LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (**republicată**) (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească (actualizată până la data de 1 iulie 2003*)

Autoritatea judecătorească se compune din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuțiile proprii prevăzute de Constituție și de lege. Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și de celelalte legi ale tarii.

Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Instanțele judecătorești infaptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecații. Instanțele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o alta competența. Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apara ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Nimeni nu este mai presus de lege. Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială.

Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.

Procedura judiciară se desfășoară în limba română. Cetățenii aparținând minorităților naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștința de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanța și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

Asistența juridică internationala se solicita sau se acordă de instanțele de judecată și Ministerul Public în condițiile prevăzute de lege și de convențiile internaționale la care România este parte.

Hotărârile instanțelor judecătorești se pronunța în numele legii și se executa în numele Președintelui României.

Instanțele judecătorești sunt

Organizarea și funcționarea Curții Supreme de Justiție și a instanțelor militare sunt reglementate prin lege.

Fiecare judecătorie, tribunal și curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanțele sunt conduse de câte un președinte, care exercită și atribuții de administrație. Președinții tribunalelor și ai curților de apel sunt ajutați în îndeplinirea atribuțiilor de 1-3 vicepreședinți. Ministrul justiției stabilește tribunalele și curțile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreședinți, precum și judecătoriile la care președinții sunt ajutați de câte un vicepreședinte. Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii și regulamentelor, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată.

Tribunalele și curțile de apel pot avea doua sau mai multe secții. Numărul secțiilor curților de apel, tribunalelor, precum și secțiile judecătoriilor se stabilesc de ministrul justiției, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecații. Ministrul justiției stabilește instanțele la care funcționează secții maritime și fluviale, precum și secții pentru conflicte de muncă și litigii de muncă ori de asigurări sociale, în raport cu volumul de activitate și cu natura cauzelor deduse judecații.

Secțiile curților de apel și ale tribunalelor, precum și secțiile judecătoriilor sunt conduse de câte un președinte de secție. Președintele instanței repartizează judecătorii pe secții.

Președinții instanțelor sau, după caz, președinții de secții constituie complete de judecată. La instanțele cu volum mic de cauze privind conflictele de muncă și litigiile de muncă, precum și de asigurări sociale, la care nu funcționează astfel de secții, pentru judecarea acestor cauze se constituie complete specializate. Complete specializate se pot constitui și pentru judecarea cauzelor în alte materii. Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnați de președintele instanței de judecată.

Completul de judecată este prezidat de președintele sau vicepreședintele instanței ori de președintele secției, atunci când aceștia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției.

Consiliul Superior al Magistraturii și ministrul justiției veghează la respectarea independenței justiției. Ministrul justiției răspunde de buna organizare și funcționare a justiției ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curțile de apel, ministrul justiției este informat cu privire la funcționarea instanțelor și la abaterile de natura sa compromita calitatea activității, aplicarea legilor și a regulamentelor în circumscripțiile curților de apel. Președinții și vicepreședinții instanțelor verifica organizarea și calitatea serviciului, respectarea legilor și a regulamentelor în cadrul instituției pe care o conduc și al instanțelor din circumscripția acesteia. Președinții curților de apel își exercită aceasta atribuție și prin judecătorii inspectori din cadrul curții. În nici o împrejurare verificările efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfășurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuție a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuțiilor date prin lege ministrului justiției cu privire la căile judiciare de atac.

Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București. Numărul și localitățile de reședința ale judecătoriilor sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege. În fiecare județ, circumscripțiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Judecătoriile judeca toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.

Ministrul justiției poate dispune ca, în municipiul București, unele categorii de procese sau cereri să fie soluționate numai de anumite judecătorii, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege.

În fiecare județ funcționează un tribunal cu sediul în localitatea de reședința a județului. În municipiul București funcționează, de asemenea, un tribunal. Sediul Tribunalului Ilfov este în localitatea Buftea.

Tribunalele judeca, în prima instanța, procesele și cererile date prin lege în competența lor. Tribunalele, ca instanțe de apel, judeca apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în prima instanța. Tribunalele, ca instanțe de recurs, judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.