LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în principal, prin: a) informarea și consilierea profesională

Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se poate realiza de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și prin promovarea unor programe speciale în parteneriat cu alte persoane juridice de drept public sau privat.

Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se poate realiza de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și prin acordarea măsurilor pe piața muncii de natura serviciilor și alocațiilor financiare personalizate care reprezintă acțiuni eligibile conform prevederilor legale și sunt prevăzute a se acorda prin proiectele derulate în cadrul programelor operaționale finanțate din instrumente structurale sau prin programele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru care se solicită o contribuție financiară din partea Fondului European de Ajustare la Globalizare în condițiile reglementărilor europene specifice.

Măsurile care vizează creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) , se pot realiza și contra cost de către furnizori de servicii din sectorul public sau privat acreditați și/sau autorizați în condițiile legii

Informarea și consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă, care au ca scop

Serviciile prevăzute la alin. (1) se realizează în cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, iar serviciile prevăzute la alin. (1) lit. a) , c)-e) se pot realiza și de furnizori de servicii din sectorul public sau privat acreditați.

Persoanele cărora le-a fost stabilit nivelul de ocupabilitate greu și foarte greu ca urmare a profilării pot beneficia de serviciile prevăzute la alin. (1) lit. e) după încadrarea în muncă pe o perioadă de maximum 3 luni, cu acordul angajatorului.

Procedura de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Agențiile pentru ocuparea forței de muncă încheie, în scris, cu fiecare șomer de lungă durată înregistrat, care nu poate beneficia de Garanția pentru Tineret, un acord de integrare în muncă, într-un termen ce nu va depăși 18 luni de la data înregistrării ca șomer.

Procedura privind punerea în aplicare a prevederilor alin. (5) , precum și modelul acordului de integrare în muncă se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.

Agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a identifica locurile de muncă vacante la angajatori și a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

Serviciile de mediere pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă se acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă și constau în: a) informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă

În vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă, agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere.

Procedura de elaborare, conținutul și monitorizarea planului individual de mediere vor fi stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Pentru șomerii care beneficiază de indemnizații de șomaj, în condițiile prevăzute de prezenta lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrați, este obligatorie.

Șomerii care nu beneficiază de indemnizații de șomaj trebuie să depună o cerere la agențiile pentru ocuparea forței de muncă pentru a fi luați în evidență în vederea medierii.

De servicii de mediere gratuite beneficiază, la cerere, și persoanele prevăzute la art. 16 lit. c)-f) .

Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le asigure creșterea și diversificarea competentelor profesionale în scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii.

Programele de formare profesională asigura, conform legii, inițierea, calificarea, recalificarea, perfecționarea și specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face ținându-se seama de cerințele de moment și de perspectiva ale pieței muncii și în concordanță cu opțiunile și aptitudinile individuale ale persoanelor respective.

Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practică și specializare, precum și alte forme, în condițiile legii.

Accesul la programele de formare profesională se face în urma activității de informare și consiliere profesională sau de mediere.

Programele de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se organizează în mod distinct pe niveluri de pregătire și specializări, precum și pe categorii și grupuri de persoane.

Activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se desfășoară pe baza planului național de formare profesională elaborat anual de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Planul național de formare profesională se aprobă de Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Finanțarea activității de formare profesională se face din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în baza indicatorilor stabiliți prin planul național de formare profesională aprobat.

Persoanele prevăzute la art. 16 lit. a) , b) și d)-g) , precum și persoanele care desfășoară activități în mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare și care sunt înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă beneficiază, în mod gratuit, de servicii de formare profesională.

Serviciile de formare profesională se asigură, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, și pentru persoanele aflate în următoarele situații

Prevederile alin. (2) se aplică în cazul în care cererea este formulată în termen de 12 luni de la data reluării activității persoanelor, o singură dată pentru fiecare situație.

Persoanele private de libertate, începând cu finalul perioadei de carantină și până la ultima zi de executare a pedepsei ori a măsurii educative sau până la data la care sunt propozabile pentru liberare condiționată ori pentru înlocuirea internării cu măsura asistării zilnice, pot urma un program de formare profesională organizat de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, cheltuielile necesare formării fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Persoanele care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite și se încadrează în muncă, potrivit legii, pot beneficia în continuare, până la finalizarea programului de formare profesională început, de serviciile de formare profesională gratuite la care aveau dreptul dacă nu s-ar fi angajat.

Prin servicii de formare profesională se înțelege totalitatea drepturilor de care beneficiază persoanele prevăzute la art. 66 alin. (1) și (2) pe durata participării la o formă de pregătire profesională.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care beneficiază în mod gratuit de servicii de formare profesională, au următoarele drepturi

Pentru traseele prevăzute la alin. (2) lit. d) , pentru care nu se eliberează abonamente, persoanele au dreptul să beneficieze de decontarea biletelor de călătorie pe mijloacele de transport în comun.

Persoanele prevăzute la alin. (2) , care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o distanță mai mare de 50 de km de aceasta, au dreptul pe perioada cât participă la pregătirea profesională să beneficieze de cazare și de o sumă de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariații instituțiilor publice și regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului.

Persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (3) nu pot beneficia de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire.

Procedurile privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pe durata participării la o formă de pregătire profesională se elaborează de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj, cu excepția acelora care participă la programe de formare profesională organizate în condițiile legii, a căror finanțare este asigurată din asistența financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european și Fondului de coeziune, pe perioada în care participă la aceste programe de formare profesională, în condițiile în care, anterior includerii în cadrul acestor programe de formare profesională, nu au fost cuprinse în serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă, sunt obligate să participe la programele de formare profesională oferite și organizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, precum și la examenul de absolvire a acestora.

Persoanele prevăzute la art. 66 alin. (1) pot beneficia de servicii de formare profesională gratuite, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă.

Drepturile prevăzute la alin. (2) și (3) se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă este coordonată la nivel național de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează de agențiile pentru ocuparea forței de muncă prin centrele de formare profesională din subordinea acestora și prin centrele regionale pentru formarea profesională a adulților ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și prin furnizori de servicii de formare profesională, din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii.

Modul de organizare și funcționare al centrelor regionale pentru formarea profesională a adulților se aprobă prin hotărârea consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă de punere în aplicare a hotărârii consiliului de administrație se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cursurile de calificare, recalificare, perfecționare și specializare se organizează pentru ocupații, meserii și profesii definite și cuprinse în Clasificarea ocupațiilor din România.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și furnizorii de servicii de formare profesională autorizați pot organiza cursuri de calificare, recalificare, perfecționare și specializare și pentru ocupații sau meserii neincluse încă în Clasificarea ocupațiilor din România, numai după ce au obținut avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se desfășoară având la bază standardele ocupaționale recunoscute la nivel național, respectiv standardele de pregătire profesională, aprobate potrivit legii.

Dacă pentru anumite ocupații sau meserii nu există standarde ocupaționale recunoscute la nivel național, respectiv standardele de pregătire profesională, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă poate solicita unor persoane juridice de drept public sau privat proiecte de standarde ocupaționale ori de pregătire profesională, care vor fi aprobate potrivit legii.

În vederea certificării competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, persoanele prevăzute la art. 66 alin. (1) , înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, pot beneficia, în mod gratuit, de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, a căror finanțare se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă.

Accesul la serviciile gratuite de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, acordate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, se face în urma activității de informare și consiliere profesională sau de mediere, în situația în care, în cadrul acestor activități, se constată că persoanele nu dețin certificat de competențe profesionale, calificare sau absolvire pentru unitățile de competențe, ocupația ori calificarea pentru care se asigură gratuit evaluarea competențelor profesionale și nu au eventuale restricții medicale cu privire la acestea.

Pot intra, în mod gratuit, în procesul de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale propriu-zis numai persoanele care obțin recomandarea evaluatorului de competențe profesionale.

Persoanele care nu obțin recomandarea prevăzută la alin. (3) și decid să intre în procesul de evaluare propriu-zis pentru unitățile de competență pentru care nu au obținut această recomandare suportă contravaloarea acestuia.

Persoanele care nu obțin recomandarea prevăzută la alin. (3) beneficiază gratuit de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, a căror finanțare se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, până în ziua următoare datei întocmirii de către evaluator a recomandării de a nu intra în procesul de evaluare propriu-zis.

Prin servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale se înțelege totalitatea drepturilor de care beneficiază persoanele prevăzute la art. 66 alin. (1) pe durata participării la procesul de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, inclusiv pe perioada de analiză a propriei performanțe profesionale, în raport cu conținutul standardului ocupațional sau standardului de pregătire profesională, în care este asistat de către evaluatorul de competențe profesionale, potrivit prevederilor legale.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, ce beneficiază, în mod gratuit, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, au următoarele drepturi

Pentru traseele prevăzute la alin. (2) lit. d) , pentru care nu se eliberează abonamente, persoanele au dreptul să beneficieze de decontarea biletelor de călătorie pe mijloacele de transport în comun.

Persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (2) lit. e) nu pot beneficia de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de evaluare.

Drepturile prevăzute la alin. (2) se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii.

Persoanele care beneficiază, în mod gratuit, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale au obligația de a nu refuza, din motive imputabile, locul de muncă oferit de agenția pentru ocuparea forței de muncă, corespunzător competențelor profesionale certificate, și de a nu întrerupe procesul de evaluare și certificare a competențelor profesionale.

În situația în care persoanele care beneficiază, în mod gratuit, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de servicii de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale refuză, din motive imputabile, locul de muncă oferit de agenția pentru ocuparea forței de muncă, corespunzător competențelor profesionale certificate, sau întrerup procesul de evaluare și certificare a competențelor profesionale propriu-zis, inclusiv activitățile care se derulează potrivit prevederilor legale anterior intrării în acest proces de evaluare, din motive imputabile, au obligația să restituie toate cheltuielile efectuate pentru serviciile de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, a căror finanțare s-a asigurat din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Activitatea de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale pentru persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă, înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, este coordonată, la nivel național, de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Finanțarea serviciilor de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale pentru persoanele înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, care beneficiază în mod gratuit de aceste servicii, precum și a activității de elaborare, actualizare și aprobare a instrumentelor specifice de evaluare și certificare a competențelor dobândite pe alte căi decât cele formale, potrivit legii, necesare Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, se face din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Procedurile privind modul de acordare a drepturilor de care beneficiază persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, pe durata participării la procesul de evaluare și certificare a competențelor profesionale, dobândite pe alte căi decât cele formale se elaborează de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, se realizează de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, prin: a) centrele de formare profesională din subordinea acestora care sunt autorizate ca centre de evaluare

Evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare numai pentru ocupațiile sau calificările pentru care sunt autorizate, potrivit legii, centre de evaluare și certificare a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale

Consultanța și asistența pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în căutarea unui loc de muncă, sub formă de servicii juridice, de marketing, financiare, metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de consultanță.

Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi realizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau, după caz, de firme private, organizații profesionale, fundații și asociații specializate în aceste domenii, cu care agențiile încheie contracte în condițiile legii.

Serviciile prevăzute la alin. (1) se acordă gratuit

Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) , cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizația de șomaj, potrivit legii, și care se angajează cu normă întreagă, conform prevederilor legale în vigoare, și, ca urmare a angajării, le încetează plata indemnizației de șomaj, beneficiază, din momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să primească indemnizația de șomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de șomaj, stabilită și, după caz, reactualizată conform legii.

Nu beneficiază de prevederile alin. (1) persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani, precum și persoanele pentru care plata indemnizației de șomaj a fost suspendată potrivit art. 45 alin. (1) lit. c) , iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata indemnizației de șomaj încetează potrivit art. 44 lit. a) .

Persoanele prevăzute la art. 72 beneficiază de această sumă și în situația în care, în perioada pentru care au dreptul la indemnizația de șomaj, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la primul angajator și se încadrează, cu normă întreagă, în termen de 30 de zile, la un alt angajator.

Suma plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantumul stabilit la art. 72 , se acordă pentru situația prevăzută la alin. (1) până la sfârșitul perioadei pentru care persoana era îndreptățită să primească indemnizația de șomaj.

Absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenții școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o primă de inserție egală cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării.

Prima de inserție stabilită în cuantumul prevăzut la alin. (1) se acordă în două tranșe, astfel

Nu beneficiază de prevederile alin. (1)

Persoanele care beneficiază de prima de inserție prevăzută la alin. (1) au dreptul la menținerea primei acordate și în situația în care, în perioada de 12 luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la primul angajator și se încadrează, în termen de 30 de zile, la un alt angajator, în condițiile în care încadrarea în muncă la cel de-al doilea angajator se realizează în aceleași condiții, respectiv cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni.

Șomerii înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă de cel puțin 30 de zile, care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 3 luni, ulterior datei înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, beneficiază de o primă de activare în valoare de 1.000 lei, neimpozabilă.

Prima de activare stabilită în cuantumul prevăzut la alin. (1) se acordă în două tranșe, astfel

Nu beneficiază de prevederile alin. (1) persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimele 12 luni.

Persoanele care beneficiază de prima de activare au dreptul la menținerea acesteia și în situația în care, în perioada de 3 luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la primul angajator și se încadrează, în termen de 30 de zile, la un alt angajator, în aceleași condiții.

Prima de activare nu se cumulează cu prima de inserție și cu prima de instalare, prevăzute la art. 73^1 alin. (1) , respectiv la art. 75 .

Prima de activare se poate cumula cu prima de încadrare prevăzută la art. 74 .

Persoanele înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanță mai mare de 15 km de localitatea în care își au domiciliul sau reședința, pot beneficia de o primă de încadrare, neimpozabilă.

Cuantumul primei prevăzute la alin. (1) se calculează la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă.

Prima de încadrare prevăzută la alin. (1) se acordă pe o perioadă de 12 luni.

Persoanele înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care își au domiciliul sau reședința și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul ori își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia pot beneficia de o primă de instalare, neimpozabilă, destinată stimulării încadrării în muncă, asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reședință, și/sau pentru reîntregirea familiei, după caz.

Prima de instalare prevăzută la alin. (1) se acordă în cuantum diferențiat, astfel

În cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare prevăzute la alin. (1) , unul va primi suma prevăzută la alin. (2) lit. a) , iar celălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) și (3) , în situația în care angajatorul sau autoritățile publice locale sau centrale asigură locuință de serviciu ori suportarea cheltuielilor aferente din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice, prima de instalare se acordă în cuantum diferențiat, astfel

Prima de instalare stabilită în cuantumurile prevăzute la alin. (2) și (3) se acordă în două tranșe, astfel

Prima de instalare stabilită în cuantumul prevăzut la alin. (4) se acordă într-o singură tranșă, la data instalării.

Prima de încadrare și prima de instalare, prevăzute la art. 74 și 75 , denumite în continuare prime de mobilitate, nu se cumulează.

Primele de mobilitate prevăzute la art. 74 și 75 se acordă persoanelor care au domiciliul sau reședința ori își stabilesc noul domiciliu sau noua reședință în zonele prevăzute în Planul național de mobilitate care se aprobă și se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Prima de încadrare se acordă persoanelor prevăzute la art. 74 alin. (1) care au domiciliul sau reședința în una dintre zonele prevăzute în Planul național de mobilitate, indiferent dacă localitatea unde se încadrează în muncă este situată sau nu în zonele prevăzute în Planul național de mobilitate.

Prima de instalare se acordă persoanelor prevăzute la art. 75 care

Beneficiază de primele de mobilitate persoanele care se încadrează în muncă, cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Nu beneficiază de primele de mobilitate

Persoanele care beneficiază de primele de mobilitate au dreptul la menținerea acestora și în cazul în care, în perioada de 12 luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la angajatorul la care s-au încadrat în muncă și se încadrează în termen de 30 de zile la un alt angajator, în aceleași condiții.

Angajații au obligația de a restitui integral sumele primite potrivit dispozițiilor art. 73^1 , 74 și 75 , în situația în care raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în muncă, în temeiul următoarelor prevederi

Angajații au obligația de a restitui integral suma primită ca primă de instalare potrivit art. 75 în situația în care revin la vechiul domiciliu sau vechea reședință într-o perioadă de 12 luni de la angajare.

În situația nerespectării prevederilor alin. (1) și alin. (2) , recuperarea sumelor prevăzute la art. 73^1 , 74 și 75 se va face pe baza angajamentelor beneficiarilor, care constituie titluri executorii.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , angajații nu au obligația de a restitui sumele prevăzute la art. 73^1 alin. (1) , art. 74 și art. 75 , în situația prevăzută la art. 73^1 alin. (4) , respectiv art. 75^1 alin. (5) .

Prima de instalare se acordă și persoanelor de cetățenie română care și-au exercitat dreptul la liberă circulație a lucrătorilor în spațiul Uniunii Europene și Spațiul Economic European pe o perioadă de cel puțin 36 de luni, în cuantumurile stabilite la art. 75 alin. (2)-(4) și cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 75^1 și 76 .

Dispozițiile alin. (1) se aplică persoanelor în situația întoarcerii la domiciliul de pe teritoriul României sau la noul domiciliu ori reședință pe care îl/o stabilesc pe teritoriul României și se încadrează în muncă în localitatea de domiciliu/reședință sau în localitățile învecinate acesteia, iar localitatea respectivă se află în una dintre zonele prevăzute în Planul național de mobilitate, potrivit art. 75^1 alin. (2) .

Persoanele înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care își au domiciliul sau reședința și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia, beneficiază de o primă de relocare, neimpozabilă, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 lei.

Prima de relocare prevăzută la alin. (1) se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către acestea în situația în care sunt persoane singure sau împreună cu familiile acestora nu depășesc suma de 5.000 lei/lună.

Persoanele singure și familiile prevăzute la alin. (2) sunt definite în sensul art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 196/2016 , cu modificările și completările ulterioare.

Prin sintagma cheltuieli pentru locuire prevăzută la alin. (1) se înțelege cheltuielile necesare pentru plata chiriei și a utilităților în noul domiciliu sau noua reședință.

În situația în care angajatorul sau autoritățile administrației publice locale sau centrale asigură locuință de serviciu sau suportarea cheltuielilor aferente chiriei din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice, prima de relocare nu se acordă.

Prima de relocare stabilită în cuantumul prevăzut la alin. (1) se acordă lunar, pe o perioadă de cel mult 36 de luni, în situația în care în această perioadă sunt respectate condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) .

Prima de relocare prevăzută la art. 76^2 se acordă la cerere și nu se cumulează cu prima de activare, cu prima de încadrare sau cu prima de instalare prevăzute la art. 73^2 , la art. 74 , respectiv la art. 75 .

Beneficiază de prima de relocare persoanele care se încadrează în muncă, cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Nu beneficiază de prima de relocare

Persoanele care beneficiază de prima de relocare au dreptul la menținerea acesteia și în cazul în care, în perioada de 36 de luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la angajatorul la care s-au încadrat în muncă și se încadrează în termen de 30 de zile la un alt angajator, în aceleași condiții

Angajații au obligația de a restitui integral sumele primite potrivit dispozițiilor art. 76^2 alin. (1) , în situația în care raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în muncă, în temeiul următoarelor prevederi

Angajații au obligația de a restitui integral suma primită ca primă de relocare potrivit art. 76^2 alin. (1) în situația în care revin la vechiul domiciliu sau vechea reședință, într-o perioadă de 12 luni de la angajare.

Tinerii NEET înregistrați în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, care se încadrează pentru prima dată în muncă, cu normă întreagă și pe durată nedeterminată, potrivit legii, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o primă de stabilitate, neimpozabilă, pentru care nu se datorează contribuții sociale obligatorii, în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, acordată lunar, pe o perioadă de 24 de luni de la data încadrării în muncă, după cum urmează

Nu beneficiază de prima de stabilitate tinerii NEET care se încadrează în muncă la următoarele categorii de entități

Prima de stabilitate se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat de tinerii NEET, precum și pentru perioadele în care aceștia se află în concediu de odihnă.

Tinerii NEET care beneficiază de prima de stabilitate își mențin dreptul la această primă în situația în care, în perioada de 24 de luni de la data încadrării în muncă, le încetează raportul de muncă la primul angajator și se încadrează, într-o perioadă de maximum 60 de zile, la un alt angajator, în cazul în care încadrarea în muncă la cel de-al doilea angajator, care nu se regăsește în categoriile prevăzute la alin. (2) , se realizează în aceleași condiții, respectiv cu normă întreagă, pe durată nedeterminată. Perioada de maximum 60 de zile în care tinerii NEET nu au statut de angajat nu face parte din perioada de acordare a primei de stabilitate.

Tinerii NEET au obligația de a restitui integral sumele primite cu titlu de primă de stabilitate, în situația în care raporturile de muncă încetează, într-o perioadă mai mică de 24 de luni de la data încadrării în muncă, în temeiul următoarelor prevederi: art. 55 lit. b) , art. 61 lit. a) și art. 81 din Legea nr. 53/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

În cazul nerespectării obligației prevăzute la alin. (5) , recuperarea sumelor acordate cu titlu de primă de stabilitate se va face conform art. 47 , pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Prima de stabilitate nu se cumulează cu prima de inserție, prevăzută la art. 73^1 alin. (1) , cu prima de activare prevăzută la art. 73^2 alin. (1) , primele de mobilitate prevăzute la art. 74 și 75 și prima de relocare prevăzută la art. 76^2 .