoartele financiare intermediare/rapoartele finale de program sume aferente contractelor economice/ proiectelor/cererilor de rambursare/cererilor de plată pentru care au fost înștiințate că a intervenit una dintre următoarele situații, oricare intervine prima

Măsurile prevăzute în partea introductivă a alin. (12) se iau la nivelul care este menționat în documentele prevăzute la alin. (12) lit. a)-d) , sau, în lipsa informațiilor care permit identificarea nivelului afectat, pe baza estimărilor realizate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

În elaborarea declarației anuale a conturilor, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă are următoarele obligații

La solicitarea oficială a Comisiei Europene, autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă poate, pe baza informațiilor primite de la autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, să excludă temporar din declarația anuală a conturilor cheltuieli aferente anului contabil respectiv, pentru care există motive care pun la îndoială eligibilitatea acestora.

Autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene și autoritatea de certificare/organismul care îndeplinește funcția contabilă efectuează regularizarea financiară a sumelor pentru care aplică măsuri cu caracter temporar.

Sumele retrase/excluse de autoritatea de certificare/ organismul care îndeplinește funcția contabilă se returnează autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Caracterul definitiv al măsurilor luate în baza unui titlu de creanță conform prezentului articol poate fi anulat prin decizie definitivă a unei instanțe judecătorești, pronunțată pe fondul cauzei și care anulează respectivul titlu de creanță.

În mod excepțional, caracterul definitiv al măsurilor de la alin. (10) lit. a) și alin (14) lit. d) poate fi anulat ca urmare a evaluării Autorității de audit a măsurilor întreprinse pentru implementarea recomandărilor formulate anterior prin rapoarte finale de audit.

Caracterul definitiv al măsurilor luate în baza unui titlu de creanță conform prezentului articol poate fi anulat prin admiterea totală sau parțială, de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, a contestației administrative a respectivului titlu de creanță. În cazul titlurilor de creanță provenite din constatări din rapoartele de audit emise de către Autoritatea de audit/CE/ECA/donatorul public internațional, caracterul definitiv poate fi anulat ca urmare a evaluării auditorilor a măsurilor întreprinse pentru implementarea recomandărilor formulate anterior prin rapoarte finale de audit.

În elaborarea aplicațiilor de plată sau a declarației anuale a conturilor, autoritatea de certificare are obligația de a exclude definitiv, la propunerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, suma necesară în vederea reducerii la nivelul de materialitate a ratei de eroare totală reziduală calculată de către Autoritatea de audit, cu luarea în considerare a prevederilor art. 57^1 .

Cu excepția programelor de cooperare teritorială europeană pentru care se vor aplica regulile specifice acestor programe, pentru perioada de programare 2021-2027, în elaborarea declarației anuale a conturilor, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și organismul care îndeplinește funcția contabilă au obligația de a exclude definitiv, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (6) lit. (c) din Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare, suma necesară, în vederea reducerii ratei de eroare totală reziduală până la cel mult 2%, stabilită prin raportul de audit emis de Autoritatea de audit.

În aplicarea alin. (21^1) , excluderea definitivă a sumelor necesare pentru reducerea ratei de eroare totală reziduală se realizează până la transmiterea pachetului de asigurare, în condițiile art. 98 din Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care în rapoartele de audit de operațiuni emise de Autoritatea de audit sunt constatate erori cu caracter sistemic, care au un potențial impact asupra cheltuielilor neauditate și care rezultă din situații similare, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația identificării situațiilor susceptibile să conțină o eroare de același tip, precum cea detectată, și obligația de reverificare în scopul întocmirii de titluri de creanță individualizate la nivel de beneficiar, în vederea creării premiselor ca rata de eroare reziduală să nu fie peste pragul de materialitate, respectiv să nu fie mai mare de 2%.

Sumele prevăzute la alin. (21^1) care au fost excluse definitiv în vederea admisibilității conturilor în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (5) din Regulamentul (UE) 2021/1.060, cu modificările și completările ulterioare, rămân cheltuială definitivă a bugetului de stat, prin bugetul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Ulterior transmiterii declarației anuale a conturilor, suma exclusă conform alin. (21^1) se ajustează, la solicitarea Comisiei Europene/Curții de Conturi Europene, în aplicațiile de plată, cu valoarea stabilită împreună cu autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene și Autoritatea de audit.

În aplicarea prevederilor prezentului articol rămân cheltuială definitivă a bugetului de stat, prin bugetul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, sumele care la închiderea programului operațional se regăsesc în una dintre categoriile de mai jos

Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora.

Prin excepție de la prevederile alin. (1)

Ca urmare a finalizării investigațiilor efectuate de către structura de control prevăzută la alin. (2) lit. d) pct. 1 și 2 , autoritatea de certificare decide, după caz

Formatul standard al deciziei de neeligibilitate prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. z^1) se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene este incompatibilă în ceea ce privește constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, în situațiile în care

Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene pot delega activități de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare organismelor intermediare care funcționează în cadrul unei instituții publice.

Structura de control organizată în instituția publică în care funcționează organismul intermediar nu este competentă în constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, în situațiile în care

Pentru situațiile prevăzute la alin. (5) , activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se efectuează de către structurile de control prevăzute la alin. (1) .

Abrogat.

Indiferent de modul de organizare a structurilor/echipelor de control, membrilor acestora li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 10-12 .

Personalul cu atribuții de control, care activează în cadrul structurilor de control prevăzute la alin. (1) , (2) și (5) , precum și personalul cu atribuții în soluționarea contestațiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții

Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se desfășoară de către structurile/echipele de control prevăzute la art. 20 .

În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea de către structura de control competentă conform prevederilor art. 20 a oricărei solicitări ca urmare a aplicării prevederilor art. 18 , aceasta are obligația organizării activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Fac excepție de la prevederile alin. (2) actele de control emise de DLAF, rapoartele de inspecție emise de OLAF și documentele de constatare emise de Autoritatea de Audit pentru care este aplicabilă procedura prevăzută la alin. (25) și (26) .

Constatărilor cu implicații financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/ donatorului public internațional, precum și celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de audit li se aplică cu prioritate prevederile alin. (2) încă din stadiul de proiect al actului de control/raportului de audit.

În vederea constatării neregulilor și stabilirii creanțelor bugetare, conducerea instituției publice în cadrul căreia funcționează structura de control în situațiile de excepție/derogare prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. d) și, după caz, la art. 20 alin. (4) , respectiv conducerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în celelalte situații, aprobă

În cazul în care sunt necesare activități de verificare la fața locului, echipa nominalizată va notifica structura supusă verificării cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data declanșării acțiunii, precizându-se scopul și durata acesteia.

Se exceptează de la prevederile alin. (6) cazurile în care notificarea ar putea prejudicia obiectul verificărilor.

Structurile verificate au obligația de a prezenta la termenele stabilite toate datele și documentele solicitate, necesare pentru realizarea controlului, precum și de a acorda tot sprijinul necesar pentru desfășurarea activității de verificare în bune condiții.

Pe parcursul verificărilor, echipa de control împuternicită are acces, pentru realizarea obiectivelor verificării, la toate datele și documentele, în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spații folosite în scopuri economice, care au legătură cu obiectivele proiectului.

Membrii echipei de control pot solicita de la structurile supuse verificărilor date, informații, precum și copii, certificate pentru conformitate, ale documentelor care au exclusiv legătură cu proiectul verificat, iar acestea au obligația de a le pune la dispoziție la data solicitată.

Pe parcursul activităților de constatare, structura verificată are dreptul să își exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare.

Pentru bunurile, serviciile și lucrările executate, rezultate din activitățile și operațiunile financiare care fac obiectul verificărilor, structurile de control prevăzute la art. 20 pot solicita persoanelor fizice/juridice autorizate efectuarea de expertize de specialitate în condițiile legii.

Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces- verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, în situațiile în care se identifică creanțe bugetare de recuperat aferente neregulii constatate.

În situația în care în urma verificărilor suspiciunea nu se confirmă sau se confirmă fără impact financiar, se va emite un raport de control/o notă de închidere a suspiciunii de neregulă. Modelul raportului de control/notei de închidere se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.

Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Fac excepție de la prevederile alin. (14) și (15) titlurile de creanță care sunt întocmite pentru beneficiarii subvențiilor sau ajutoarelor care sunt finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora derulate de APIA.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se aprobă de conducerea instituției publice în cadrul căreia funcționează structura de control, respectiv conducerea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene - dacă structura de control este organizată în cadrul acesteia.

Modelul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

Se exceptează de la aplicarea prevederilor alin. (1)-(16) și ale art. 58 și 59 erorile de calcul/scriere care se rectifică de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau autoritățile de certificare, din proprie inițiativă.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe.

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare trebuie să conțină următoarele elemente: denumirea autorității emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanței bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele și semnătura conducătorului autorității emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și autoritatea la care se depune contestația, mențiuni privind punctul de vedere al debitorului și poziția exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) și (15) .

Creanțele bugetare stabilite în euro se înscriu în titlurile de creanță și în lei, utilizându-se cursul de referință comunicat de Banca Națională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanță.

Termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/notelor de constatare este de 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) , cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26) .

În cazul în care activitatea de verificare vizează întreaga perioadă în care, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, pot fi luate măsuri de recuperare a creanțelor, termenul de finalizare a activității de verificare prevăzut la alin. (23) poate fi prelungit cu aprobarea șefului autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, strict cu perioada necesară pentru verificările suplimentare, cu maximum 90 de zile.

Organizarea și efectuarea verificărilor necesare stabilirii existenței creanței bugetare rezultate din nereguli și, dacă este cazul, emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din actele de control ale DLAF, respectiv din rapoartele de inspecție emise de OLAF, se efectuează în termen de maximum 60 de zile de la data sesizării structurii de control potrivit art. 18 alin. (1) .

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se emite în termen de 60 de zile de la data comunicării documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit, conform regulamentului prevăzut la art. 24 .

Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi suspendată în cazul în care executarea actului administrativ în baza căruia se exercită a fost suspendată în condițiile prevăzute de lege.

Titlul de creanță poate fi anulat de către autoritatea emitentă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Anularea titlului de creanță atrage anularea actelor subsecvente, în mod corespunzător.

În situația în care structurile de control prevăzute la art. 20 constată nereguli de sistem sau deficiențe ale sistemelor de management și control potențial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicații de ordin financiar, acestea au obligația întocmirii de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar și operațiune, după reverificarea fiecărui caz dintre cele care este posibil să fi fost afectate de această neregulă, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21 . Dacă însă aceste nereguli sunt rezultatul aplicării de către beneficiar a unor prevederi cuprinse în normele metodologice de punere în aplicare a unei legi sau a unei ordonanțe de urgență care sunt în neconcordanță cu prevederile legii sau ale ordonanței de urgență pe care aceste norme metodologice de punere în aplicare o aplică sau dacă aceste nereguli rezultă din necorelarea prevederilor legislației naționale cu reglementările comunitare, neconcordanțele sau necorelările fiind constatate de către autorități ale statului abilitate în acest sens, beneficiarul nu va putea fi sancționat în niciun fel pentru acestea.

Termenul maxim de efectuare a activităților prevăzute la alin. (1) este de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a reverificării.

În cazuri justificate, termenul de finalizare a activității de reverificare prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit în mod corespunzător, dar nu mai mult de 90 de zile.

În cazul în care se constată nereguli determinate de abaterile prevăzute în anexe, în aplicarea de către beneficiari a prevederilor în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, în raport fie cu reglementările naționale aplicabile în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, fie cu reglementările europene aferente programelor cărora le sunt aplicabile alte prevederi decât cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006 , cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016 , cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 100/2016 , cu modificările și completările ulterioare, fie cu procedurile specifice/ instrucțiunile de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, se emit note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21 .

Valoarea creanței bugetare se determină prin aplicarea de corecții financiare ale căror rate sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Pentru abaterile de la aplicarea prevederilor în domeniul achizițiilor publice/achizițiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, care nu au un impact financiar, nu se aplică corecții financiare.

În cazul în care, pentru aceeași procedură de achiziție sau pentru același contract, se constată mai multe nereguli, ratele de corecție financiară nu se cumulează, fiind aplicabilă exclusiv rata cea mai mare a corecției financiare.

Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexe, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică corecții financiare, în concordanță cu principiul proporționalității sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexe.

În cazul în care se constată o neregulă în domeniul achizițiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări și servicii, determinată de o necorelare legislativă între legislația națională și cea europeană

Prevederile lit. a) nu se aplică procedurilor de achiziție derulate de către partenerii din alte state din cadrul proiectelor finanțate prin programele de cooperare teritorială europeană.

În aplicarea prevederilor alin. (4) și alin. (6) lit. a) , dacă corecția financiară aferentă necorelării legislative reprezintă corecția maximă pentru contractul respectiv, diferența între aceasta și cea mai mare corecție aplicabilă pentru nereguli stabilite în sarcina beneficiarului se suportă, conform prevederilor legale aplicabile, din sume alocate în bugetul ordonatorilor principali de credite în cadrul cărora funcționează autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, în bugetul ministerului finanțelor pentru programele operaționale regionale 2021-2027.

Până la emiterea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, ca măsură tranzitorie, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene poate plăti/rambursa beneficiarilor sumele solicitate, potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) .

În aplicarea prevederilor alin. (1) , autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică, în mod preventiv, reducerea procentuală maximă aferentă abaterii în aplicarea reglementărilor privind achizițiile publice/achizițiile sectoriale/concesiunile de lucrări și servicii, stabilită potrivit prevederilor anexelor.

Regularizarea sumelor reținute potrivit prevederilor alin. (2) se face ulterior emiterii notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, cu aplicarea prevederilor art. 38 .

Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, autoritatea cu atribuții ia cunoștință despre alte acte sau fapte necunoscute la data efectuării verificărilor sau Autoritatea de audit, prin raportul final, își menține recomandările sau autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a delegat activitatea de constatare, ajunge la concluzia că organismul intermediar nu și-a îndeplinit în mod corespunzător funcția delegată.

În condițiile alin. (1) se poate emite un alt titlu de creanță ori, după caz, un act de îndreptare a titlului de creanță, pentru eventuale diferențe necesare pentru stabilirea corectă a prejudiciului.

Formatul standard al actului de îndreptare a titlului de creanță este stabilit în normele metodologice.

Titlul de creanță poate fi anulat prin decizia autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, în situația în care în raportul final de audit emis de Autoritatea de audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern, respectiv în raportul final de verificare emis de Autoritatea de Certificare și Plată, se renunță la recomandările formulate în proiectul raportului de audit sau raportul de verificare.

Formatul standard al deciziei de anulare a titlului de creanță este prevăzut în normele metodologice.

Obiectul activității de stabilire a creanțelor bugetare îl constituie individualizarea obligației de plată sub forma unui titlu de creanță și a persoanelor fizice sau juridice debitoare, ca urmare a nerespectării legalității, conformității și regularității obținerii și utilizării fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Persoanele fizice pot fi individualizate ca debitoare numai în situația în care au calitatea de beneficiar de fonduri europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora.

Autoritatea emitentă a titlului de creanță are obligația să verifice faptul că informațiile privind debitorul sunt corecte și să se asigure că respectiva creanță bugetară

Creanțele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate conform contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile europene și fondurile publice naționale aferente acestora, înscrise în titlul de creanță prevăzut la art. 21 alin. (20) , se stabilesc în lei sau în moneda utilizată pentru efectuarea plăților în cadrul contractului, acordului, deciziei sau ordinului de finanțare, cu specificarea echivalentului în lei, utilizându-se cursul de referință comunicat de Banca Națională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanță.

Titlul de creanță se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

Împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație în condițiile și termenele stabilite de prezenta ordonanță de urgență.

În cazul fondurilor aferente politicii de coeziune ale Uniunii Europene și Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și fondurilor aferente domeniului afaceri interne, titlurile de creanță, contestațiile administrative formulate împotriva acestora și deciziile de soluționare a contestațiilor, emise în format electronic, cu semnătură electronică calificată conform prevederilor legale în vigoare, se comunică prin funcționalitățile disponibile ale sistemului informatic sau prin alte funcționalități disponibile la nivelul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene, precum și al beneficiarilor.

Structurile de control prevăzute la art. 20 , care sunt organizate în afara autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, au obligația transmiterii titlurilor de creanță pe care le-au emis autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene care gestionează programul pentru care s-a emis acest titlu, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestuia.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pentru programele de cooperare teritorială pentru perioada de programare 2007-2013, 2014-2020 și 2021-2027 creanțele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate potrivit contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile europene și fondurile publice naționale aferente acestora, înscrise în titlul de creanță prevăzut la art. 21 alin. (20) , se stabilesc în lei sau în moneda utilizată pentru efectuarea plăților în cadrul contractului/acordului/deciziei/ ordinului de finanțare, cu specificarea echivalentului în lei, calculat pe baza cursului de referință, potrivit regulilor specifice programelor de cooperare teritorială cu privire la autorizarea cheltuielilor eligibile.

În cazul declanșării procedurii insolvenței beneficiarului pe parcursul derulării contractului de finanțare, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să se înscrie la masa credală cu titlurile de creanță emise anterior intrării în insolvență, în termenele și condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare. În situația în care debitul înscris în titlul executoriu a fost recuperat parțial, înscrierea la masa credală se face cu cuantumul sumelor rămase de recuperat.

În scopul înscrierii la masa credală, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a finaliza activitatea de constatare inițiată anterior intrării în insolvență a beneficiarului.