Înapoi la Legislație

Legea nr. 76/2002 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Text consolidat la
9 martie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
170

Pe scurt

Legea nr. 76/2002: LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 9 martie 2026, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 11 din 5 martie 2026.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 9 martie 2026.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
170 articole.
Cuprins

LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 34

(1)

Șomerii prevăzuți la art. 17 alin. (1) beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții

a)

au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii

b)

nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare

c)

nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii

d)

sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

(1^1)

La stabilirea perioadei de 24 de luni, prevăzută la alin. (1) lit. a) , nu se iau în calcul

a)

perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă în care plata indemnizației se suportă de unitate, conform legii

b)

perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g)

c)

perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu și data încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h)

d)

perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j) .

(1^2)

Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parțial, stagiul de cotizare prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

(1^3)

Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă temporară, stagiul de cotizare prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește în funcție de durata fiecărei misiuni, respectiv de timpul cât persoanele se află la dispoziția agentului de muncă temporară, între misiuni.

(2)

Abrogat.

(3)

Șomerii prevăzuți la art. 17 alin. (2) beneficiază de indemnizații de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții

a)

sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul

b)

nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare

c)

nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii.

Art. 35

(1)

Pentru persoanele care au avut raporturile de muncă sau de serviciu suspendate, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă în care plata indemnizației se suportă de unitate, conform legii, stagiul minim de cotizare se realizează prin cumularea perioadei de asigurare realizate înainte de suspendare cu perioada de asigurare realizată după reluarea activității.

(2)

Pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g) și j) , stagiul minim de cotizare se realizează prin cumularea perioadelor de asigurare realizate înainte de încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu.

(3)

Pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h) , stagiul minim de cotizare se realizează prin cumularea perioadelor de asigurare realizate înainte de suspendarea raporturilor de muncă sau de serviciu.

Art. 36

(1)

Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea drepturilor de șomaj prevăzute de Legea nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, republicată, cu modificările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi se asimilează cu stagiul de cotizare.

(2)

Dovada vechimii în muncă, prevăzută la alin. (1) , se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte prevăzute de lege.

(3)

Certificarea stagiului de cotizare realizat anterior intrării în vigoare a prezentei legi se face de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Art. 37

(1)

Constituie stagiu de cotizare perioadele în care angajații sau, după caz, și angajatorii au datorat contribuții de asigurări pentru șomaj în sistemul asigurărilor pentru șomaj în România, conform legislației naționale, până la data la care aceste contribuții de asigurări pentru șomaj au fost eliminate, și în alte țări, conform legislației din țara respectivă, în condițiile stabilite prin acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, precum și perioadele în care persoanele sunt asigurate obligatoriu sau facultativ, în condițiile prezentei legi.

(2)

Drepturile cuvenite în sistemul asigurărilor pentru șomaj din România se pot transfera în țările în care asigurații își stabilesc domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte.

(3)

Indemnizațiile de șomaj aferente drepturilor prevăzute la alin. (2) pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

(4)

Indemnizațiile de șomaj cuvenite în sistemul asigurărilor pentru șomaj din România pot fi menținute în plată pe perioada în care persoana se deplasează pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European și pe teritoriul Elveției, pentru a căuta un loc de muncă în condițiile dispozițiilor referitoare la prestația de șomaj, prevăzute de reglementările Uniunii Europene cu privire la aplicarea regimurilor de securitate socială a salariaților, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Uniunii Europene sau, după caz, de reglementările europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și ale măsurilor adoptate, potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări europene.

(5)

Prestațiile de șomaj aferente drepturilor stabilite de instituțiile competente în materie de șomaj din alte state membre ale Uniunii Europene pot fi menținute în plată în România, în condițiile dispozițiilor referitoare la prestația de șomaj, prevăzute de reglementările comunitare cu privire la aplicarea regimurilor de securitate socială a salariaților, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunității Europene, precum și ale măsurilor adoptate, potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări comunitare.

Art. 37^1

(1)

La stabilirea stagiului minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii, prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) , nu se iau în considerare perioadele care reprezintă stagiu de cotizare utilizate pentru stabilirea și acordarea anterioară a unui drept la indemnizație de șomaj.

(2)

Perioadele care reprezintă stagiu de cotizare și care au fost utilizate pentru stabilirea și acordarea anterioară a unui drept la indemnizație de șomaj, prevăzute la alin. (1) , se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în funcție de care se stabilește perioada pentru care se acordă indemnizația de șomaj și cuantumul acestui drept, prevăzut la art. 39 .

Art. 38

(1)

Indemnizația de șomaj se acordă persoanelor prevăzute la art. 17 , la cerere, după caz, de la data

a)

încetării raporturilor de muncă

b)

încetării raporturilor de serviciu

c)

încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese

d)

expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajați pe bază de contract

e)

încetării calității de membru cooperator

f)

încetării contractului de asigurare pentru șomaj

g)

încetării motivului pentru care au fost pensionate

h)

încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu

i)

abrogată

l)

expirării perioadei de 60 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. a)

m)

absolvirii, pentru cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b)

n)

abrogată

(2)

Indemnizația de șomaj se acordă de la data prevăzută la alin. (1) , dacă cererea este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă în termen de 10 de zile de la această dată.

(3)

Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevăzută la alin. (1) , indemnizația de șomaj se acordă începând cu data înregistrării cererii.

(4)

Termenul de maximum 12 luni prevăzut la alin. (3) este termen de decădere din drepturi.

Art. 39

(1)

Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor prevăzuți la art. 17 alin. (1) , pe perioade stabilite diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, după cum urmează

a)

6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an

b)

9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani

c)

12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

(2)

Cuantumul indemnizației de șomaj prevăzute la alin. (1) este o sumă acordată lunar și în mod diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare, și este egal cu

a)

valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an

b)

suma prevăzută la lit. a) , la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea, asupra mediei veniturilor care constituie baza de calcul al indemnizației de șomaj pe ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare.

(2^1)

Veniturile care constituie baza de calcul al indemnizației de șomaj, prevăzute la alin. (2) lit. b) , se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi și se declară prin Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, prevăzută de Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

(3)

Cotele procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare, prevăzute la alin. (2) lit. b) , sunt

a)

3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 3 ani

b)

5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani

c)

7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 10 ani

d)

10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani.

(4)

Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru șomaj, la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare, prevăzute la alin. (2) lit. b) , se va avea în vedere venitul lunar declarat în contractul de asigurare pentru șomaj.

Art. 40

(1)

Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor prevăzuți la art. 17 alin. (2) pe o perioadă de 6 luni și este o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data stabilirii acesteia.

(2)

Indemnizația de șomaj prevăzută la alin. (1) se acordă șomerilor prevăzuți la art. 17 alin. (2) lit. a) și b) , o singură dată, pentru fiecare formă de învățământ absolvită.

Art. 41

(1)

Persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj au următoarele obligații

a)

să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă

b)

să comunice în termen de 3 zile agenției pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate orice modificare a condițiilor care au condus la acordarea drepturilor

c)

să participe la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate

d)

să caute activ un loc de muncă

e)

să înștiințeze în scris agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate apariția stării de incapacitate temporară de muncă și datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor și unitatea în care funcționează acesta, în termen de 24 de ore de la data acordării concediului medical. În situația în care apariția stării de incapacitate temporară de muncă a intervenit în zile declarate nelucrătoare sau împlinirea termenului de 24 de ore se realizează în zile declarate nelucrătoare, persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj au obligația de a înștiința agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, în prima zi lucrătoare.

(1^1)

Obligația prevăzută la alin. (1) lit. c) nu se aplică în situația în care persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj participă la programe de formare profesională, organizate în condițiile legii, a căror finanțare este asigurată din asistența financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european și Fondului de coeziune. Obligația nu se aplică pe perioada în care persoanele participă la aceste programe de formare profesională, în condițiile în care, anterior includerii în cadrul acestor programe, nu au fost cuprinse în serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă și se află în perioada de acordare a acestor servicii.

(1^2)

Persoanele prevăzute la alin. (1^1) au obligația să prezinte lunar, la data programării prevăzute la alin. (1) lit. a) , agenției pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate dovada participării lor la programe de formare profesională a căror finanțare este asigurată din asistența financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, Fondului social european și Fondului de coeziune, sau, după caz, dovada participării la examenul de absolvire a acestora. Prezentarea dovezii nu constituie refuz nejustificat potrivit art. 44 lit. d) și e) .

(1^3)

În situația în care obligația prevăzută la alin. (1^2) nu este îndeplinită, prevederile alin. (1^1) nu se aplică.

(2)

Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul beneficiarilor de indemnizații de șomaj au obligația de a anunța în termen de 3 zile agențiile pentru ocuparea forței de muncă la care aceștia au fost înregistrați.

(3)

Obligația prevăzută la alin. (2) revine și caselor teritoriale de pensii care au stabilit și au pus în plată pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizație de șomaj.

Art. 42

(1)

Nu beneficiază de indemnizație de șomaj persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

(2)

Nu beneficiază de indemnizație de șomaj absolvenții care, la data solicitării dreptului, au fost admiși sau urmează cursurile unei forme de învățământ, organizate și/sau acreditate, după caz, în condițiile legii.

(3)

Nu beneficiază de indemnizație de șomaj absolvenții licențiați ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul național de rezidențiat pe locuri sau pe posturi, în condițiile legi.

Art. 43

(1)

Indemnizația de șomaj se plătește lunar în cuantumul prevăzut la art. 39 alin. (2) , respectiv la art. 40 alin. (1) .

(2)

Pentru fracțiuni de lună indemnizația de șomaj se calculează proporțional cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă.

Art. 44

Încetarea plății indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor are loc după cum urmează

a)

la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată mai mare de 12 luni

b)

la data de întâi a lunii următoare lunii în care a realizat, din activități autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare

c)

la 90 de zile de la data emiterii autorizației de funcționare pentru a desfășura activități independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare

d)

la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncă conform pregătirii sau nivelului studiilor

e)

la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării și de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei

f)

dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depășește 12 luni

g)

la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate ori a pensiei anticipate parțiale sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă

h)

la data plecării din țară a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni

i)

la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni

j)

în cazul decesului beneficiarului

k)

la expirarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2) , (3) și (3^1)

l)

la expirarea termenelor prevăzute la art. 39 alin. (1) , respectiv la art. 40 alin. (1)

m)

la data admiterii într-o formă de învățământ, în cazul persoanelor asimilate șomerilor, prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a) și b)

n)

la data de la care își începe desfășurarea activității în funcții elective sau la data la care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului

o)

la data angajării, conform legii, pe bază de contract, în situația soldaților și gradaților voluntari

p)

la data promovării concursului național de rezidențiat pe locuri sau pe posturi, în condițiile legii

q)

de la data la care desfășoară o activitate pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare, și/sau venituri din contracte/convenții încheiate potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul civil, sau în temeiul Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau al Legii nr. 53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 45

(1)

Suspendarea plății indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor are loc după cum urmează

a)

la data la care nu și-a îndeplinit obligația prevăzută la art. 41 alin. (1) lit. a)

b)

pe perioada îndeplinirii serviciului militar activ

c)

la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă determinată de cel mult 12 luni

d)

la data obținerii autorizării pentru menținerea plății indemnizației de șomaj, la cererea persoanei care se deplasează în interiorul Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în Elveția pentru a căuta un loc de muncă și dorește să își mențină plata indemnizației de șomaj, conform prevederilor legale, pe o perioadă de maximum 3 luni sau, după caz, 6 luni, cu aprobarea agenției pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are, după caz, domiciliul sau reședința

e)

pe perioada în care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate de până la 12 luni

f)

la data pensionării pentru invaliditate

g)

pe perioada acordării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, a indemnizației de maternitate și a indemnizației pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap

h)

pe perioada incapacității temporare de muncă mai mare de 3 zile datorită accidentelor survenite în perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, a altor forme de pregătire profesională, în timpul și din cauza practicii profesionale

i)

pe perioada acordării plăților compensatorii, potrivit legii, în situația în care aceste drepturi bănești se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj

j)

la data plecării din țară pe o perioadă mai mică de 3 luni, la cererea persoanei, în situația în care plata indemnizației de șomaj nu se suspendă în condițiile lit. d)

k)

la data începerii desfășurării unei activități pentru o perioadă mai mică de 12 luni, în baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare, și/sau venituri din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil sau în temeiul Legii nr. 96/2006 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau al Legii nr. 53/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Repunerea în plată, după suspendarea în condițiile alin. (1) lit. a) , se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 60 de zile calendaristice de la data suspendării.

(3)

Repunerea în plată, după suspendarea în condițiile alin. (1) lit. b) , c) , e)-i) și k) , se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării situației care a condus la suspendare.

(3^1)

Repunerea în plată, după suspendarea în condițiile alin. (1) lit. d) , se face, după caz, astfel

a)

de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 3 luni de la data suspendării, în situația în care persoanei îi sunt incidente dispozițiile referitoare la prestația de șomaj prevăzute de reglementările Uniunii Europene cu privire la aplicarea regimurilor de securitate socială a salariaților, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Uniunii Europene, precum și măsurile adoptate, potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări europene

b)

de la data stabilită conform reglementărilor Uniunii Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și măsurilor adoptate, potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări europene, dar nu mai târziu de 3 luni de la data suspendării, în situația în care persoanei îi sunt incidente dispozițiile referitoare la prestația de șomaj prevăzute de reglementările europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum și măsurile adoptate, potrivit legii, în aplicarea acestor reglementări europene sau, după caz, 6 luni, cu aprobarea agenției pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are, după caz, domiciliul sau reședința.

(3^2)

Repunerea în plată, după suspendarea în condițiile alin. (1) lit. j) , se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 3 luni de la data suspendării.

(4)

Perioada de suspendare prevăzută la alin. (1) lit. a) face parte din perioada de acordare a indemnizației de șomaj.

(5)

Perioada de suspendare a indemnizației de șomaj pe perioada acordării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzută la alin. (1) lit. g) , face parte din perioada de acordare a indemnizației de șomaj în situația în care nu este îndeplinită obligația prevăzută la art. 41 alin. (1) lit. e) .

Art. 46

Drepturile bănești prevăzute la art. 43 fac obiectul executării silite pentru debite provenite din plata necuvenită a acestora, precum și pentru cazurile prevăzute de Codul de procedură civilă ori de alte dispoziții legale speciale.

Art. 47

(1)

Sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru șomaj, altele decât cele provenind din contribuția asiguratorie pentru muncă, se recuperează pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau, după caz, de centrele regionale de formare profesională a adulților, care constituie titluri executorii.

(2)

Sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție legal.

(3)

Sumele rămase nerecuperate de la beneficiarii decedați nu se mai urmăresc.

(4)

Prin derogare de la prevederile art. 73^1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, sumele constatate ca prejudicii de organele de control competente, reprezentând indemnizație de șomaj acordată în mod necuvenit, se recuperează fără perceperea de obligații fiscale accesorii, dacă acestea sunt restituite de beneficiari în termen de maximum 180 de zile de la comunicarea deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, în condițiile legii.

(5)

După expirarea termenului prevăzut la alin. (4) , sumele constatate ca prejudicii de organele de control competente, reprezentând indemnizație de șomaj acordată în mod necuvenit, se recuperează în condițiile prevăzute de art. 73^1 din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, obligațiile fiscale accesorii calculându-se inclusiv pentru perioada de 180 de zile de la data comunicării deciziilor.

Art. 48

(1)

Beneficiarii de indemnizație de șomaj sunt asigurați în sistemul asigurărilor sociale de stat și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru asigurații acestor sisteme.

(2)

Contribuția pentru asigurările sociale de stat se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se virează caselor de asigurări respective de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

(3)

Drepturile de asigurări sociale de stat ale persoanelor beneficiare de indemnizație de șomaj se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(4)

Pentru contribuțiile de asigurări sociale obligatorii, care se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se plătesc pentru drepturile la indemnizație de șomaj și alte drepturi bănești, stabilite și acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru perioadele anterioare lunii în care se plătesc drepturile respective, în condițiile legii, nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere.

Art. 48^1

(1)

În scopul prevenirii șomajului și consolidării locurilor de muncă prin creșterea și diversificarea competențelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă, angajatorilor care organizează, în baza planului anual de formare profesională, programe de formare profesională pentru proprii angajați, derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională, autorizați în condițiile legii, se acordă, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat.

(2)

Angajatorii pot beneficia de suma prevăzută la alin. (1) o singură dată în cursul unui an calendaristic.

(3)

Abrogat.

(4)

Angajatorii sunt obligați să mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor participante la programul de pregătire profesională, pentru care s-a acordat suma prevăzută la alin. (1) , cel puțin un an de la data acordării sumei.

(5)

Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (4) anterior termenului de un an sunt obligați să restituie, în totalitate, agențiilor pentru ocuparea forței de muncă subvenția acordată pentru fiecare persoană, plus dobânda de referință a Băncii Naționale a României, în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2) , și nu mai pot beneficia de prevederile alin. (1) o perioadă de 2 ani de la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanelor respective.

(6)

Procedura și modul de acordare a sumei prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin acte normative elaborate în aplicarea prezentei legi.

(7)

Suma prevăzută la alin. (1) se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de la capitolul "învățământ", angajatorilor selectați de agenția pentru ocuparea forței de muncă, cu respectarea reglementărilor aplicabile în domeniul ajutorului de minimis.

Art. 49

În cazul concedierilor colective, angajatorii au obligația să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea șomajului și prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri.

Art. 50

(1)

În situațiile prevăzute la art. 49 angajatorii sunt obligați să acorde preaviz, conform prevederilor Codului muncii sau ale contractului colectiv de muncă, angajaților care urmează să fie disponibilizați.

(2)

În perioada preavizului prevăzut la alin. (1) angajații vor participa la serviciile de preconcediere realizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă ori de alți furnizori de servicii de ocupare din sectorului public sau privat, acreditați, selectați de către acestea, în condițiile legii.

(3)

În vederea realizării serviciilor de preconcediere, angajatorii aflați în situațiile prevăzute la art. 49 sunt obligați să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.

Art. 51

În sensul prezentei legi, constituie servicii de preconcediere, în principal, următoarele activități

a)

informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională

b)

plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă

c)

reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă durată

d)

sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere a șomajului.

Art. 52

(1)

De serviciile de preconcediere prevăzute la art. 51 pot beneficia, la cerere, și alte persoane amenințate de riscul de a deveni șomeri.

(2)

Procedurile privind accesul la măsurile pentru prevenirea șomajului, modalitățile de finanțare și instrucțiunile de implementare a acestora vor fi elaborate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, vor fi avizate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale și vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 53

Măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă vizează

a)

creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă

b)

stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri de muncă

c)

promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială și a persoanelor care fac parte dintr-un grup vulnerabil

d)

stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate sau care au fost condamnate la executarea unei pedepse, a unei măsuri educative ori a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare.

Art. 54

(1)

Măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă se adresează atât persoanelor în căutarea unui loc de muncă, cât și angajatorilor și sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă ori de alți furnizori de servicii din sectorul public sau privat.

(2)

Acordarea de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă a serviciilor specializate prevăzute la alin. (1) , precum și a celorlalte măsuri și drepturi prevăzute de prezenta lege se poate realiza și online, prin intermediul platformelor și sistemelor informatice dedicate, dezvoltate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prin proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, care devin operabile până la data de 31 decembrie 2026.

Art. 55

(1)

Furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă pot să presteze, pe bază de contracte încheiate cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, servicii finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, numai dacă sunt acreditați.

(2)

Acreditarea furnizorilor de servicii prevăzuți la alin. (1) se face de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

(3)

Abrogat.

(4)

Abrogat.

Art. 56

Furnizorii de servicii pot presta serviciile specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă, finanțate din alte fonduri decât bugetul asigurărilor pentru șomaj, numai dacă sunt acreditați de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Art. 56^1

Nu se supun acreditării de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă din statele membre ale Uniunii Europene și din Spațiul Economic European care au fost supuși unei astfel de condiții în statul de origine sau de proveniență.

Articolele următoare · 63 din 170